Moştenirea lui Victor Babeş – o privire spre omul care a fost un mare savant român

nov. 22nd, 2018 | By | Category: Postcard

Începând cu anul 1928, reşedinţa lui Mircea Babeş devine păstrătoarea unor obiecte personale care ni-l evocă, în primul rând, nu atât pe Babeş – savantul, cât pe Victor Babeş – omul. Începând cu 23 noiembrie 2018, ora 18.00, când este planificat evenimentul redeschiderii, Muzeul Victor Babeș, din componența Muzeului Municipiului București, nu numai că revine în circuitul muzeal, dar el se va înfățișa vizitatorilor cu o perspectivă mult îmbunătățită, așezat în mijlocul realităților secolului XXI.

Povestea imobilului, ridicat de Mircea Babeş – diplomat de carieră care a activat, în anii interbelici, la ambasadele României de la Ottawa, Varşovia şi Moscova – începe în anii 1928-1929 când acesta îşi construieşte casa de la numărul 14 A, al străzii Andrei Mureşanu. Edificiul este ridicat după planurile arhitecţilor vienezi Flegel şi Mellinger, iar Mircea Babeş transferă, fără întârziere, în noua sa casă bunurile personale ale tatălui său: nimeni altul decât ilustrul biolog Victor Babeş, decedat în 1926. Obiectele şi mobilele marelui savant stătuseră uitate vreme de doi ani în apartamentul său vacant, din clădirea institutului de bacteriologie care îi poartă şi astăzi numele.

Prin grija unor parteneri de prestigiu, precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” – care a adăugat obiecte ce  fac parte din Colecția de Istoria Farmaciei „Conf. Dr. Farm. Zisi Șt. Fârsirotu” – și Institutul Național Victor Babeș, persoanele care vor călca pragul muzeului vor putea face un scurt periplu și prin fascinanta istorie a farmaceuticii, cu un accent deosebit pe răscrucea veacurilor XIX şi XX, o epocă a meşteşugului farmaceutic, când fiecare comprimat, fiecare pudră şi pilulă era manufacturată în laboratorul spiţerului – acel misterios alchimist târziu, nelipsit din peisajul cotidian al lumii bunicilor şi străbunicilor noştri. Se adaugă piese din colecția personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Precum și exponate specifice Muzeului Municipiului București din mai multe Colecții, precum: Documente, Știință și Tehnică, Diverse și Gheorghe Marinescu.

Vizitatorului îi sunt puse la dispoziţie trei modalităţi de a se raporta la viața și activitatea ştiinţifică desfăşurată de Victor Babeş. Prima este de natură pur memorială: albumul cu fotografii de epocă păstrează imagini ce vorbesc despre munca de cercetare întreprinsă de Babeş şi de echipa sa, în cadrul institutului ce îi poartă numele. A doua cale de raportare este una interactivă.

Microbiologia Interactivă” reprezintă un ansamblu interactiv prin intermediul căruia o parte din cercetările și descoperirile doctorului Victor Babeș devin accesibile și inteligibile pentru vizitatorii nespecialiști în biologie, care primesc astfel o nouă interpretare și o perspectivă inovativă. Aplicația prezintă informații pertinente din microbiologie într-o formă grafică adaptată pentru suportul tehnologic ce va consta într-un ecran video echipat cu senzori tactili și un suport de proiecție pseudo-holografică în prismă, ambele funcționând unitar și fiind integrate într-un corp de mobilier cu design modern, dar adaptat cerințelor specifice ale spațiului din locație.

Aplicația este alcătuită din 2 module funcționale interconectate:

👉 modulul „jocuri educative despre microbiologie” (3 jocuri educative despre o parte din bacteriile și virușii care au făcut subiectul cercetărilor doctorului Victor Babeș, integrate într-o aplicație unitară, prezentând acțiunea microorganismelor precum și modul în care acțiunea acestora poate fi combătută, în lumina cercetărilor doctorului Victor Babeș).

👉 modulul „video-proiecție pseudoholografică” – asigură proiectarea unor imagini volumetrice cu bacteriile și virușii din jocul educativ care rulează pe modului „jocuri educative”.

A treia cale de raportare o reprezintă însuși muzeul, care păstrează numeroase piese de mobilier şi de artă decorativă, restaurate complet, care au aparţinut soţilor Mircea şi Sofia Babeş – obiecte care depun mărturie despre stilul de viaţă al protipendadei interbelice bucureştene. În încăperile de la etaj se poate admira mobilier aparţinând stilurilor Louis XV şi Bidermeier, porţelan de Saxa, sticlărie Art Nouveau, un bust feminin sculptat de Alfred Boucher, o marină nocturnă a pictorului romantic Ivan Aivazovski, precum şi câteva tablouri aparţinând şcolii italiene a veacului al XVII-lea. Aceste obiecte, printre multe altele, ne vorbesc despre savoir vivre-ul unei întregi pături sociale urbane şi, în mod special, despre gustul artistic al familiei Babeş.

Amintirea lui Victor Babeş trăieşte, acum, în vasta sa operă ştiinţifică. Apoi, în institutul pe care l-a întemeiat. Și, nu în ultimul rând, în muzeul care rămâne custodele memoriei marelui savant.

 

Număr de vizualizări :174


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro