Profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, vine la Idei în Agora

feb. 11th, 2019 | By | Category: Eveniment

Marți, 12 februarie 2019, de la ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr 151), Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora, Mircea Dumitru în dialog cu Sorin Antohi. Tema: „Adevărul și trecutul”. Intrarea este liberă.

Sorin Antohi – „Studiile istorice din România (cu puține excepții, dintre care numai Xenopol merită evocat), nu au fost niciodată însoțite/structurate de o reflecție teoretică riguroasă. Pledoariile pentru aceasta nu au lipsit, ba chiar au existat și unele tentative (mimetice) reușite de aliniere la discursurile istoriografice occidentale, ceea ce implică în cazurile fericite o apropiere de orizontul lor teoretic. În ansamblu, spre deosebire de studiile literare, de exemplu, studiile noastre istorice au fost mereu, eufemistic vorbind, puțin interesate de teorie.
Propun în această seară un dialog cu un filosof (format până la licență și ca istoric) ajuns la teoria istoriei dinspre filosofia analitică și dinspre etică. Eu voi aduce în discuție contribuția teoriei istoriei din ultimele decenii, un domeniu care s-a distanțat radical de filosofiile speculative ale istoriei, s-a apropiat o vreme de filosofia analitică, de teoria textului și a limbajului, a urmărit permanent evoluțiile teoretice din științele sociale și din altele. Și a încercat apoi, fără să uite aceste apropieri, polemici și achiziții, să continue în direcția unei mai vechi reflecții metaistorice, cu origini în secolele XVIII-XIX, pentru a construi în paralel cu postmodernismul și după el o teorie coerentă a istoriei”.

Mircea Dumitru – „Ne oferă Știința – Istoria – adevărul despre trecut? Nu toată istoria este exactă. Istoricii pot face, și chiar fac, greșeli. Prin urmare, am putea, în principiu, alege între următoarele poziții: (1) scepticism general (istoricii nu pot găsi adevărul despre trecut); (2) scepticism limitat (găsirea adevărului despre trecut e improbabilă); (3) anti-realism (nu există adevăr despre trecut; nu există trecut; nu există adevăruri); (4) constructivism și idealism (ceea ce istoricii numesc adevăr e propria lor invenție; mituri etc.); (5) relativism (adevărul e relativ, în funcție de istorici sau de cultura istoricului); (6) postmodernism (istoricul poate alege ceea ce este adevărat). Poziția obișnuită (probabil) a istoricilor: trecutul a existat într-adevăr; relatările istorice sunt despre trecut; narațiunile istorice (istoriile) sunt adevărate dacă ele corespund faptelor. Adevărul, faptele și realitatea trecută sunt interconectate.

Putem aborda așadar două categorii de probleme: metafizice (ce este adevărul, ce este realitatea) și semantice (cum se raportează la ele mintea/limbajul). Eu voi porni de la dezbaterea din meta-etică (etica normativă) între realismul moral și ficționalismul moral. În acest cadru, sunt în favoarea unei poziții morale realiste cuprinzătoare și pluraliste, în opoziție cu unele poziții prevalente actuale (subiectiviste, constructiviste, irealiste). După această argumentație etică, mă voi opri la metafizica și epistemologia istoriei, propunând, prin analogie, unele concluzii privind disputele corespunzătoare din filosofie și din metodologia istoriei. Poziția mea generală este o respingere a vederilor irealiste, ficționaliste (imaginativiste) sau constructiviste despre evenimentele/faptele trecute reale”.

Mircea Dumitru este doctor în filosofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) din anul 1998 cu o teză despre modalitate şi incompletitudine. Este, din același an, și doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză despre neo-fregeanism şi neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. Este specializat în logică filosofică, filosofia limbajului şi metafizica analitică a modalităţii. Prof.univ.dr. Mircea Dumitru a publicat peste 50 de articole în reviste de specialitate şi capitole pe teme ca logică modală, teorii despre adevăr, semnificaţie, raţionalitate, filosofia lui Wittgenstein, logică contemporană (Quine, Kripke, Kit Fine), realism, esenţialism, relativism. Competenţele sale de predare şi cercetare acoperă domeniile logicii filosofice, logicii simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităţilor, epistemologiei, filosofiei minţii şi a conştiinţei. De asemenea, a tradus în limba română lucrări de Nozick, Nagel, Wittgenstein, Quine, Forbes, Kripke. Prof.univ.dr. Mircea Dumitru este Rector al Universităţii din Bucureşti din 2011 (fusese decan al Facultății de Filosofie, 2000-2008) şi membru corespondent al Academiei Române din 2014. În perioada 2011–2014 a fost Preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică. A fost ministru al Educației (2016-2017), a participat la conducerea altor organisme și proiecte naționale și internaționale în domenul cercetării și educației. În 2017 a fost ales președinte al Institutului Internațional de Filosofie. Mai multe informații la https://www.unibuc.ro/despre-ub/organizare/conducere/prof-mircea-dumitru/.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

 

*****

Idei în Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/, https://muzeulbucurestiului.ro/.
În primul an al programului (21 iunie 2017-24 iunie 2018) au avut loc 26 de întâlniri publice, între care o conferință internațională, dialoguri și conferințe urmate de discuții. Invitații au provenit mai ales din România, precum și din Armenia, Franța, Germania, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria. O istorie a acestui prim an se găsește la https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/wp-content/uploads/2018/06/Brosura-Un-an-de-Idei-in-Agora.pdf. Programul continuă. În perioada 23-29 iunie 2019 va avea loc Festivalul Idei în Agora și lansarea seriei de cărți Idei în Agora.

Număr de vizualizări :211


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro