spot_img

„Museums Meet Museums 2018” – despre leadership, inovație, conectarea la comunitate și crearea unei relații pe termen lung cu vizitatorul

Muzeele trebuie să vină în întâmpinarea publicului și să găsească noi modalități de a atrage vizitatorii, adaptate societății actuale, atât de interconectată și digitalizată. Aceasta este una dintre concluziile dezbaterilor din cadrul celei de-a doua ediții a seminarului muzeal internațional „Museums Meet Museums”, care a avut loc, în 5 și 6 octombrie 2018,  la Muzeul Național de Artă al României din București. La eveniment au participat 11 experți internaționali în domeniul muzeal din 8 țări și peste 100 de specialiști din România reprezentând cele mai importante muzee, instituții culturale sau organizații de profil din țară. Tema ediției din acest an a conferinței „Museums Meet Museums” a fost „Un vis. O viziune. Un muzeu. Leadership în domeniul muzeal”, iar cei 11 lectori au împărtășit auditoriului viziunea și experiențele lor în privința unor noi metode de prezentare a colecțiilor, de interacțiune cu publicul, de atragere a unor categorii noi de vizitatori, dar și de poziționare a muzeelor în societatea actuală și în comunitate.

„Muzeele trebuie să învețe să lucreze cu comunitatea, să se conecteze cu aceasta, aflându-i poveștile, ritmul, interesele și obiectivele. Muzeele trebuie să deschidă conversații și să fie spații unde oamenii pot găsi răspunsuri la întrebările și preocupările lor”, a spus Marsha Semmel, un reputat expert muzeal american independent. Ea a prezentat câteva strategii de leadership care pot fi aplicate în muzee și a vorbit despre rolul liderilor de astăzi din instituțiile culturale. Un bun lider trebuie să aibă o viziune de ansamblu, dar să se și implice, să identifice vocile cu potențial de leadership din organizație și să își motiveze echipa să creeze împreună și să dea viață acelei viziuni despre organizație.

Profesorul și antreprenorul Andreas Heinecke din Germania, fondatorul expoziției „Dialog în întuneric”, a subliniat că muzeele trebuie să vină în întâmpinarea vizitatorului și să creeze o relație pe termen lung cu acesta. Andreas Heinecke a prezentat o noua viziune asupra interacțiunii publicului cu muzeul si a oferit mai multe exemple despre cum poate fi implicat vizitatorul, prin crearea unor grupuri care sa participe activ la vizită, să interacționeze, să lucreze și să discute în cadrul unor ateliere. Un astfel de exemplu este și proiectul pe care l-a inițiat el și care a devenit internațional – „Dialog în întuneric” – o expoziție în care grupuri mici de vizitatori sunt conduse prin întuneric de către ghizi nevăzători. Astfel publicul poate învață cum să interacționeze fără ajutorul privirii, doar pe baza celorlalte simțuri, și poate înțelege cum este să fii orb. „Muzeele trebuie să joace un rol puternic în a aduce schimbarea socială, a spus Andreas Heinecke.

Jasminko Halilović, fondatorul „War Childhood Museum” din Sarajevo, a prezentat istoria singurului muzeu din lume care aduce în atenția publicului experiența copiilor afectați de război, instituție premiată de Consiliul Europei în acest an. Jasminko Halilović a creat inițial o platformă online unde oamenii au fost invitați să împărtășească amintiri despre ce a însemnat copilăria lor în timpul războiului, iar apoi a strâns aceste mărturii într-o carte. Crearea muzeului a fost următorul pas firesc, iar acesta a luat naștere cu sprijinul comunității și a autorităților locale și prin implicarea directă a cetățenilor, care au donat obiecte. Muzeul a creat, la rândul său, o comunitate – cea a oamenilor care au fost afectați de război și împărtășesc amintiri și experiențe comune – devenind astfel un liant social.

Un exemplu de leadership puternic în domeniul cultural a prezentat și Alex Saint, directorul companiei „Creative Tourist Consults” din Manchester și co-autoare a lucrării „Rethinking the Museum”. „Managerii muzeelor și galeriilor din Manchster si-au unit fortele pentru a vorbi societătii cu o singură voce, s-au apropiat de comunitate și au reușit să transforme orașul și să atragă turisti din toată lumea. Totul s-a realizat prin colaborare și având în vedere o viziune mai amplă, un scop mai mare decât scopul individual al fiecărei instituții în parte. Parteneriatul și împărtășirea unui ideal comun sunt cheia succesului, Invitați oamenii să participe la idealurile și proiectele voastre”, a spus Alex Saint.

Prezentări interesante despre muzee inovatoare în secolul 21 au susținut și ceilalți lectori invitați: CBE Diane Lees, directorul general al rețelei muzeale britanice „Imperial War Museums”, André Delpuech, directorul Muzeului Omului din Paris, Claude d’Anthenaise, directorul „Musée de la Chasse et de la Nature” din Franța, precum și Ciprian Ștefan, director al Complexului Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu, ales, în data de 5 octombrie, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR). Pe scena conferinței au mai urcat Pierluigi Sacco, profesor de economie culturală la Universitatea IULM din Milano, care a prezentat o nouă viziune despre muzee văzute ca o resursă a comunității, Virgil Nițulescu, fostul președinte al RNMR, care a vorbit despre managementul muzeelor din România, și specialistul japonez Daisuke Kudo, care a adus în atenția muzeografilor o nouă modalitate de protejare a colecțiilor în caz de cutremur. Seminarul a fost moderat de Codruța Cruceanu, istoric de artă și consultant cu o bogată experiență în domeniul muzeal.

Seminarul internațional „Museums Meet Museums 2018” a fost organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), al Institutului Cultural Român și al Institutului Francez și va avea loc în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este cea mai mare organizație profesională dedicată muzeelor din țara noastră, având peste 71 de muzee membre. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de RMNR este Noaptea Muzeelor, eveniment de mare impact la scară națională, care a atras în ultimii ani sute de mii de vizitatori, fiind unul dintre cele mai de succes programe culturale din România.

Organizator: Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Parteneri strategici: Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Muzeul Astra, Aqua Carpatica

Parteneri: Muzeul Național de Artă al României, NEMO (ne-mo.org), Muzeul Național al Țăranului Român

Parteneri media: Radio România Cultural, OZB, Cariere, Igloo, Nine O’Clock, Observator Cultural, Onlinegallery.ro, 4arte.ro, Bookhub, Modernism, Revista Atelierul.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508