Despre „Amos Oz al nostru” și popularitatea sa în România, la Tel Aviv

feb. 15th, 2019 | By | Category: Postcard

Joi, 14 februarie 2019, sala Tchernichovsky a Casei Scriitorilor din Tel Aviv s-a dovedit neîncăpătoare pentru publicul israelian venit să cinstească memoria și opera literară a unuia dintre cei mai importanți scriitori israelieni contemporani, Amos Oz. Printre cei prezenți în sală s-au numărat atât figuri proeminente ale scenei culturale israeliene, ca actorii Moni Moshonov și Alex Peled, diplomați de marcă, printre aceștia fiind E.S. Colette Avital și E.S. Rodica Radian-Gordon, precum și scriitori israelieni de limbă română și limbă ebraică sau membri ai publicului larg care fie l-au întâlnit pe Amos Oz la o lansare de carte, fie i-au îndrăgit creația literară.

 

Evenimentul literar, organizat de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Israelieni, a fost moderat de Riri Sylvia Manor și s-a deschis cu o lectură a unui fragment din spectacolul Teatrului Habima, „Aceeași mare” în regia lui Hanan Sunir și în interpretarea marelui actor al scenei israeliene, Moni Moshonov.

În introducerea evenimentului au susținut intervenții Tzvika Nir, președintele Uniunii Scriitorilor Israelieni, Martin Salamon, director ICR Tel Aviv, și Geanina Boicu, consul al României la Tel Aviv, care au menționat importanța colaborărilor bilaterale în domeniul literar, precum și rolul important pe care Amos Oz, prin opera sa literară, l-a jucat în consolidarea acestor relații și în deschiderea drumului pentru literatura israeliană în rândul cititorilor din România.

Miron Izakson, scriitor și profesor de literatură ebraică la Universitatea Bar Ilan, a menționat, în prelegerea sa cu titlul „Amos Oz, între scriitor și filozof”, că Amos Oz este „și scriitor și filozof, dar în principal scriitor. De-a lungul activității literare a acestuia, se dezvoltă „o deschidere către alte păreri”, fiind „un artist genial, însă nu obiectiv și care nici nu are pretenția de a fi obiectiv, nici ca artist și nici ca filozof”.  Miron Izakson a subliniat că există o inspirație interioară, un izvor de idei al scriitorului care este similar atât pentru volumele de ficțiune cât și pentru articole și că „nu se poate ști exact când decide, în procesul creativ, că lucrurile care vor fi exprimate se vor transforma în carte sau în articol”.

În continuarea programului, E.S. Rodica Radian-Gordon, director al Departamentului Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Israel și ambasador al Israelului în România în perioada 2003-2007,  a amintit despre prima sa întâlnire cu Amos Oz în anul 1994 în Polonia, când aceasta se afla la primul său post de reprezentare a Israelului în afara granițelor, iar scriitorul era prezent acolo la invitația Pen Club. Aceasta a subliniat că atunci a remarcat felul în care Oz „stabilea o legatură cu oamenii la nivelul uman”. În cadrul uneia dintre vizitele făcute de Amos Oz în România în timpul mandatului ei ca ambasador, Rodica Radian-Gordon a relatat un episod întâmplat la o recepție oferită la reședința oficială, când Oz l-a cunoscut pe Andrei Pleșu și între ei s-a dezvoltat o conversație despre cuvinte și înțelesurile acestora, menționând că ”s-a deschis o conversație minunată intre ei, (…) au discutat până târziu în noapte”. În finalul intervenției sale, Rodica Radian-Gordon a amintit despre participarea lui Amos Oz la Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun, unde a vorbit despre „intimitatea care se află în lectura carților și în cunoașterea altuia odată cu intrarea în lumea viselor și a asociațiilor lui”, cucerind publicul și punând bazele unui grup fidel de cititori care i-au urmărit apoi cu interes aparițiile editoriale de pe piața de carte din România.

Dorit Zilberman, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor Israelieni, a intrat în dialog cu Marlene Braester, una dintre traducătoarele în limba română ale cărților semnate de Amos Oz, despre provocările întâmpinate în procesul de traducere, precum și despre procesul de lucru în colaborare cu scriitorul. Referindu-se la procesul de creație al autorului, Marlene Braester a subliniat că „acesta lucra foarte mult la fiecare propoziție, la fiecare cuvânt, la fiecare punct, nu lăsa nimic să fie inclus în manuscris fără a fi cercetat în profunzime”, fapt care s-a regăsit și în prima traducere în limba română a cărții „Să nu pronunți noapte” în 1996, când acesta a fost implicat și interesat de procesul de traducere, deși nu cunoștea limba română.

Evenimentul s-a încheiat cu proiecția unui fragment video cu intervenția lui Amos Oz din cadrul evenimentului de lansare al cărții „Să cunoști o femeie” (traducere de Antoaneta Ralian) în 2005 la Casa Scriitorilor din Tel Aviv, în prezența Ioanei Ieronim și a președintelui Uniunii Scriitorilor Români de atunci, Eugen Uricaru. În preambulul proiecției, Riri Manor a subliniat popularitatea și importanța de care Amos Oz s-a bucurat în rândul cititorilor români, încă de la primele cărți traduse, devenind „Amos Oz al nostru” și „un Cehov al zilelor noastre în acest spațiu”.

 

Număr de vizualizări :180


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro