Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

Aug 29th, 2018 | By | Category: Cronica de carte

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.

Robert Şerban (n. 1970) este scriitor, jurnalist și editor. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, ambele din Timișoara, oraș în care trăiește. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Realizator și moderator al emisiunii culturale Piper pe limbă, difuzată de TVR Timișoara și TVR 3, și redactor al revistei Orizont. A publicat 20 cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. Tehnici de camuflaj (ed. Tracus Arte, 2018) este cel mai recent volum de poezie al său. A fost invitat la festivaluri internaționale de literatură și a susținut lecturi publice din creația sa în Serbia, Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca. Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză,norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș etc

„Digital art și poezie: nimic mai firesc, s-ar spune, în acest univers al sincretismelor, al dedublărilor comunicative, al multiplicărilor, al domniei lui pluri. Și totuși, puse laolaltă (nu în paralel, nu în confruntare, nu în contrast sau oglindire, ci contopite), cele două sfere au o concreteșe și o stranietate pline de fervoare. Pe de o parte, lucrările lui Pavel Vereș: efigii ale transparenței, ale semitonului, ale sugestiei, umbrei, fragilității. Într-un crescendo, imaginile devin din ce în ce mai consistente, mai conturate, mai agresive – mai narative chiar. Ele își au propria poveste și propriile instrumente narative. Pe de altă parte, poemele lui Robert Șerban: înșelator confesive, fals retractile și provocator asertive… Dac-ar fi să numesc metafora unificatoare a acestei cărți sărbătorești, cred că aș vorbi despre o ispită a palimpsestului deturnat. Adică a artei deschiderilor spre încăperi vide, a sugestiilor rapid reprimate, a semnificațiilor metamorfozate în opusul lor, a răsturnărilor vijelioase de sensuri (dar și de tehnici compoziționale). El îmi pare a fi elementul turbo-dinamic – contorsionat, exploziv și îngăduitor – al unei fericite întîlniri a artelor.” (Mircea Mihăieș)

Ioana Nicolaie a publicat volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de USR ”Cartea Anului”  2013), antologia Lomografii, trei romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă, Pelinul negru –Premiul pentru proză al Revistei Ateneu; desemnat Cartea Anului de către ”Cititorul știe mai bine”, concurs inițiat de Librăriile Cărturești) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii, Ferbonia și Vertijia). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumele ei au fost traduse în bulgară, sârbă, suedeză și germană. A fost inclusă în optsprezece volume colective românești și în numeroase reviste și antologii străine. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.

„Cernobîl înseamnă «pelinul negru» sau «iarba neagră», căci explozia centralei nucleare din aprilie 1986 nu se putea petrece decât într-o zonă a negrului, a amărăciunii. Am scris Pelinul negru şi ca o formă de revoltă, deşi mărturisesc că n-a fost uşor să plonjez în dramă şi să o deşir scriitoriceşte.
Am copilărit, fără nici cea mai mică bănuială, într-un loc contaminat radioactiv. Abia când am început să simt pe propria-mi piele urmările, am înţeles cât de acută era grozăvia, şi câtiva ani m-am întrebat continuu cine e de vină, de ce nu răspunde nimeni pentru marile catastrofe, cum există atâtea victime subînţelese, care n-au deloc glas.

Nu mi-am putut răspunde altfel decât scriind Pelinul negru – punctul de vedere e al unei fetiţe născute la câteva luni după dezastru a cărei existenţă e ca o frânghie care, pe măsură ce calci, se tot subţiază, până devine o sforicică ce sfârşeşte, inevitabil, prin a se rupe. Iar căderea nu înseamnă strivirea pur şi simplu de asfalt, ci scufundarea din uman în subuman.“ (IOANA NICOLAIE)

Cosmin Ciotloș (n. 1983) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. Din 2014 este asistent dr. la Departamentul de Studii Literare al aceleiași facultăți, unde predă literatură română modernă și contemporană. A susținut, vreme de zece ani, rubrica decronică de întâmpinare în săptămânalul România literară. În prezent, comentează actualitatea editorială la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii „Revista literară radio“. A publicat antologia 111 cele mai frumoase poezii ale generaţiei ’80 (2015) și, la Editura Humanitas, a îngrijit o ediție critică a poemului Levantul, de Mircea Cărtărescu (2016).

„Fiecare are un Mateiu Caragiale al său. Al lui Cosmin Ciotloş e format din detalii puse sub lupă. Mărite astfel, fraze, nume, întâmplări mărunte, trecute îndeobşte cu vederea, îşi dezvăluie sensuri şi implicaţii neaşteptate. De altminteri, titlul, Elementar, dragul meu Rache, trimite la celebra formulă pe care Sherlock Holmes i-o spune doctorului Watson. Cartea este aşezată sub figura tutelară a detectivului matein din Sub pecetea tainei, Conu Rache, dar şi adresată ludic acestui personaj, cu care autorul pare că vrea să se ia la întrecere.

