spot_img

Filmul documentar „Wild Carpathia – Seasons of Change”, prezentat în premieră, la New York, de către Misiunea Permanentă a României la ONU și Institutul Cultural Român din New York

ICR New York, în colaborare cu Misiunea Permanentă a României la ONU, a organizat, cu un mare succes, premiera nord-americană a celui mai recent episod al filmului documentar „Wild Carpathia”, intitulat „Seasons of Change” (Anotimpurile schimbării), la ONU, în sala Trusteeship Council Chamber. În deschiderea evenimentului, au susținut alocuțiuni Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, Președintele Adunării Generale a ONU, Peter Thomson, precum și realizatorul documentarului „Wild Carpathia”, Charlie Ottley. În prezidiul reuniunii, ICR New York a fost reprezentat de Mircea Suciu, director adjunct.Proiecția filmului a fost precedată de un mesaj video al Alteței Sale Regale Prințul de Wales, moștenitorul Coroanei Britanice și promotor activ al patrimoniului și valorilor tradiționale românești.

Cu această ocazie, ambasadorul Ion Jinga a subliniat legătura simbiotică dintre evoluția poporului român de-a lungul veacurilor și mediul natural în care a avut loc această evoluție: „Ca și oceanele, pădurile și munții sunt o parte esențială a moștenirii spirituale și identității culturale a umanității. În copilărie, am auzit de la bunicii mei, într-un sat de la poalele Carpaților, metafora ‘codrul este frate cu românul’, care vine din îndepărtatul Ev Mediu și încapsulează în ea o parte din esența istoriei poporului român. Ca locuitori ai unei țări a cărei structură socială, culturală și economică s-a constituit în jurul munților și a pădurilor, și a căror strategie de apărare în fața năvălitorilor străini consta adesea în retrageri în pădurile sălbatice ale Carpaților, de unde declanșau apoi contra-atacuri devastatoare, ceea ce le-a permis să își păstreze întotdeauna libertatea, românii sunt legați genetic de munți și de păduri. “Wild Carpathia” este o poartă către paradis. De la sate și comunități ce prosperă grație conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îmbrăcate în zăpadă la biserici de gheață, filmul prezintă o față nemaivăzută a României, România profundă, care transcende peste timp. Acest film surprinde, deopotrivă, caracterul unic al unui ecosistem excepțional, care merită și trebuie păstrat în toată splendoarea sa, în beneficiul generațiilor viitoare”.

La rândul său, președintele Adunării Generale a ONU, domnul Peter Thomson – fost reprezentant permanent al Republicii Fiji la ONU, apropiat prieten și susținător al intereselor Românei la organizația mondială – a declarat: „Două evenimente majore au marcat schimbarea de abordare la nivel global în ceea ce privește paradigma dezvoltării — Acordul de la Paris, privind combaterea schimbărilor climatic, și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, ambele adoptate de către liderii politici ai planetei în anul 2015. În țara mea, Fiji, reciful de corali și oceanul sunt elemente definitorii ale existenței comunităților locale. În România, aceste elemente identitare sunt reprezentate de Munții Carpați și de păduri. Împreună, ele reprezintă garanția continuității vieții pe planetă și este vital să le protejăm. Îmi doresc ca, într-o zi, să vizitez România și să cunosc în mod direct locurile și oamenii prezentați în acest film și despre care ambasadorul român la ONU mi-a vorbit cu multă pasiune”.

Nu în ultimul rând, mesajul video transmis de Alteța Sa Regală, Prințul Charles, s-a constituit într-o pledoarie fermă în favoarea conservării patrimoniului natural românesc, reprezentantul Casei Regale britanice arătând că: „Aceste păduri sunt o sărbătoare a biodiversității, fiind excepțional de bogate în faună și floră, ceea ce face Munții Carpați românești o comoară naturală neprețuită într-un continent care și-a distrus de mult cea mai mare parte a zonelor sale sălbatice. Ceea ce România posedă încă a devenit extrem de rar, pentru că multe țări europene nu mai au deloc păduri virgine”.

Ultimul episod al seriei „Wild Carpathia — Anotimpurile schimbării” urmărește transformările peisajului din Carpați — de la ruginiul toamnei, trecând prin zăpezile iernii, până la sosirea primăverii — și elogiază frumusețea fără egal a naturii, într-o lume a culorilor vii și a tradiției păstrate nealterată peste veacuri. „Wild Carpathia — Seasons of Change” explică, totodată, importanța conservării ultimelor zone sălbatice din Europa, a neprețuitelor comori pe care aceasta le ascunde și surprinde fragilitatea unor ecosisteme unice, habitatul lupilor, râșilor și al celei mai numeroase populații de urși din Europa, care merită să fie conservate pentru generațiile viitoare.

Proiecția filmului a fost urmată de o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri, susținută de scriitorul și producătorul britanic al filmului, Charlie Ottley, realizator al episodului „Anotimpurile schimbării”, și Oana Mihai, în calitate de co-producător. Seara s-a încheiat cu o recepție oferită – în buna tradiție a ospitalității naționale – de Misiunea Permanentă a României la ONU, unde invitații au putut degusta vinuri și preparate tradiționale românești.

Această proiecție face parte din strategia Misiunii Permanente a României la ONU de promovare a imaginii, valorilor și potențialului țării noastre, în contextul campaniei pentru ocuparea unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioada 2020-2021. Alegerea momentului organizării acestui eveniment nu este întâmplătoare, pentru că aceasta vine în continuarea a două reuniuni deosebit de importante desfășurate recent la New York și dedicate protecției patrimoniului natural al planetei: Summit-ul ONU privind conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor și Forumul ONU privind pădurile.

La evenimentul românesc, au participat peste 300 de invitați, printre care Președintele Adunării Generale a ONU, Peter Thomson, ambasadori și diplomați acreditați la ONU, înalți funcționari și membri ai Secretariatului organizației, Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii (aflat într-o vizită particulară în SUA), jurnaliști și membri marcanți ai comunității românești din New York: Ștefan Minovici, președintele Romanian American Business Council, Yanni Deaconescu, de la aceeași asociație, Ana Cristea, proprietara cunoscutei galerii de artă din New York care îi poartă numele, Matthew Cross, scriitor și promovator al României, Alexandru Cuzic, specialist marketing la Google, Ionuț Văcar, fotograf profesionist, Nelly Năstase, top-model, Daniel Dănilă, medic chirurg, Daniela Garibaldi, managerul agenției de turism Diplomatic Travel Corp., Veronica Lupu, scenaristă de film și mulți alții.

În concluzie, subliniem excelenta colaborare la realizarea acestui proiect dintre ICR New York și Misiunea Permanentă a României la ONU – cu contribuția esențială a Excelenței Sale, ambasador dr. Ion Jinga, reprezentant permanent al României la organizația mondială -, cele două reprezentațe cultural-diplomatice la New York contribuind în condiții optime la realizarea unui eveniment de diplomație culturală de cea mai înaltă calitate și cu un marcant impact asupra publicului participant.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508