spot_img

Emisiunea de mărci poștale ”Români celebri, partea I”

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale ”Români celebri, partea I”, prin care onorează activitatea unor personalități de marcă ale națiunii. Emisiunea de mărci poștale ”Români Celebri” (I) va fi disponibilă începând de vineri, 15 iunie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: romfilatelia.ro/store/.

Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume. A început Facultatea de Medicină din București în 1939, pregătindu-se pentru meseria de medic în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. În contextul bombardamentelor asupra Bucureștilor din 1944, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost nevoită, din lipsă de personal, să opereze pe creier un băiețel care fusese prins între dărâmături. Pacientul a supraviețuit, iar salvatoarea sa a devenit prima femeie neurochirurg din lume! Sofia Ionescu-Ogrezeanu a absolvit Medicina în 1945, iar în anul următor a obținut doctoratul în Neurochirurgie. Medic de excepție, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a activat și ca profesor universitar și a făcut parte din Academia de Științe Medicale.

Dimitrie Gusti (1880-1955) a fondat școala românească de sociologie, fiind unul dintre intelectualii reprezentativi ai României din perioada interbelică. A obținut doctoratul în Filosofie la Universitatea din Leipzig (1904). În 1910 a început să predea filosofie la Universitatea din Iași, fiind preocupat de studiile sociale. A devenit membru al Academiei Române în 1918, iar un an mai târziu a fondat Asociația pentru Știință și Reformă Socială, transformată ulterior în Institutul Social Român. A înființat Muzeul Satului din București, inaugurat în 1936. Între anii 1944-1946 a fost președinte al Academiei Române.

Ion Cantacuzino (1863-1934) a fost fondatorul școlii românești de microbiologie. A făcut studiile la Paris, unde a absolvit facultățile de Litere, Științe și Medicină. În 1920, Ion Cantacuzino (ministru de stat) și Nicolae Titulescu (diplomat) au semnat, din partea României, Tratatul de Pace de la Trianon, cu Ungaria.

Nichita Stănescu (1933-1983) a fost unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române. Absolvent al Facultății de Filologie din București (1957), a debutat, în același an, în revistele Tribuna (Cluj) și Gazeta literară (București). A fost un poet de geniu, prolific din punct de vedere publicistic. Multe dintre volumele sale au primit premii ale Uniunii Scriitorilor, sau Academiei Române. A lucrat în colectivele de redacție ale celor mai importante reviste literare ale timpului. În 1975, Nichita Stănescu a primit prestigiosul premiu internațional Johann Gottfried von Herder. În anul 1980, la propunerea scriitorului suedez Artur Lundkvist, Nichita a fost inclus de Academia Suedeză pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură. Deși nu a câștigat, nominalizarea sa reprezintă un succes pentru literatura română a vremii.

Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost inventator în domeniul aeronauticii și aviator. A absolvit școlile politehnice de la Budapesta (1903) și München (1907), iar după terminarea studiilor a lucrat la uzinele Opel din Rüsselsheim (Germania). În 1908 s-a întors în Transilvania, iar cu banii strânși de la familie și din subscripții publice a construit primul său planor. Sfătuit de intelectualii ardeleni, s-a mutat la București, unde a obținut sprijin guvernamental pentru construcția  unui avion (Vlaicu I). Ajutat de Traian Vuia, a cumpărat un motor de la Paris, iar în 1910 a realizat primele zboruri, în jurul Bucureștilor. Tot în 1910, inventatorul a construit avionul Vlaicu II, o versiune îmbunătățită a primului său aparat de zbor.

Lucian Blaga (1895-1961) este unul dintre scriitorii reprezentativi ai culturii române, afirmându-se atât prin opera sa literară, cât și cea filosofică. De asemenea, prin activitatea sa gazetărească, a contribuit la construcția identității naționale a românilor. În anul 1937 a fost primit în Academia Română, iar în 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. În 1948 a fost îndepărtat de la catedră și exclus din Academia Română.

Traian Vuia (1872-1950) a fost unul dintre pionierii aviației la nivel mondial. A studiat Dreptul și Politehnica la Budapesta, însă, din rațiuni financiare, a reușit să finalizeze doar studiile juridice, cu diplomă de doctor. Ideile sale privind zborul cu un aparat mai greu decât aerul nu au fost apreciate în epocă, proiectul avionului Vuia fiind respins de Academia de Științe de la Paris. A construit aparatul pe cont propriu, iar în martie 1906 a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii. Vuia s-a preocupat apoi de studiile teoretice privind aviația. În timpul cercetărilor, a descoperit și generatorul de abur cu combustie internă, utilizat ulterior la centralele termice.

Spiru Haret (1851-1912) a fost întemeietorul învățământului modern românesc. Specialist în științe matematice, a obținut doctoratul la Paris (1878), afirmându-se ca unul dintre întemeietorii astronauticii. După ce s-a întors în România a predat științe exacte la universități și școli superioare, fiind ales în 1892 membru al Academiei Române. Principala sa contribuție la dezvoltarea culturii române a constat în reformele din educație, pe care le-a condus în calitate de ministru, în perioada 1897-1910. În 1898 a elaborat legea învățământului secundar și superior, după model occidental. O altă lege importantă a privit reforma învățământului profesional, organizat în școli de artă și meșteșuguri, licee militare și seminare teologice. Tot lui Haret îi revine meritul de a fi înființat grădinițele pentru copii. În 1904 a înființat Comisia Monumentelor Istorice.

Henri Coandă (1886-1972) este unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX, autor a peste 250 de invenții, pentru care a obținut 700 de brevete de proprietate, în diferite țări ale lumii. După absolvirea Școlii de Artilerie și Geniu din București (1905), a plecat în Germania, unde a studiat la școlile tehnice din Charlottenburg (Berlin), Liege și Paris, în perioada 1906-1909. În 1910 a obținut, în Franța, brevetul pentru motorul turbo-propulsor, iar în același an, la Salonul Aeronautic de la Paris, a prezentat primul avion cu reacție din lume, precursorul turboreactoarelor de astăzi. O altă invenție care a revoluționat tehnica a fost efectul Coandă (brevetat în 1934), care i-a permis să construiască o „farfurie zburătoare”, fără piese mecanice, care decola și ateriza pe verticală. Printre alte aplicații ale efectului se numără: turbinele cu gaz, propulsia vehiculelor aeriene, frâna de recul pentru armele de foc (a creat primul tun fără recul pentru avioane), dar și aparatele medicale pentru respirația artificială.

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, blocul de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și carnetul filatelic conținând blocul de 9 timbre diferite.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508