Emisiunea este alcătuită din șase timbre și o coliță nedantelată, pe care sunt reprezentate trivete, denumire generică pentru a desemna suporturile cu mai mult de trei picioare, precum și pe cele cu un picior și cu o bază, din secolele XIX-XX. Exponatele aparțin unei renumite colecții din București, cea mai mare din lume, certificată de Guiness World Records, în 2016.
Trivetele au reprezentat acele obiecte al căror potențial artistic a fost descoperit cu adevărat după Primul Război Mondial. Într-o perioadă în care Art Deco-ul era încă în plin elan, iar arta își făcea din ce în ce mai mult simțită prezența în viața de zi cu zi a oamenilor, design-ul interesant al trivetelor și măiestria conceperii lor a început să captiveze, iar trivetele au fost utilizate și pentru rolul lor decorativ, nu doar pentru cel protectiv.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprodus un platou Saint Valentine. Suportul cu simboluri muzicale este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei este reprezentat platoul cu struguri. Timbrul cu valoarea nominală de 7 lei ilustrează platoul înalt. Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei reproduce imaginea unui suport artistic. Suportul potcoavă este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală
de 12,00 lei și pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 19,00 lei.
Platoul Saint Valentine datează din secolul al XIX-lea. Triveta este formată din șase inimi care conțin, la rândul lor, alte șase inimi. Centrul trivetei, prin unirea inimilor, formează o stea cu șase colțuri în interiorul căreia se află un cerc. Cele șase inimi mari conțin și alte decupaje stilizate, făcute pentru a crea un obiect artistic, dar și în scop practic, pentru a prelua cât mai puțină căldură de la obiectul plasat pe trivetă. Piesa este realizată din fier turnat și are trei picioare mici.
Suportul cu simboluri muzicale este o trivetă ce datează din secolul al XIX-lea. Este o piesă din alamă, cu patru picioare scurte, reprezentând o liră.
Modelul constă într-un decupaj care asigură o formă plăcută, dar și puțin material care să preia din căldura obiectului încins.
Platoul cu struguri, trivetă din secolul XX, este o piesă decorativă, fără picioare, cu formă rotundă, reprezentând struguri, viță de vie și frunzele acesteia. Piesa este realizată din fier turnat.
Platoul înalt, trivetă din secolul XIX cu motive florale, care ilustrează frunze și modele stilizate, este un stand cu trei picioare înalte realizate din alamă. În schimb, suprafața care intră în contact cu obiectul încălzit este făcută din cupru. Prin înălțimea piesei și materialele folosite se asigură
o bună protecție a mobilierului.
Suportul artistic, o altă piesă din secolul XX, este o trivetă cu motive Art Nouveau, realizată din fier turnat. Decupajul trivetei creează liniile curbe specifice stilului artistic căruia îi aparține și subiectul ales pentru reprezentare: plantele.
Triveta este special construită pentru a fi utilizată cu fiare de călcat. Forma sa este triunghiulară pentru a se potrivi cu forma fiarelor, iar marginile sunt puțin ridicate pentru a preveni poziționarea greșită a fierului încins pe trivetă.
Suportul potcoavă, o piesă din secolul al XIX-lea, este o trivetă din alamă, fără picioare, ce ilustrează mai multe simboluri, precum potcoava de cal și însemnele masonice reprezentate de compas, vinclu și litera din centrul piesei.
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 210 exemplare şi este echipat cu coliţa nedantelată a emisiunii, având ataşată o manşetă ilustrată cu texte reproduse în folio aur şi setul de două plicuri „prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar, în folio aur. Fiecare produs filatelic inclus în acest album este numerotat de la 001 la 210.
Emisiunea de mărci poștale „Colecții românești” va fi disponibilă începând de vineri, 29 martie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/magazin/.