Proaspete şi în acelaşi timp sprijinite de o cultură literară solidă, teoriile critice ale lui Cosmin Ciotloş (maniacal atent, la fel ca autorul de care se ocupă şi de la care se contaminează) sunt ca paginile de sfârşit ale unui roman poliţist: detectivul reia lucrurile ştiute de toată lumea şi le luminează în aşa fel încât să reiasă mai mult şi altceva din ele. Desigur, sub acest joc se vădeşte o pasiune nedisimulată a criticului pentru literatura de vârf, din care face parte şi opera mateină.
Un debut care, nu mă îndoiesc, va fi urmat de alte cărţi la fel de pline de surprize.“ (Ioana Pârvulescu)

Cosmin Bumbuț a făcut 15 ani fotografii de modă și de publicitate, iar pictorialele lui au apărut în reviste precum ElleTabu și Esquire. În 2013 a publicat Bumbata, un album care arată viața de zi cu zi a deținuților din Penitenciarul Aiud; cartea a fost premiată la Concursul Naţional de Design și la Gala Bun de Tipar. Bumbuț a câștigat mai multe premii de fotografie, printre care Sony World Photography Awards în 2015 cu proiectul Camera intimă. În 2008, Cosmin Bumbuț și Elena Stancu s-au întâlnit la revista Marie Claire și au lucrat împreună la mai multe reportaje sociale. În 2009, au făcut revista de fotografie Punctum, iar în 2012 au publicat Cuba continuă (Editura Art), povestea subiectivă a unui popor izolat şi suspendat în timp. În noiembrie 2013, cei doi s-au mutat într-o autorulotă ca să înțeleagă România de azi. Au intrat în penitenciarele din Craiova, Târgșor, Gherla, Chilia Veche, Aiud, Baia Mare și Buziaș ca să afle de ce sărăcia te aruncă în închisoare, au stat în frig printre oamenii străzii și au văzut abuzurile poliției, au fost în comunitățile în care părinții își pedepsesc copiii cu lovituri de bici și femeile sunt omorâte în bătaie de bărbații lor. Au trăit printre romii căldărari din Corcova, unde fetele sunt măritate la 12 ani, și au făcut un documentar despre o tânără familie care caută bunăstarea în Franța, la groapa de gunoi. Filmul a fost premiat la mai multe festivaluri, printre care TIFF, Docuart și Millenium Film Festival din Bruxelles. Proiectele lor sunt publicate pe Teleleu.eu.

„Sunt entuziasmat de această carte. O consider un document teribil de impresionant şi-o operă de artă admirabilă. Elena şi Cosmin sunt eroii mei. Rareori am admirat, am respectat şi-am invidiat mai mult pe cineva. Spre deosebire de noi toţi, visători și exploratori de birou, ei au avut curajul să renunţe la o viață comodă, cu salarii mari și cariera asigurată, ca să plece într-o aventură pe care noi, ceilalți, nu ne-o putem imagina decât în romane sau în filme. Viața lor de-a lungul ultimilor ani, când au luat-o teleleu prin lume într-o rulotă de cinci metri pătrați, în care-au trăit, s-au iubit, au scris, au fotografiat și-au suferit împreună, ni se pare o fantastică ficțiune, când în realitate noi suntem cei fictivi.

Elena și Cosmin au plecat în căutarea «vieții care se viețuiește» și-a omului real, care se revelează nu în lumea standardizată și domesticită în care trăim noi, consumatorii de cultură, ci în sărăcie cruntă, în case dărăpănate, în violență incredibilă, în comunități uitate de Dumnezeu, în pușcării și-n ghetouri. Cei doi au băut peturi de bere cot la cot cu oamenii întâlniți, au povestit cu ei, uneori despre omoruri și tâlhării, au luat purici și păduchi de la ei. Au trăit la fel ca ei, uneori mai rău, impregnându-se de damful umanității reale. Vorbim adesea de «România profundă» fără să avem habar despre ce vorbim. Prin cartea celor doi ajungem să măsurăm această profunzime.
Elena și Cosmin m-au primit în rulota lor, mi-au arătat-o în toate detaliile ei claustrofobice. Rareori m-am simțit mai diminuat și mai trist. N-aș fi putut trăi viața lor nici trei zile. Dar faptul că ei există, în afara convențiilor care ne fac conformiști și depresivi, și că dau astfel mărturie despre ce-nseamnă cu adevărat libertatea e o mare consolare pentru mine. Măcar știu, prin ei, că eroismul e real și palpabil, nu o noțiune goală.“ (Mircea Cărtărescu)

vizualizari: 1196


One Comment to “Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017””

  1. ioana says:

    aaaaaaaaaaaaau!

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro