spot_img

”Studenții Lidiei Vianu traduc. Mai 2017”

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român, Uniunea Scriitorilor din România  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului ”Studenții Lidiei Vianu traduc. Mai 2017”/ Jurnalele studenților MTTLC / Masterclass de traducere literară/ Șase poeți britanici stilizează.  ISBN 978-606-760-107-7. Editat de Lidia Vianu.

”Studenții traduc…

Este traducerea literaturii o profesie ori un hobby? Fără îndoială, oricine ar răspunde: dacă ne apucăm să traducem o carte, trebuie s–o traducem profesionist. Oricine, e drept, în afară de Uniunea Europeană—adică de job–urile bine plătite de prezentul imediat al traducătorilor în devenire care își scriu părerile în acest volum. Spun UE, pentru că rețeaua European Masters in Translation ne–a răspuns în felul următor atunci când MTTLC [NB: masterat de traducere literară…] a cerut să fie inclus în EMT: programul este remarcabil, face lucruri pe care niciun alt masterat european nu le face, dar… Nu folosește softurile europene, nu face traduceri specializate, nu se ocupă de terminologia Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, MTTLC este încă ne–robotizat. Și va rămâne așa, pentru că traducerea literaturii este tot ce poate fi mai ne–convențional și irepetabil. Fiecare carte este un limbaj în sine.

Este lucru știut că, atunci când cunoștințele acumulate nu duc la o meserie prin care absolventul să–și câștige un trai decent, facultatea, departamentul, catedra care le predă sfârșesc inevitabil prin a nu mai avea studenți. În mod paradoxal, MTTLC, după 11 ani de existență, încă umple cele 50 de locuri alocate, cu toate că munca de traducător literar este mai degrabă un apostolat în România. Autorii vor să–și vadă traduse cărțile în lume, cititorii pasionați vor să citească volume scrise în alte limbi—dar mulți alții vor spune că ceea ce descriu eu aici este un sector de nișă, o coterie, un fel de „țara arde și traducătorii literari se piaptănă”.

Aș atrage atenția celor care se simt îmboldiți să spună acest lucru: oare ce s–ar face tot omul când e liber, dacă pastime–ul de căpătâi, adică filmul, nu ar mai fi dublat ori subtitrat? Turnul Babel—în care se adunaseră oamenii pământului pentru a se înțelege vorbind aceeași limbă—s–a dărâmat depuis pas mal de temps. E drept că jocurile pentru computer sunt din ce în ce mai mute, mai nevorbitoare—ceea ce este de–a dreptul alarmant, dacă ne întrebăm ce IQ vor avea urmașii noștri.

Mai facem un pas, și afirmăm: limbajele specializate sunt comunicarea în profesie. Traducerea literară, sau mai bine zis traducerea culturală în general, se adresează acelei părți din zi, acelei părți din viața omului, când fiecare caută ceva strict pentru sufletul lui. Ca orice generalizare, și această frază poate fi nuanțată, dar, în mare, ea este corectă.

Am ajuns, în fine, la statutul traducătorilor pe care încearcă să–i pregătească MTTLC, pe numele lui întreg, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. De ce vin sudenții către acest program? Voi fi foarte directă: ei vin la noi pentru că le plac literatura și limba engleză, unite în acel conglomerat numit cândva de francezi langue et civilisation. Pentru că ei văd în operele literare o cale către limba engleză, și, în egală măsură, văd în limba engleză o cale către cărți pe care, dacă nu știu englezește, nu le pot citi. Vin, prin urmare, doritori de a–și face o profesie din cultură, din traducerea, din comunicarea culturală. Nu vor nici teorie lingvistică, nici studii culturale. Vor să știe englezește atât de bine încât să poată traduce profesionist un roman, un volum de versuri, un film. În esență, vor să traducă acele texte care le îmbogățesc viața intelectuală.

Așa cum bine știm, în literatură este aproape imposibil să afirmi că un scriitor este mai bun decât altul. El este bun, sau nu este scriitor. Traducătorul lui, însă, se poate compara cu alți traducători—de unde deducem că este totuși vorba de o meserie—oricât de adevărat ar fi că traducătorii sunt creatori și că au și ei nevoie de inspirație. When all is said and done, cum zic englezii—în final, adică—, adevărul despre un traducător se reduce la cuvântul elocvent al teoreticianului Lawrence Venuti: este el „vizibil”, au ba? Dacă îl vedem în text, traducătorul acesta și–a greșit menirea. Traducătorul mediază, și, da, această mediere cere talent, inspirație și har al limbii. Dacă avem de–a face cu un traducător cu adevărat profesionist, nu vom spune niciodată la încheierea lecturii: Ce traducător bun! Vom zice pur și simplu: Îmi place autorul acesta [sau nu].

E adevărat că munca traducătorului literar este aproape imposibil de cuantificat. El nu este un robot hrănit cu „softuri” europene. Traducătorul literar nu traduce numai cu dicționarul: el traduce cu toată cultura lui, câtă a adunat până în clipa când s–a pus pe treabă. Nu voi detalia deosebirea evidentă dintre un text despre rulmenți și poemul The Waste Land. A făcut înconjurul lumii gluma despre traducerea efectuată de un computer: cerința era să traducă Out of sight, out of mind [proverb care înseamnă pe românește „Ochii care nu se văd se uită”]. Computerul a tradus: a blind idiot [un idiot orb]. Opusul acelui blind idiot este ceea ce speră MTTLC să pregătească.

În mod semnificativ, un apreciat scriitor, care este inginer de meseria lui, dar și traducător, ne–a descris, în cunoștință de cauză, cu gândul la un titlu care și–a depășit autorul în circulație: „Frumoșii nebuni [ai marilor orașe…]”. Cu alte cuvinte, traducerea literară nu ține de cald, nici de foame. Masteranzii noștri sunt mai mult sau mai puțin entuziasmați de ceea ce fac, în funcție de exigențele existenței lor concrete. Dar faptul că sunt temerari ca Don Quijote în căutarea unui destin autentic nu poate fi negat. MTTLC îmbogățește înțelesurile termenului de masterat „vocațional”: el predă în același timp o meserie și o vocație. ” Lidia Vianu

”Studenții Lidiei Vianu traduc. Mai 2017”, s-a lansat oficial miercuri, 5 iulie 2017, iar volumul poate fi consultat și descărcat la adresa de internet:

editura.mttlc.ro/students-translate-2017.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website–ul www.editura.mttlc.ro . Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm adresați–vă Editurii,  lidia.vianu@mttlc.ro.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508