Scriitorul Dan Mircea Cipariu va citi copiilor aflați în comunitatea SOS Satele Copiilor

oct. 9th, 2018 | By | Category: Postcard

Duminică, 14 octombrie 2018,  scriitorul Dan Mircea Cipariu va citi copiilor aflați în comunitatea SOS Satele Copiilor din volumul în pregătire ”Planeta Puzzle”. Acțiunea face parte din proiectul „Nu mi-e frică de lectură” al Asociaţiei 7 ARTE, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Român, AFCN. În lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, în weekend, câte un scriitor contemporan – 10 scriitori contemporani în total, vor susţine ateliere de lectură la SOS Satele Copiilor alături de trainerii Asociaţiei 7 ARTE. Atelierele durează 1 ora şi 30 de minute, sunt interactive şi au o componentă de workshop (de arte vizuale şi abilităţi practice), care transformă lectura textelor literare într-o activitate plăcută, reconfortantă şi asumată de către copii. Proiectul Asociaţiei 7 ARTE este la a 3-a ediţie, dar este prima dată când atelierele cu scriitori contemporani ajung în comunitatea SOS Satele Copiilor. Un psihopedagog de la SOS Satele Copiilor va fi în permanenţă implicat în activităţi, astfel încât copiii să beneficieze la un nivel optim de această oportunitate.

În calitate de invitaţi, scriitorii le citesc copiilor, le răspund la întrebări, stimulează discuţiile libere şi ajută la desfăşurarea activităţilor, sub coordonarea trainerilor Asociaţiei 7 ARTE. Prezenţa scriitorilor contemporani are ca scop, pe lângă promovarea cărţilor, promovarea literaturii contemporane, demistificarea statutului scriitorului şi încurajarea lecturii în rândul şcolarilor mici, care trebuie să devină cititorii de mâine.

„Asociaţia 7 ARTE crede că, într-o comunitate precum cea a copiilor de la SOS, plăcerea de a citi poate schimba destine. Înainte de a intra în familia SOS Satele Copiilor, mulţi dintre micuţi întâmpinau dificultăţi de integrare la grădiniţă şi la şcoală, fiind lipsiţi de sprijinul, încurajarea şi afectiunea familiei, aşa cum se întâmplă de obicei. Pentru aceşti copii, lectura este terapie, dezvoltare personală şi, în acelaşi timp, unealta care îi va ajuta să înveţe mai uşor şi să comunice mai bine”,  explică Livia Lucan-Arjoca, coordonatorul proiectului şi Preşedinte al Asociaţiei 7 ARTE.

Proiectul cu scriitori contemporani se numeşte “Nu mi-e frică de lectură” şi a fost declarat câştigător în sesiunea I de proiecte, 2018, categoria Promovarea culturii scrise, de către Administraţia Fondului Cultural Naţiona (AFCN).

Scriitorii  invitaţi să le citească celor mici sunt: Alexandra Rusu, Ciprian Măceşaru, Carmen Tiderle, Mihaela Coşescu, Daniel Eberhat, Dan Mircea Cipariu, Ioana Nicolaie, Andra Rotaru, Irina Georgescu și Andreea Iatagan.

„Nu mi-e frică de lectură” este un proiect de educaţie prin cultură co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, dar nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanţării, respectiv Asociaţia 7 ARTE.

În paralel cu atelierele de la SOS Satele Copiilor, Asociaţia 7 ARTE susţine atelierele de lectură smARTkid în spaţiul librăriei Librarium de la Teatrul Naţional. Atelierele se organizează cu maximum 5 înscrişi şi sunt contra cost. Prin taxa de participare se asigură continuitatea activităţii Asociaţiei şi proiectele GRATUITE precum cel din cadrul SOS Satele Copiilor.

Asociaţia 7 ARTE este o organizaţie non-profit care promovează educaţia şi cultura. SmARTkid este un proiect de educaţie experienţială care constă în ateliere creative, educative şi recreative pentru copii şi tineri. Aflaţi detalii despre activitatea 7 ARTE şi despre atelierele smARTkid, vizitând www.7arte.org şi pagina de facebook https://www.facebook.com/atelieresmartkid/

Planeta Puzzle (fragment)

Privită din spaţiu, Planeta Puzzle este o inimă uriaşă din munţi, câmpii şi dealuri, cu păduri şi lanuri, care, în loc de cele patru camere ale inimii, are râuri, lacuri, mări şi oceane. De Crăciun, locuitorii de pe Planeta Puzzle îşi dăruiesc câte un puzzle cu planeta lor în formă de inimă, nu înainte de a mulţumi Domnului că planeta lor este ferită de Uitare şi Întuneric.

