spot_img

Augustin Buzura, o conștiință morală a literaturii și a timpului nostru

Augustin Buzura a fost, este unul dintre marii romancieri ai literaturii române. Dar nu numai atât (deşi „numai atât” înseamnă foarte mult). A fost, în acelaşi timp, o voce a demnităţii şi rezistenţei intelectualului român în comunism.

Romanele sale – „Absenţii”, „Orgolii”, „Feţele tăcerii”, „Vocile nopţii”, „Refugii”, „Drumul cenuşii” etc. – sunt realizări estetice memorabile, piese de rezistenţă ale literaturii române, alături de alte titluri de forţă sub alte semnături prestigioase. În plan moral, aceste opere au constituit însă forme intelectuale, parabolice, subversive ale dezacordului politic şi ideologic, un mod de a critica, un act de protest la adresa regimului totalitar, care încerca să reducă societatea şi oamenii, prin frică şi teroare, la condiţia de masă amorfă, uşor de condus şi manipulat. Problematizând condiţia individului în era totalitară, subliniindu-i poziţia de victimă a sistemului, cu desanturi în labirinturile universului interior, prin instrumentele subtile şi complicate ale analizei psihologice, inspirate şi de psihiatrie (autorul era medic psihiatru), acuzând, criticând, protestând, la nivelul profund al discursului de idei, prin elaborate strategii ale subversivităţii, romanele lui Buzura au fost, în acelaşi timp şi în acel timp, o formă de afirmare a demnităţii, prin negare, un mod de supravieţuire, a autorului, dar şi a cititorilor. A cititorilor care le căutau cu febrilitate, convertind actul lecturii într-o experienţă a libertăţii morale şi intelectuale. Instigându-ne, pe noi ca indivizi şi societate, prinsă sub cizma orânduirii totalitare, să privim critic regimul politic, să denunţăm moralmente dramele sociale şi sfâşierile morale ale omului sub dictatură, Buzura ne-a îndemnat să ne regăsim, în străfundurile fiinţei, resursele, aparent pierdute, de demnitate umană, să nu acceptăm frica, spaima şi teroarea, ca forme ale morţii, să rămânem vii, cu toate nemulţumirile, frustrările, suferinţele şi aspiraţiile noastre de oameni opresaţi, umiliţi, alienaţi, masificaţi de o ideologie profund inumană. Scrisul lui Buzura a fost, într-o perioadă sumbră, un act de curaj, un exemplar gest moral al intelectualului neîngenunchiat de frică, laşitate, duplicitate şi compromisuri (cum, uneori, s-a mai întâmplat), o probă a demnităţii, care înfruntă istoria şi afirmă dreptul omului la propria libertate şi umanitate. Cărţile lui au fost şi sunt, dincolo de limitele temporale, politice, ideologice şi morale ale istoriei, o formă de afirmare şi de trăire a libertăţii. Literatura ca libertate – iată o sintagmă care i se poate aplica şi lui Augustin Buzura, marele scriitor care, plecând prea devreme dintre noi, a lăsat literatura noastră mai săracă, fără un nume de marcă al ei. Prin opera lui, autorul a aprins o flacără în întuneric, o lumină în noapte, care ne-a ajutat să nu ne rătăcim şi să ne pierdem în bezna timpului. Ea a rămas să ardă şi după ce noaptea istoriei s-a sfârşit şi trebuie să lumineze în continuare, înfruntând umbrele şi stihiile care ne dau, din când în când, târcoale, ca un avertisment la adresa necesităţii de a rămâne în stare de veghe şi în continuă alertă, păstrându-ne întregi luciditatea şi demnitatea. Altfel spus, de a rămâne vii – pentru că adormirea conştiinţei înseamnă moarte –, aşa cum viu rămâne şi scriitorul, această conştiinţă morală a literaturii noastre cu numele Augustin Buzura, chiar dacă s-a grăbit să plece dintre noi, în plină vârstă a maturităţii creatoare, în acest îndoliat început de iulie.

Sorin IVAN

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508