spot_img

RECITAL CU PERECHE, de Ziua Internațională a Poeziei

Marţi, 21 martie 2017, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) şi Asociaţia Euro CulturArt organizează a treia ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, de la ora 13:00, la Green Hours jazz-cafe din București (Calea Victoriei nr. 120). A treia ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE este un proiect ce marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei. 12 poeţi contemporani (Dinu Adam, Aura Christi, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Ioana Greceanu, Mugur Grosu, Dan Iancu, Andrei Novac, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Grigore Şoitu, Ioan Vieru) citesc poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei (Constantin Virgil Bănescu, Traian T. Coşovei, Ion Drăgănoiu, Ioan Flora, Cezar Ivănescu, Mariana Marin, Virgil Mazilescu, Alexandru Muşina, Cornelia Maria Savu, Daniel Turcea, George Vasilievici). Invitatul special al Recitalului este profesorul şi muzicianul de jazz Mircea Tiberian. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Art director: Mihai Zgondoiu. Intrarea este liberă! RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor” este un proiect pentru promovarea poeziei române contemporane prin intermediul unor lecturi publice. Cei 11 poeţi invitaţi în proiect vor citi fiecare câte trei poeme: două poeme ale lor şi poemul unui confrate plecat dintre noi. Evenimentul va fi înregistrat audio şi video şi se va constitui într-un document de patrimoniu literar şi cultural.

RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor” este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, în colaborare cu Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social (GDS), APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) şi Opera Scrisă.ro. Partenerii media ai proiectului sunt Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducător: Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru).

Ziua Internațională a Poeziei a fost proclamată de UNESCO în 1999 şi este sărbătorită anual în data de 21 martie, drept o recunoaștere a renaşterii discursului poetic şi a interesului pentru poezie.

RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”

Dinu Adam – Mariana Marin

Aura Christi – Cezar Ivănescu

Ioana Crăciunescu – Ion Drăgănoiu

Florin Iaru – Alexandru Muşina

Ioana Greceanu – Virgil Mazilescu

Mugur Grosu – Constantin Virgil Bănescu

Dan Iancu – Ioan Flora

Andrei Novac – Cornelia Maria Savu

Adrian Suciu – Traian T. Coşovei

Eugen Suciu – Virgil Mazilescu

Grigore Şoitu – George Vasilievici

Ioan Vieru – Daniel Turcea

Dinu ADAM (născut la 25 octombrie 1953, în București), poet, traducător, editor, ziarist. A absolvit liceul ”Gh. Șincai” din București (1972) și Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole a Institutului de Construcții din București (1977). A lucrat ca inginer pînă în 1992. A debutat cu volumul „Înaltele porți” (1974), în urma concursului de debut al Editurii Eminescu, urmat de „Cîntec de leagăn” (1976). A mai publicat volumul ”Gedichte” (Axel Dielmann Velag, Frankfurt/Main, 2000), precum și, în 2013, antologiile inedite ”Iubirea. Și alte obiecte” și ”Prăijituri cu miere sălbatică” (adunînd selecții din volume nepublicate între 1976 și 2005). A colaborat la reviste literare din țară și a fost inclus în cîteva antologii, pînă în 1977, cînd a ajuns la concluzia că riscă să devină o țintă vulnerabilă pentru propaganda oficială și și-a rezumat activitatea literară la traduceri de poezie și colaborări cu scenarii radiofonice cu Radio București. După 1990, odată cu intrarea în Uniunea Scriitorilor (al cărei purtător de cuvînt a fost între 1992 și 1994), a revenit în viața literară, orientîndu-se însă mai cu seamă către management cultural. Între 1992-2000, în calitate de director al editurii ”Seara”, a publicat volume de poezie, a editat revista ”Academia Cațavencu” (1996-1998); apoi a fost redactor șef al revistei ”Plai cu Boi” (2000-2006) și al săptămînalelor ”Aspirina Săracului” (2006-2007) și ”Satiricon” (2008), pe care le-a publicat împreună cu Mircea Dinescu. A fost agent de impresariat al actriței Maia Morgenstern și a organizat turnee în Grecia pentru Hary Tavitian și Teatrul Național din Craiova. În perioada 1991-1992, și-a reluat emisiunea radiofonică săptămînală ”Amfiteatrul poeziei universale” (inițiată și suspendată în 1987), cu traduceri originale, publicate ulterior și în ”Contemporanul. Ideea universală”. A fost tradus și publicat în diverse reviste literare din SUA, Germania, Macedonia, Grecia, Mexic, Franța, Danemarca, Palestina, Finlanda, Cehia, Suedia, Bulgaria.

