spot_img

Invitație la Domeniul Ion Ghica și la Palatul Micul Trianon, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului

În fiecare an în septembrie, palate, conace private, grădini și mii de alte situri culturale își deschid porțile cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Un adevărat fenomen în plan european, evenimentul se bucură de vizita a peste 20 de milioane de turiști anual, invitați să descopere spații rar deschise, comori arhitecturale în apropierea orașelor. Aspecte rar văzute sau neașteptate ale patrimoniului european comun se dezvăluie cu prilejul acestor evenimente. Această inițiativă este sprijinită de Comisia Europeană și de Consiliul Europei, cu scopul de a promova conștientizarea valorilor de patrimoniu la nivelul UE. Tema anului 2017 este „Heritage and Nature: A Landscape of Possibilities.”

În weekend-ul 16 – 17 septembrie 2017, două astfel de spații, emblematice pentru istoria europeană a românilor, își vor deschide porțile: Domeniul Ion Ghica de la Ghergani și Domeniul Cantacuzino de la Florești, Prahova, unde poate fi admirat Palatul Micul Trianon. Situate în apropiere de București și Ploiești, cele două domenii pot fi o destinație aparte pentru o plimbare în natură spre bucuria întregii familii.

Domeniul Ion Ghica de la Ghergani

(situat la 30 de minute de București, pe drumul spre Târgoviște, în orașul Răcari)

Sâmbătă, 16 septembrie, de la ora 12:00, Domeniul Ion Ghica de la Ghergani va găzdui un eveniment special cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului. Vor lua cuvântul:

Irina Bossy – Ghica, stră-strănepoata lui Ion Ghica și reprezentant al Ministerului Culturii din Franța,

Marian Zidaru, reputat artist plastic ale cărui surse de inspirație se regăsesc adesea în patrimoniul românesc, și

Ovidiu Serghe, arhitect, colaborator al biroului de arhitectură PRODID, specializat în restaurarea clădirilor de patrimoniu.

În cadrul evenimentului, în prezența soților Marian și Victoria Zidaru, va avea loc proiecția filmului Marian and Victoria Zidaru. Artists in light, regizat de Franz Galo (FR), film laureat cu numeroase premii, printre care câștigător al premiului Hollywood International Independent Documentary Awards 2016.

La final, vizitatorii vor fi invitați să ia parte la un tur ghidat coordonat de arhitectul Ovidiu Serghe, implicat în etapele restaurării conacului.

Evenimentul este organizat de Asociația Domeniul Ghica Ghergani cu sprijinul Primăriei din Răcari.

Domeniul de la Ghergani va avea porțile deschise sâmbătă și duminică în intervalul 10:00 – 18:00, iar în restul anului pot fi făcute vizite prin programare în prealabil. Despre cum se ajunge aici și mai multe detalii, pe site-ul http://www.domeniul-ghica.ro/contact/

Despre Domeniul Ion Ghica de la Ghergani

Recent introdus in circuitul turistic, Domeniul Ion Ghica este marcat de o istorie ce se întinde până în secolul XVI.  Situat la jumătatea distanței dintre București și Târgoviște, Domeniul de la Ghergani este declarat Monument istoric de importanță națională. A fost reședința lui Ion Ghica, descendent al familiei care a dat Moldovei și Țării Românești o adevărată dinastie de domnitori.

Domeniul este strâns legat de personalitatea lui Ion Ghica, inițiator al Revoluției de la 1848, și înflăcărat promotor al Unirii Principatelor. Reședința de la Ghergani a fost unul dintre principalele locuri în care au fost făcute primele întruniri pentru planurile Unirii, împreună cu prietenii săi N. Bălcescu și Negruzzi.

Prim ministru al României în patru rânduri, autor al Scrisorilor către Vasile Alecsandri – una dintre cele mai cuprinzătoare opere memorialistice ale secolului 19 din literatura română, a marcat istoria României moderne și se numără printre fondatorii ei cei mai de seamă.

Domeniul de la Ghergani cuprinde un parc natural desprins din vechii codrii ai Vlăsiei, cu o grădină romantică în mijlocul căreia se află conacul, inspirat de arhitectura franceză a epocii, în prezent într-un amplu proces de restaurare, și capela familiei Ion Ghica, bijuterie arhitectonică reprezentativă a stilului neoromânesc, în fața căreia se află mormintele familiei.

Mai multe despre Ion Ghica și Domeniul de la Ghergani, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro

Domeniul Cantacuzino de la Florești. Palatul Micul Trianon

(situat la 80 de km de București, în apropiere de Ploiești)

De Zilele Europene ale Patrimoniului, Domeniul își așteaptă vizitatorii în weekend-ul 16-17 septembrie în intervalul 10:00 – 18:00. Duminică, 17 septembrie, vizitatorii vor fi întâmpinați de una dintre moștenitorii Domeniului Cantacuzino, Irina Bossy – Ghica, alături de membri ai Fundației Cantacuzino. Va putea fi vizitată expoziția care vorbește despre istoria Domeniului și personalitatea fondatorului, Gheorghe Grigore Cantacuzino. De asemenea, Domeniul va găzdui în perioada 29, 30 septembrie și 1 noiembrie Concursul internațional de echitație „Karpatia Horse Show”, astfel că vizitatorii pot descoperi o parte din parcursul de obstacole competiționale amenajat pe cuprinsul Domeniului.

Despre Domeniul Cantacuzino de la Florești

Aflat la 80 de kilometri distanță de București, Domeniul Cantacuzino din Floreşti stă mărturie pentru una dintre cele mai frumoase epoci ale istoriei României, epoca nobiliară de la sfârșitul secolului XIX și a începutului de secol XX. Domeniul se întinde pe o suprafață generoasă de 150 de hectare, cu un vast parc din care făcea parte odinioară o vegetație spectaculoasă. În centrul său se află ceea ce, la început de secol XX, era considerat o realizare arhitecturală excepțională, Palatul Micul Trianon, proiectat după modelul palatului de la Versailles.

Prinţul George Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul”, datorită averii sale, a început în 1911 ridicarea palatului care astăzi se află în ruine. Nababul îi încredinţează arhitectului Ion D. Berindei construcţia acestuia, precum şi pe cea a Palatului din Bucureşti, de pe Calea Victoriei (actualul Muzeu „George Enescu”). Spiritul și farmecul acestei clădiri s-au păstrat chiar și după un secol plin de evenimente zguduitoare. Recuperat de către Maria Ioana Cantacuzino (nepoata prințesei  Maria «Maruca» Cantacuzino și, prin alianță, a lui George Enescu) clădirea a ajuns în prezent în posesia Fundației Cantacuzino Florești care dorește să-i redea strălucirea de altădată şi să-l transforme într-un spaţiu care să găzduiască evenimente speciale, unice în România. Vizitatorii de la Florești pot vizita încă un palat construit de Grigore Cantacuzino, la 50 de km distanță, la Bușteni.

Mai multe despre Domeniul Cantacuzino de la Florești: domeniulcantacuzino.ro/

2018, anul Patrimoniului European în UE

Evenimentele de anul acesta, prilejuite de Zilele Europene ale Patrimoniului, constituie o avanpremieră pentru cele ce se vor desfășura în 2018 – „Anul Patrimoniului European”.

În cele 50 de țări semnatare ale Convenției Europene, Zilele Europene ale Patrimoniului sunt promovate în fiecare an prin programe guvernamentale, sprijinite de către autoritățile municipale și regionale. Comunitățile europene devin, astfel, și prin intermediul acestui eveniment, membre ale aceleiași „familii” care sărbătorește anual patrimoniul și moștenirea culturală comună.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508