Clima de pe Planeta Puzzle este atât de blândă şi de însorită încât în toate anotimpurile poţi să schiezi, să înoţi şi să te bronzezi. Totul e reciclabil pe Planeta Puzzle şi totul de pe Planeta Puzzle se hrăneşte cu Lumină. Palmierul, floarea de colţ sau floarea de lotus se hrănesc cu Lumină. Casele şi toate maşinăriile lor (de la frigider, televizor până la maşina de tuns iarba) se hrănesc cu Lumină, printr-un sistem ingenios de parasolare dispuse în formă de palmier, floare de colţ sau floare de lotus, de unde şi arhitectura uşor de recunoscut a caselor şi a blocurilor pe pe Planeta Puzzle. Bebeluşii şi copiii până în zece ani se hrănesc cel mai mult cu Lumină printr-o metodă ingenioasă: deschid gura mare şi gustă soarele cu limba! Cei mai cuminţi dintre ei, o spun vrăjitorii şi tămăduitorii de rele, ajung să vorbească într-o limbă specială direct cu îngerii. Motiv pentru care, în fiecare an, Regele şi Regina Puzzle, căci am uitat să vă spun că Planeta Puzzle este un imens regat-inimă, îi cheamă la Palatul Puzzle pe cei care ajung să vorbească în limba îngerească ca să le dăruiască acestora biscuiţi, bomboane sau torturi turnate în forme de inimi, cu ciocolată, vanilie sau frişcă.

Când nu vorbesc în limba îngerească, locuitorii de pe Planeta Puzzle vorbesc în limba puzzle, o limbă care se scrie şi cu ajutorul unor semne-desene, desemne, atunci când nu ştii cum se spune unui cuvânt. Limba puzzle s-a transformat pe parcursul mileniilor până când a devenit limba tuturor popoarelor de pe Planeta Puzzle. Fiecare popor de pe Planeta Puzzle a lăsat în dar câteva cuvinte în limba puzzle şi fiecare popor de pe Planeta Puzzle a lăsat în dar un dans şi un fel special de mâncare. Urmaşii poporului român de pe Planeta Puzzle au lăsat în dar cuvântul „dor”, dansul „ciuleandra” şi mâncarea de urzici; urmaşii poporului argentinian au lăsat în dar cuvântul „vivir”,  tangoul şi „gambas al ajillo” (creveți cu usturoi); urmaşii grecilor au lăsat în dar cuvântul philosophia”(φιλοσοφία), dansul “sirtaki” şi tyropithakia” (un fel de plăcintă umplută cu brânză Feta tradiţională); urmaşii englezilor au lăsat în dar cuvântul „fair play” (inventat chiar de Shakespeare!), „valsul lent” şi „porridge cu fructe de pădure” (fulgi de ovăz amestecaţi cu lapte, pe foc, timp de câteva minute, la care se adaugă, la final, fructele de pădure);  urmaşii japonezilor au lăsat cuvântul „manga (漫画)”, dansul cu envantaiul şi „takikomi gohan” (orez cu mazăre sau mlădițe de bambus sau orez amestecat cu ciuperci matsutake sau castane); urmaşii italienilor au lăsat cuvântul „canzzone” , dansul tarantella şi pizza; urmaşii ruşilor au lăsat cuvântul „matrioșka (матрёшка)”, dansul kazaciok şi clătitele ruseşti „blini” (cu