A participat la fondarea unor organizații ori fundații culturale și literare (inclusiv a Asociației Scriitorilor Profesioniști – ASPRO). Alături de Mircea Dinescu, a înființat Fundația pentru Poezie, precum și Portul Cultural de la Cetate, pe malul Dunării, unde se organizează nu doar rezidențe de creație pentru scriitori și traducători, seminarii și colocvii de literatură, traduceri ori istorie literară, ci și festivalul de muzică clasică „Sonoro” și festivalul internațional de film „Divanul Degustătorilor de Film și Artă Culinară”.

Este activist implicat în acțiuni ce promovează drepturile omului, cu aplicație pe intervenții în favoarea grupurilor vulnerabile (romi, persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice, LGBT, persoane cu dizabilități). În prezent, este consilier al ministrului delegat pentru fonduri europene din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Este membru al Grupului de Reformă al Uniunii Scriitorilor din România, calitate în virtutea căreia fosta conducere a Uniunii Scriitorilor l-a declarat recent „proscris”, la recomandarea Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere.

Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 1983. Din 1993 se stabilește la București. Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Israel, Federaţia Rusă, SUA, Bulgaria, Albania, Turcia, Țara Galilor, Republica Populară Chineză ș.a. Scriitoarea a susținut turnee, recitaluri publice și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Federația Rusă ș.a. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Ioana Greceanu a debut literar în anul 1997 , în revista ‘’Luceafărul’’, iar în volum, în anul 1999 , la Editura Eminescu , cu „Poeme în pierdere”. Alte volume publicate : “Singurătatea poartă o pelerină roşie” (2003 , Editura Junimea, Iaşi) ; “Cu o sabie imprevizibilă începe ziua” (2007, Editura Ion Vinea , Bucuresti), “Fragment dintr-un viu” , Editura Tracus Arte, 2010 , Bucuresti.  Antologie bilingvă romano – albaneza , în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri , “Recviem pentru omul din cub” ,Editura Junime,  Iași 2011. Colaborări la revistele: Viaţa Românească , Contemporanul  -Ideea Europeană, Convorbiri literare, Literatorul, Poesis, Vatra, Oglinda literară etc.  Referinţe critice în revistele: Luceafărul, Viaţa Românească, Convorbiri literare, Adevărul literar şi artistic, Literatorul, Vatra, Poezia, Meridianul Românesc  semnate de Octavian Soviany, Geo Vasile, Traian T.Coşovei, Ion Murgeanu, Emanuela Ilie, Liviu Grăsoiu, Costin Tuchilă, Florentin Popescu,Cornelia Maria Savu etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile (“Poezie română contemporană. Mărci stilistice” – Editura  Junimea, Iasi ; Emanuela Ilie – “Hieroglifele poeţilor” – Editura Timpul, Iasi , Traian T.Coşovei, “Cartea cu prieteni” – Editura Muzeului Literaturii Române. Premii literare:  Premiul internaţional de literatură “Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona” , Ucraina – Romania , 2003 – Satu Mare ; inclusă în Arhivele Centrului biografic internaţional – Cambridge , Anglia şi în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internaţional al Artelor, Washington , SUA – 2000 ; Premiul pentru Poezie la Concursul Naţional “Duiliu Zamfirescu” – Focsani , 2004 .  Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR , Biblioteca Centrală Universitară (Strada de Carte ), Biblioteca Metropolitană sau în cadrul Maratonului de Poezie şi Jazz – 2011. Membră a Uniunii scriitorilor din Romania -Filiala Bucureşti Poezie (din 2005).

Mugur Grosu –  Scriitor şi artist născut în Constanța. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie. A publicat 6 cărți – Haltera cu zurgălăi(poezie, Ed. Pontica, 2001), Măcelărie(publicistică, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / ediția a II-a în 2009), Grossomodo(poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proză / Ed. Herg Benet, 2013) – și e prezent în 18 volume colective, dintre care două internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia) și The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică (Ortolan, Upanishadows).

