Acumnicul Școlii Ardelene
oct. 11th, 2017 | By admin
Miercuri, 11 octombrie 2017, ora 13.00, de Ziua Școlii Ardelene, la sediul MNLR din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8), a avut loc lansarea programului Canonic Art. Școala Ardeleană, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Primăria Municipiului București și Clubul UNESCO-Adolescenții. Programul a fost prefațat de o dezbatere moderată de conf.univ.dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, avându-i invitați speciali pe acad. Eugen Simion, prof.univ.dr. Silviu Angelescu și PS Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București. La eveniment au participat ÎPS Ioan ROBU, Arhiepiscop-Mitropolit de București (romano-catolic), Maestrul Mircia Dumitrescu, poetul Ioan Es Pop, dramaturgul Mihai Ispirescu, scriitorul Dan Mircea Cipariu (coordonatorul programului), profesori și elevi ai celor 6 licee bucureștene care vor primi, în următoarele zile, o expoziție specială dedicată fenomenului Școala Ardeleană. Academicianul Eugen Simion a prezentat, cu acest prilej, ediția Ion Budai Deleanu – Opere, Fundația Națională pentru Știință și Artă, ediție de tip Pleiade îngrijită, cronologie, note și comentarii, glosar și repere critice de Gheorghe Chivu și Eugen Pavel, cu un studiu introductiv de Eugen Simion, operă ce însumează 1354 de pagini și care cuprinde: ”Țiganiada; Trei viteji; Scrieri lingvistice; Scrieri istorice; Traduceri”. Profesorul universitar Silviu Angelescu a creionat un adevărat portret în evantai al mișcării Școlii Ardelene și al spiritului latin promovat de personalități precum Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior sau Ioan Budai-Deleanu. Auditoriul a fost captivat de exemplele oferite de profesorul Silviu Angelescu despre începuturile de drum în instrumentarul lingvistic practicat de reprezentanții Școlii Ardelene. Un astfel de exemplu, cu parfum și delicii de limbă și interpretare, a fost cel al numirii cazurilor: Nominativ –„numitoarea”, Genitiv – „născătoarea”, Dativ – „dătătoarea”, Acuzativ – „pricinuitoarea”, Vocativ – „chemătoarea” şi Prepoziționalul –„luătoarea” (prepoziționalul, caz preluat după modelul limbilor slave, care funcționează cu prepozițiile „de”, „de la”, „din” – caz inoperant în română, prepoziţiile amintite subsumându-se cazului Acuzativ). Verbele sunt fie active -„graiuri lucrătoare”, fie pasive -„pătimitoare”, iar, uneori, sunt „fără fețe”, adică impersonale. În maniera de popularizare a instrumentarului gramatical și lingvistic, prezentul era numit „acumnic”, imperfectul – „dăunăznic”, perfectul simplu –„nehotărât”, perfectul compus – „dăneoarnic”, mai mult ca perfectul – „odinioarnic”, iar viitorul –„fiitoriu”.