caviar); urmaşii francezilor au lăsat cuvântul „amour”, dansul „bourree” şi tocana de legume „ratatouille”; urmaşii indienilor au lăsat cuvântul „yoga” (योग), dansul „bharata natyam” şi „Tadka Daal” (linte cu multe condimente, puţin picant, dar de neuitat!). Limba Puzzle are 27 de litere, dintre care o literă, litera Puzzle, poate fi pusă ori de câte ori un cuvânt nu poate fi scris cu ajutorul celor 26 de litere ale alfabetului. Litera Puzzle se foloseşte mai ales atunci când vrei să povesteşti despre dialogul între oameni, animale, duhuri şi îngeri. De exemplu, când vrei să povesteşti cum îi spui pisicii tale „te iubesc”, obligatoriu trebuie să pui înainte Litera Puzzle urmată de „aaau”, un fel de „miau, miau” în limba puzzle. Dacă îi scrii îngerului, e obligatoriu să începi cu litera puzzle pentru ca îngerul să îţi trimită cele mai bune gânduri şi cele mai bune veşti. Litera Puzzle este şi litera dragostei şi a norocului. Adolescenţii de pe Planeta Puzzle, după ce se îndrăgostesc, pun toate literele alfabetului într-un sac de mătase roşie şi trag din el o literă. Dacă prima literă trasă este Litera Puzzle atunci, negreşit, e vorba despre o dragoste mare. Cel sau cea care trage din prima Litera Puzzle pregăteşte alesei sau alesului următorul dar: o floare, neapărat o carte de literatură şi o felicitare în care e strecurată Litera Puzzle. În ultimii ani, conform urmaşilor cercetătorilor britanici de pe Planeta Puzzle, Litera Puzzle fusese dăruită de 3 miliarde de ori ceea ce făcea ca locuitorii de pe Plantea Puzzle să se iubească şi să citească tot mai mult. Conform statisticii, am putut afla cele mai căutate  nume de fete şi băieţi care au primit o floare, o carte şi o felicitare cu Litera Puzzle: Ana, Ise Lin Lin, Afrodita, Lhasa şi Marilyn, precum şi Dan, David, Suleyman, Michele şi Alfred. La cel mai recent  concurs anual dedicat Literei Puzzle, cu un premiu de 10000 de monede de aur puzzle, a fost aleasă drept câştigătoare următoarea felicitare semnată Miriam Bartholdy: „ Dragul meu Lou, Sunt bruneta cu ochii verzi şi cu nasul cam mare pe care o tachinezi în pauzele dintre ore, strigându-mi pe invers numele: Mairim! Când îţi scriu această felicitare de Litera Puzzle (pe care am tras-o din prima, cu gândul la Lou cel roşcovan şi cu pistrui), port pe cap o pălărie galbenă, vegetală, ca floarea soarelui, un kimonou ca apele oceanului Puzzle, la capătul căruia sunt casa şi inima noastră. Şi am în picioare sandale de împărăteasă greco-catolică, cu care scriu în nisipul fierbinte câteva semne despre măreţia Literei Puzzle. Primeşte cu multă iubire trandafirul alb, noua carte scrisă de câştigătorul Academiei Puzzle, Timmy Aquilis, „Teoria tocmelii”, şi aceste rânduri parfumate”.

