spot_img

Expoziția „Arhitectura Centenarului”: 50 de panouri ilustrate și 10 interviuri cu personalități marcante ale culturii române

Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, organizează vineri, 4 mai 2018, ora 18:00, în pasajul stației de metrou Universitate, vernisajul expoziției „Arhitectura Centenarului”. În cadrul evenimentului, care aduce în atenția publicului 50 de panouri ilustrate și 10 interviuri cu personalități române, sunt prezentate imagini ale unor clădiri de patrimoniu din București și din țară, însoțite de informații despre relația dintre aceste clădiri și personalități ale culturii noastre naționale. Protagoniștii celor 10 interviuri sunt acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Radu Boroianu, realizatorul TV Radu George Serafim, conf. univ. dr.  Florentina Niţu – decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, prof. univ. dr. Augustin Ioan, istoricul Virgil – Ştefan Niţulescu, istoricul Filip – Lucian Iorga, istoricul Emanuel Bădescu și ing. dipl. Octavian Udrişte.Fotografiile selectate și incluse în expoziția „Arhitectura Centenarului” sunt inedite și provin din colecțiile prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, arhitectului Mădălin Ghigeanu, arhitectului Emil Ivănescu – curatorul Anualei de Arhitectură București și istoricului Emanuel Bădescu – bibliotecar în cadrul Bibliotecii Academiei Române. Prin intermediul acestor fotografii sunt  prezentate evenimente istorice, monumente arhitecturale realizate între anii 1918 și 2018, precum și figuri marcante din domeniul arhitecturii.

Expoziția „Arhitectura Centenarului” poate fi vizitată în perioada 4 – 18 mai 2018 și este însoțită de un catalog ce cuprinde texte semnate de criticul de artă Ruxandra Garofeanu, prof. univ. dr. Augustin Ioan,  acad. Răzvan Theodorescu și prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu.

„Arhitectura Centenarului” este un proiect înscris în seria evenimentelor pe care Primăria Capitalei, prin creart, le organizează pentru a celebra 100 de ani de la Marea Unire și tematizează trei perioade distincte în arhitectura românească: perioada interbelică, perioada de după Al Doilea Război Mondial, precum şi perioada de după Revoluția din decembrie 1989.

„Obișnuiesc să spun și să scriu că nicio capitală a Europei răsăritene nu are aerul internațional pe care l-a căpătat Bucureștiul grație unor arhitecți de marcă prin care „duhul național” și „spiritul euro-american” s-au întrupat în clădiri de ei concepute.” susţine acad. Răzvan Theodorescu.

„Adeseori am trecut și continuăm să trecem pe lângă un edificiu fără a cunoaște autorul proiectului sau pe cel care a conceput decorația. Multe asemenea clădiri au rămas în anonimat din punct de vedere al identificării arhitectului și sculptorului, altele au dispărut sau au fost modificate radical în urma intemperiilor, bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cutremurelor și incendiilor, schimbării regimului politic în 1947, propriei neglijențe.” a scris criticul de artă Ruxandra Garofeanu în catalogul expoziţiei.

„Nu este ușoară înțelegerea fenomenului de Arhitectură românească, expresie vie a latinităţii noastre particulare ce este la vest de est și la est de vest, și care se deosebeşte sensibil atât de produsele similare ale ţărilor neolatine, ce sunt circumscrise lumii occidentale şi catolice, cât şi de cele ale vecinilor slavi şi maghiari. Mai dificil este modul de înțelegere al dialecticii trecerii arhitecturii noastre care a aparţinut universului formal bizantin citit în cheie latină la o o modernitate care ne-a înscris pe altă orbită, gravitând nu după comandamentele acelui „Byzance après Byzance”, ci după cele ale occidentului.” este de părere prof. dr. arh. Sorin Vasilescu.

„În acest peisaj plural, interesează în primul rând politicile și mecanismele formale prin care ideea națională, căreia artele și arhitectura la finele secolului anterior nu doar i-au dat chip văzut, dar i l-au și modelat cu osârdie, capătă combustie nouă prin unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat.” menţionează prof. dr. arh. Augustin Ioan în catalogul expoziţiei.

Expoziția „Arhitectura Centenarului”, coordonată de designerul Radu Vișan Miu si de curatoarea Ana-Daniela Sultana, a fost gândită ca un proiect în spațiul public, accesibil oricărui locuitor al orașului.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508