Dan Iancu (pseudonim literar al lui Iancu Nicolae-Dănuţ) s-a născut la 3 noiembrie1956 în Bucureşti. În 1980 absolvă Facultatea de Matematică, secţia Informatică a Universităţii din Bucureşti. Lucrează ca programator şi din 2004 este redactor şef al revistei PC Magazine România. Începe să scrie poezii în şcoala generală şi debutează în „Funigei”, revista liceului I. L. Caragiale din Bucureşti. Pînă în 1997 nu publică nicăieri şi nici nu participă decît sporadic la diferite cenacluri literare. În 1997 la îndemnul lui Mircea Martin participă cu două volume la concursurile de debut ale Editurii Cartea Românească şi ale Editurii Univers. Câştigă la prima editură astfel încît apare în primăvara următoare volumul „Despre Înţeles”. În acelaşi an debutează în revista Luceafărul cu poeme din „bostonmylove”. În martie 1998, împreună cu Nora Vasilescu, scoate agoraONline prima revista pe Internet care va conţine şi o puternică galerie artistică. Aici publică poezii din volumele viitoare şi eseuri pentru „Cronici inoperante”. În 2002 apare la Editura Eminescu volumul „bostonmylove”, iar în 2004 la Editura Vinea al treilea volum „o piatră de spus”. Publică poezii în revistele Argos, Luceafărul, Ramuri. Cronici  și semnale la cărţile de mai sus apar în Luceafărul, Contemporanul, Arca, România Literară, România Liberă, Ziua. În 2005 publică la Editura Liternet, www.liternet.ro, Discursuri, un volum care va fi finalizat doar pe suport electronic. În 2009, își face propria editură, Editura agol, la care va apărea în același an „tata doar fotografii”, un volum cu „texte poetice” după cum declară autorul. La aceeași editură vor apărea pe rînd „Noi, o jumătate de zeu” în 2011  și în anul 2012 reeditarea, versiunea completă de data aceasta, cărții de debut „Despre Înțeles”.

Andrei Novac (născut la 1 iulie 1983, în Târgu-Jiu) este licen‏ţiat în istorie al Universită‏ţii de Vest din Timişoara. A colaborat cu majoritatea revistelor literare din România. A publicat volumele: ”Poezii” (2000), ”Miez de talpă” (2003), ”A nouăsprezecea inimă de înger” (2003), ”Vârsta sării” (2006), ”Locul în care întorc tramvaiele” (2008), ”Aceiaşi” (2011). Este prezent în mai multe antologii. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2009 şi al cenaclului Qpoem din 2016.

Adrian Suciu este considerat unul dintre  scriitorii importanți afirmați după căderea comunismului în România. Dizident anticomunist la 17 ani (miner pînă la Revoluţie), ziarist incomod după căderea comunismului (multe procese de calomnie cîştigate împotriva unor politicieni români), funcționar parlamentar și guvernamental, Adrian Suciu a fost recent exclus, alături de alți scriitori, din Uniunea Scriitorilor din  România pentru vina de a fi criticat public în termeni duri conducerea acestei organizaţii profesionale a scriitorilor care a exclus, în ultimii ani, de 10 ori mai mulți scriitori decît au fost excluși pe întreaga durată a regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu și pentru vina de a cere respectarea principiilor de democrație, legalitate și transparență care trebuie să guverneze activitatea oricărei organizații.  Incomod, intransigent cu prostia, impostura și disoluția morală, Adrian Suciu este un personaj detestat de către establishmentul cultural românesc, cenzurat și interzis dar iubit, în egală măsură, de către publicul său. Autor de romane, poezie şi dramaturgie, cărţile sale se vînd în tiraje notabile şi cunosc ediţii multiple. A cîştigat numeroase premii literare naţionale şi internaţionale. Scrierile sale au fost traduse în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară etc. Este prezent în numeroase antologii de literatură română contemporană publicate în România sau în străinătate.

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.

Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971 în Constanţa. În prezent este freelancer (web developer) şi administrator al următoarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucureşti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucureşti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) şi EcoLiteratura.ro. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța.  A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Volume publicate: Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemarţi, o antologie marţolie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014. Textele sale au fost selectate în următoarele antologii: Poezia română actuală, vol. 1,  Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.

Ioan Vieru (n.6 mai 1962, Târgu Neamţ). Poet, eseist şi jurnalist român. A debutat în presa literară în 1977 şi editorial în 1990. Dintre cele mai recente volume pe care le-a publicat: “Capodopera cinematografică”, “Crinul regal”, “Intervalul răbdării”, “Arhiva din spatele asinilor”, “Locuri prin care trece frontiera misterului”. A publicat poezii, eseuri, traduceri, interviuri, cronici literare, cronici de artă în cele mai importante reviste din România.

Din 1994, este director al revistei “Contrapunct” și președinte al Fundaţiei pentru literatură şi arte vizuale Contrapunct.

Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com) s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR.. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012.  În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar în 2009, 2010, 2011,2012, 2013, 2014,  2015 şi 2016  proiectul MARATONUL DE POEZIE, BLUES ŞI JAZZ. În 2011, 2012, 2013, 2014, 2015,  2016 şi 2017,  de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.

Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente fiind  Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river (Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum „Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru dimensiuni”.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508