spot_img

Despre miracolul din “Lungul drum spre fericire”

”Lungul drum spre fericire” (Editura CORESI, 2016) e o dublă surpriză editorială. Mai întâi, pentru că autorul acestui volum nu vine din lumea literelor, ci a științelor exacte. Apoi, pentru că, deși debutant, domnul VASILE TRIFAN nu pare un începător în ale scrisului. Dimpotrivă. Prozele din acest ”Lung drum…” sunt reprezentări de fapte (aparent) cotidiene, văzute când din afară, când din interiorul unor personaje cu rotunjimi largi, în care își fac loc și actorul și raisonneurul. Care se apropie de zona omenescului – gândind, simțind și (re)acționând după datele conceperii lor.

Uneori, autorul limitează acțiunea la un singur episod, aducând în el secvențe de timp trăit – ca în Teiul, unde un bătrân copleșit de dorul fetei înstrăinate și de boala nevestei își învinge teama de a tăia crengile unui arbore sacru al familiei, ca să încălzează locuința. Epilogul (fata își găsește părinții “înghețați într-o ultimă îmbrățișare”) stârnește echivocități despre puterile magice ale teiului: ramurile lui arseseră… fără să ardă. Iar “pe butucii (…) neatinși înmuguriseră lăstari”. O femeie cu ochii dureros de verzi (ce titlu poetic!), deși de aproape 50 de pagini, concentrează, de asemenea, întâmplări derulate într-un timp scurt: câteva ore de noapte fatală. Proza asta are toate ingredientele unui scenariu de film: ritm, dialoguri tăioase, răsturnări de situație, schimbări de cadru, intrigă polițistă… Pe scurt, e povestea lui Alecu Maxim care primește vizita neașteptată a unui subaltern indezirabil. Șantajat, încearcă să-l ucidă, dar e lovit până la pierderea cunoștinței. Convins că l-a omorât, subalternul șterge urmele și îl cară printr-un cimitir, în apropierea unei linii de tren, cu speranța că-i va putea simula sinuciderea. Numai că mortul… nu e mort, iar călăul devine victimă. E rândul lui Alecu să șteargă urme și să scape de cadavru. Toată țesătura evenimentelor, bine dozate în plan narativ, îi dau bărbatului credința că va scăpa. Abia acum se strecoară, subtil, miraculosul: amintirea unei “femei cu ochii dureros de verzi îl face pe Maxim să conducă imprudent și să ajungă… sub roțile unui tren. Nici în proza ultimă, Când îngerii coboară – poate cea mai apropiată de zona fantasticului –, autorul nu dilată timpul evenimentelor. De data aceasta, banalitatea unei întâmplări (întâlnirea lui Silviu cu o tânără serafică) o dizolvă relatarea Alenei: fratele mort al fetei obișnuiește să “coboare pe pământ, uneori “în carne și oase”, creând premisele înfăpturirii miracolelor.

Celelalte texte ale volumului recompun, prin câteva trucuri narative, mai multe existențe. Sau mai multe etape ale aceleiași. Pentru a ajunge la miezul unui episod, autorul lipește bucăți de viață – uneori, cronologic, cu salturi mai mici sau mai largi peste timp, alteori folosindu-se de prolepse premontorii, ca în Lungul drum spre fericire. Cele trei părți ale prozei mi-au apropiat, întrucâtva, gândul de “Divina comedie.  Iar întoarcerea lui Răzvan la viața de dinaintea unei ascensiuni fulminante, care îl îndepărtase de dragostea Corinei și de bucuria lucrurilor mărunte, mi-a amintit de “Alchimistul lui Coelho. Ca tânărul să învețe lecția modestiei, e necesar să trăiască întâmplări majore, dramatice: un accident stupid, plecarea dureroasă a Corinei, povara singurătății. Și abia la capătul lor, minunea.

Miracolul: Moș Crăciun există, alt “triptic” cu intenții moralizatoare, unește destinele a două personaje: Vlad (un fel de Nicușor al lui Brătescu-Voinești sau o “fetiță cu chibrituri” mai norocoasă) și o femeie blândă, care-l salvează de hipotermie. Răsplata vine tot sub forma unui miracol, peste ani, când același Vlad, acum medic celebru, o recunoaște în pacienta cu șanse infime de supraviețurire pe cea care îl făcuse cândva să creadă în rai.

Stranietatea din Gropile se comprimă în visul obsesiv al unui tânăr care-și vrea părinții îngropați în același loc. Proza se reține mai mult prin realismul “cotidianist” (frecușurile birocratice, escapada nocturnă a doi bărbați luați drept strigoi care bântuie cimitire, vorbele pitorești ale unei țigănci florărese etc.), fotografiat din interiorul unuia dintre protagoniști. Iar Bufnița este istoria unei familii care, după moartea lui “Buni”, trăiește drama generată de un bărbat alcoolic și agresiv. Echilibrul îl va restabili… o bufniță, în care nepoata Mira intuiște, de la început, dragostea și grija defunctei.

Deși atât de diferite prin atmosferă, prin natura întâmplărilor și a personajelor, prin finalurile (fericite ori tragice), textele care alcătuiesc septualogia dlui VASILE TRIFAN se leagă, îndeosebi, prin aceeași tentație a supranaturalui care modifică, pe neașteptate, cea mai banală existență. Cred însă că marele câștig al cărții vine din stăpânirea frazei și din ritmul narativ “când mai larg, când mai aproape” (întrerupt dacă și cât trebuie de o paranteză descriptivă, de o evocare, de consemnarea unor reflecții),  din memorabilitatea personajelor și a situațiilor în care le dospește autorul, din bucuria de a merge, până la capăt, pe Lungul drum spre fericire.

Elena Ruxandra PETRE

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508