Joi, 6 iulie 2017, Institutul Cultural Român a organizat evenimentul „Mesageri identitari”, care a fost găzduit în Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă al României. Pornind de la o selecție de tablouri aflate în patrimoniul muzeului, printre care „Țărănci în biserică” (1912) de Camil Ressu, „Fata cu zestrea ei”, de Nicolae Grigorescu (1885-1891), „Țărancă torcând” (1884), de Sava Henția, „Interior țărănesc” (1918) de Nicolae Vermont, „Țărani” (1928-1930) de Ștefan Constantinescu, picturi faimoase în care sunt reprezentate personaje care poartă costume tradiționale, organizatorii au propus o serată dedicată simbolisticii veșmintelor naționale românești.
La eveniment au participat Lucian Romașcanu, ministrul Culturii și Identității Naționale, Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Centenar, Augustin Lazăr, procuror general al României, E. S. Michele Ramis, ambasadorul Franței în România, E. S. Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, Călin Stegerean, directorul Muzeului Național de Artă al României, Sandra Pralong, consilier de Stat de la Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, Frederic Paul, dela Muzeul de Artă Modernă — Centrul Pompidou, alături de numeroase personalități din lumea diplomatică și culturală.
Programul serii a inclus o serie de expozeuri susținute de președintele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Țuroiu, alături de specialiști în arte vizuale dr. Anne Théry, de la Muzeul Matisse din Nisa, prof. univ. dr. Adina Nanu, prof. univ. dr. Doina Ișfănoni.
Președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu, amfitrionul întâlnirii organizate de ICR și MNAR, a afirmat că „Mesageri identitari“ reprezintă „un proiect care trebuie să devină o tradiție, o permanență, o obișnuință necesară pentru noi toți”. „Pornind de la lucrările aflate în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și ajungând prin expunerile specialiștilor prezenți astăzi aici, la semne și semnificații, ne propunem să promovăm aceste elemente”, a declarat președintele ICR. Prin „mesagerii” sensibili ai acestor norme identitare, deopotrivă artiști anonimi sau cunoscuți, atât români, cât și străini, reușesc să cunoască și să identifice treptat, elementele fondului cultural specific, național și ale celui comun, universal. Prima ediție a proiectului „Mesageri identitari” își propune să evidențieze simbolistica veșmintelor naționale, la confluența dintre arte”, a subliniat doamna Liliana Țuroiu.
Prezentă la întâlnire purtând o frumoasă bluză românească, noul ambasador al Franței la București, Michele Ramis, a spus că îi face o deosebită plăcere și e mândră să o poarte, ca semn al prieteniei și apropierii de poporul român. Diplomatul francez Michele Ramis a caracterizat evenimentul „Mesageri identitari” drept o extraordinară ocazie de a descoperi cultura română și de a se familiariza cu țara noastră. De asemenea, doamna ambasador a subliniat că „relațiile culturale dintre Franța și România sunt deosebit de puternice și de vechi”. „Sunt foarte mândră să port această bluză românească, simplă, atât de frumoasă, unul dintre semnele puternice pe care România le-a dăruit deja lumii, ca mesager identitar, pentru a fi iubită și înțeleasă. Acest semn a fost recepționat, port această bluză tocmai pentru a da o mărturie în acest sens”, a subliniat ambasadorul Franței. Michele Ramis și-a exprimat convingerea că relațiile dintre cele două țări vor fi „marcate durabil” prin intermediul manifestărilor din cadrul Sezonului cultural româno-francez, în cadrul cărora, la Centrul Pompidou, va fi pusă în valoare, simbolic, ia românească, într-un veritabil dialog, prin intermediul lucrărilor lui Henri Matisse și Theodor Pallady. „Acest sezon ne va permite să punem în evidență creația noastră contemporană, vitalitatea artiștilor noștri”, a declarat doamna Michele Ramis.
Programul a mai inclus o serie de prezentări având ca subiect ia românească, susținute de specialiștii în arte vizuale. Dr.Anne Théry, specialist de la Muzeul Matisse, a conferențiat despre evoluția preocupărilor și etapele de evoluție ale prezentării iei românești — La Blouse Roumaine în creația marelui Henri Matisse, amintind de prietenia acestuia cu pictorul român Theodor Pallady.
Prof. univ. dr. Adina Nanu a creionat istoria portului popular românesc, dând exemplele unor personalități interesate de motivele veșmintelor tradiționale: „Pictorul Nicolae Grigorescu, care a pictat în Franța, la Barbizon, a reprezentat ca nimeni altul farmecul deosebit al femeii în port popular românesc, eleganța siluetei, strânsă în fusta dreaptă, lungă până la glezne. Silueta modelată de costumul popular are formă cilindrică a coloanei, impune o ținută dreaptă, demnă. (…) Regina Maria a primit și ea ca dar de nuntă un costum național și s-a înveșmântat apoi în straiele specifice diferitelor regiuni ale țării, fără a le împodobi pentru uz curtean”.
Prof. univ. dr. Doina Ișfănoni și-a ilustrat expozeul cu imagini ale unor prețioase piese din patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, o serie de semne și simboluri românești.
În finalul serii, Ioana Maria Ardelean, acompaniată la pian de profesorul Aurel Mustățea, a susținut, cu o voce vibrantă, un emoționant minirecital de lieduri folclorice.
