Concert de Dragobete, la MNLR

feb. 20th, 2019 | By | Category: Eveniment

Duminică, 24 februarie 2019, la ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române îi invită pe toți cei care au sau nu pereche la un „Concert de Dragobete” cu interpreta de muzică veche Doina Lavric Parghel și actorul Vlad Rădescu, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). De asemenea, de-a lungul întregii zile, De asemenea, de-a lungul întregii zile, cu ajutorul muzeografilor MNLR vizitatorii pot descoperi poveștile de iubire ale scriitorilor români. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Dragobetele este una dintre sărbătorile populare românești legate de renaşterea naturii după vegetarea din iarnă şi face referire în primul rând la lumea păsărilor, considerate printre primele divinităţi ale naturii şi dragostei, mesagere ale zeilor. Sărbătorirea Dragobetelui era în general pe 24 februarie sau, după Romulus Vulcănescu, pe 3 martie, dată la care zburătoarele începeau să se împerecheze, să-şi facă cuib. Tradiţia populară plasează cel mai adesea însă această sărbătoare la 24 februarie, care este în calendarul ortodoxiei data prăznuirii Aflării Capului Mergătorului Înainte şi Botezătorului Ioan. Momentul mai era numit prin diferite zone „Cap de Primăvară” ori „Logodnicul păsărilor”. Ziua aceasta era data la care „se credea că se logodesc păsările cerului şi cele domestice, adică începe perioada rutului la toate animalele”. Iar de la simbolica sărbătoare a logodnei păsărilor cerului, animalelor de tot felul, simbolica logodnă s-a extins şi spre fiinţele umane, devenind „Ziua îndrăgostiţilor”.

Etimologia denumirii de Dragobete trimite la cuvintele dacice „trago”, care înseamnă „ţap” şi la „pede”, care ar însemna „picioare”. Este firesc, deci, ca în această zi să existe o serie de obiceiuri, conservate şi perpetuate, mai mult sau mai puţin, în satele noastre. Ele erau numeroase, specifice de la zonă la zonă: astfel prin unele locuri grupuri de băieţi şi fete, care se întâlneau la biserică, mergeau la cules de ghiocei, viorele şi tămâioare, pentru a le pune la icoană şi a le folosi, în anumite împrejurări la făcut farmece de dragoste ori pentru a le arunca, de Sânziene, în ape curgătoare. Spre orele amiezii începeau goana spre sat, adică „zburătoritul”: fiecare flăcău îşi fugărea aleasa şi, dacă o prindea, o săruta în văzul tuturor. De aici şi expresia „Dragobetele sărută fetele!” Acest sărut era considerat ca o logodnă pentru un an, iar comunitatea afla nunţile care se pregăteau pentru toamnă.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Număr de vizualizări :316


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro