spot_img

Avanpremieră la ICR: ”Materik. Poziția incomodă din care ne rugăm”, un documentar de Manuela Morar

Joi, 26 ianuarie 2017, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38), va fi proiectat documentarul ”Materik. Poziția incomodă din care ne rugăm”, realizat de Manuela Morar. Cu acest prilej, vor fi expuse fotografii realizate de Marius Vlad, Veaceslav Cebotari, Ionuț Pițurescu și Mihai Țucă de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova, o incursiune în viața locuitorilor fostelor Zone de lagăr din Orientul Îndepărtat Rus.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, mulți dintre foștii deţinuți nu s-au mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup” – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe.

Fotografiile prezintă Kolyma contemporană, așa cum apare ea astăzi: o lume puțin explorată și înghețată, aflată la capătul Pământului, în care toți cei deportați – fie că este vorba despre ruși, ucraineni, tătari, germani, polonezi, letoni și basarabeni – au fost nevoiți să își creeze o nouă (a)casă și o nouă identitate, la distanță de mii de kilometri de Materik – așa cum se numeste în jargonul local din Kolyma lumea în care acești oameni (sau înaintașii lor) s-au născut și au copilărit.

Materik (ro: pamânt natal), 50 min, este un cine-verite cu elemente de travelogue, care îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, întors acasă, pe pământul natal (materik), după 64 de ani de închisoare și exil în Orientul Îndepărtat Rus. Documentarul a fost filmat în vara anului 2014, în regiunea Odessa, Ucraina, când Kovaliov (acum în vârstă de 87 de ani), însoțit de trei membri ai echipei de filmare, a parcurs peste 12.000 kilometri pentru a-și vizita locurile natale și pe cei câțiva apropiați rămași în viață. Reîntâlnirea are loc în contextul tensiunilor politice din jurul Revoluției de la Kiev și în așteptarea unui război iminent, la cinci luni după anexarea Crimeii de către Federația Rusă. O poveste tulburătoare despre destinul neobișnuit al unui om și idealul său de libertate și o meditație la timpul circular, la lumea de dincolo de „zidurile închisorii”, în care nimic nu se schimbă și nu s-a schimbat din cauza inerției…

Documentarul și fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup”, ce a presupus prospecții și filmări în perioada 2012-2016 în Siberia şi Republica Moldova, și prezintă etape în parcursul artistic derulat cu sprijinul partenerilor: casa de producție Mandragora, Institutul Cultural Român, Asociaţia Stindard, Federația Națională „PRO-MEMORIA 1940-1945″, Ministerul Afacerilor Externe și Televiziunea Română. Filmul documentar va fi prezentat la TVR în luna februarie a.c.

Despre Kovaliov

Kovaliov sau K437 are acum 67 de ani petrecuți în Kolyma și cinci tentative de evadare. Niciuna reușită. Trăiește singur, în garsoniera sa din Magadan, orașul-port construit de deținuți pe malul Mării Okhotsk și muncește la stația electrică. În timpul detenției a activat în randurile Mișcării de Rezistență desfășurată în lagăre și condusă de foștii ofițeri din ROA (Armata Rusă de Eliberare) care luptau pentru eliberarea deținuților și înființarea unui nou stat separat, Republica de Nord. Este artizanul cuțitelor Revoltei deținuților din Norilsk (1953) și unul dintre fondatorii organizației antisovietice DPR (Partidul Democrat).

În anul 1955, din lagăr, a scris o petiție adresată Organizației Națiunilor Unite, în care denunța ororile petrecute în Kolyma. În timpul Perestroikăi, Kovaliov a participat la o serie de acțiuni de protest îndreptate împotriva regimului sovietic și este unul dintre autorii manifestului DPR. Manifestul a fost distribuit ani de-a rândul în republicile: Rusia, Bielorusia, Letonia, Lituania, Ucraina și Republica Moldova, printr-o acțiune amplă, care urmărea să trezească conștiința populației asuprite de anii de dictatură comunistă.

Manuela Morar a absolvit Regie de film la Universitatea Hyperion din București și este membră a Uniunii Cineaștilor din România începând din anul 2010. Materik este al patrulea documentar, după Don’t forget (2006), Once upon a time in Transilvania (2008), Made in Heaven (2010). Filmul A fost odată în Transilvania a obținut o serie de premii, printre care: Premiul Juriului, Eco-Ethno-Folk-Film Festival (2008), Premiul Special Ex-Aequo, Iași International Film Festival (2009), Premiul II și Premiul publicului, Festivalul Internațional CRONOGRAF (2010), fiind de asemenea prezent în cadrul selecției pentru Silver Eye – Jihlava 2009 și în cadrul platformei de film documentar Dok-web.

Accesul publicului la eveniment este liber, în limita locurilor disponibile.

Eveniment facebook: www.facebook.com/events/373531833006252/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508