Litera Puzzle seamăna cu o inimă. Trebuie să vă închipuiţi universul format din milioane de stele şi din milioane de gânduri. Într-o dimineaţă, când ai, să zicem, trei ani şi jumătate, te uiţi deasupra ta şi vezi un puzzle cu milioane de stele şi cu tot ceea ce îşi poate închipui mintea omenească. În creierul tău de copil de trei ani şi jumătate cauţi o scară fermecată ca să ajungi să atingi acest puzzle cu milioane de stele. Când ai pus mâna pe acest puzzle, scara a început să se mişte şi noroc că ai apucat ceva, ceva ce s-a rupt din cerul tău cu milioane de stele, o literă ce seamănă cu o inimă, Litera Puzzle. Cu această literă poţi să zbori, poţi să pluteşti prin văzduh, prin aer, fără să te prăbuşeşti.

Făt-Frumos și tărâmul fermecat

De mult, mai de demult, în Ținutul Tei trăia o fetiță așa de sensibilă și de frumoasă pe care o chema Valentina. Pentru că era o fetiță cu bucle aurii, cu ochii sclipitori ca piatra numită tsavorit, o fetiță care nu plângea aproape deloc și căreia îi plăcea să inventeze și să spună povești cu final fericit, cei din Ținutul Tei îi spuneau Valentina Lumina. Valentina Lumina mergea la mall să vadă filme cu ochelari 3D și cu personajele ei favorite: Mickey, Minnie, Donald, Tom și Jerry, Sophia și câte și mai câte alte personaje fermecătoare. Într-o zi, Valentina Lumina a mers la cinema doar cu ursulețul ei preferat pe care îl chema Cipi. Cipi aplauda la scenele în care vrăjitoarele cele rele erau transformate în tigăi în care se făceau, apoi,  clătite cu hering, ceapă, cartofi și mărar pentru elfi și reni. Exact renii care îl aduceau de departe pe Moș Crăciun, cu darurile minunate pentru toți cei din Ținutul Tei! Când a ajuns acasă, Valetina Lumina a povestit părinților și bunicilor ei ce i s-a întâmplat peste zi și apoi s-a dus să doarmă în pătuțul ei care avea un mecanism ce o putea legăna în prima oră de somn. În Țara Viselor, Valentina Lumina s-a reîntâlnit cu ursulețul Cipi cu care a pornit spre un tărâm nou, dar fermecat. Ursulețul Cipi era gelos pe orice personaj cu care Valentina Lumina se întâlnea în Țara Viselor, fie că era vorba de Făt-Frumos, de Ileana  Cosânzeana – The Princess of Cosânzeana District sau de prințesa Ceai Li. Valentina Lumina râdea de gelozia ursulețului, dar era tare bucuroasă că are un prieten atât de devotat care o iubea numai pe ea. Până când, într-o pădure ce avea în mijlocul ei un castel uriaș din turtă dulce, cu urechi de ciocolată în loc de acoperișuri, Valentina Lumina s-a întâlnit cu cele mai fioroase personaje din Țara Viselor: Uriașul, Căpcăunul, Balaurul și Zmeul. Toți doreau să o ducă în castelul lor pe Valentina Lumina și să o închidă acolo pentru ca nimeni să nu se mai poată bucura de poveștile cu final fericit pe care numai Valentina le spunea. Ursulețul Cipi a găsit o soluție ingenioasă pentru a o scăpa pe Valentina Lumina de cele patru personaje fioroase. Îi provocă pe Uriașul, Căpcăunul, Balaurul și Zmeul la un turnir cu mașinuțe. Cel care urma să aibă cea mai puțin bușită și zgâriată mașină, urma să câștige. Noroc că prin pădure a trecut și Făt-Frumos care se prinse și el să intre în turnirul mașinilor de lângă castelul uriaș de turtă dulce. După ce Ursulețul Cipi se declară judecătorul și arbitrul turnirului, a început marea bușitură de mașini. La final, toate mașinile erau atât de bușite încât îi era greu oricui să declare cine e câștigătorul. Ursulețul Cipi, după ce i-a făcut discret cu ochiul Valentinei Lumina, a hotărât ca Făt-Frumos să fie norocosul cu care Valentina Lumina să își petreacă tot restul vieții în Ținutul Viselor.

Trezită din vis, Valentina Lumina și-a notat în jurnalul ei secret toată călătoria ei cu Ursulețul Cipi în Țara Viselor. Valentina Lumina s-a căsătorit cu un prinț din Ținutul Tei. Când se mai certa cu el, Valentina Lumina se refugia în Ținutul Viselor pentru a se reîntâlni cu Făt-Frumos.

Locuitorii din Ținutul Tei merg cel puțin o dată pe săptămână la turnirul mașinuțelor cu eroii din poveste pentru a întâlni o prințesă și poate chiar pe Făt-Frumos.

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan.

Despre SOS Satele Copiilor România

Anul acesta, SOS Satele Copiilor România aniversează 25 de ani de când primele două Sate SOS, din Bucureşti şi Cisnădie, şi-au deschis porţile pentru copiii fără familie. În toţi aceşti ani, 400 de copii şi tineri au crescut în Satele SOS, alături de o Mamă SOS şi de fraţii lor biologici sau sociali. Dintre tinerii care ieşiti de sub îngrijirea organizaţiei, mai bine de 90% sunt bine integraţi social, au o familie şi un loc de muncă.

SOS militează ca fraţii să crească împreună, ca într-o familie. De multe ori, fraţii biologici s-au cunoscut în Satele SOS, iar de atunci au creat legaturi solide, pe viaţă. SOS a lansat pentru prima dată în România un studiu privind situaţia fraţilor din sistemul de protecţie a copilului.

SOS Satele Copiilor România este o organizaţie neguvernamentală, membră a Federaţiei SOS Children’s Villages International, prezentă în 135 de ţări ale lumii.

În prezent, 1000 de copii şi tineri sunt sprijiniţi direct de organizaţie, dintre care aproape 200 cresc în Satele SOS România, din Bucureşti, Cisnădie – Sibiu şi Hemeiuş – Bacău.

SOS Satele Copiilor România derulează, în paralel, servicii de prevenţie a abandonului, prin Centrele de Consiliere şi Sprijin pentru Copii şi Părinţi, precum şi susţinere şcolară pentru copiii din zonele vulnerabile, prin Centrul de Zi Hemeiuş. www.sos-satelecopiilor.ro

Număr de vizualizări :836


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro