spot_img

Arhitectul Șerban Sturdza pledează pentru salvarea casei lui George Enescu, la Round Table București

Marți, 25 octombrie 2016, de la ora 19:00, în Studioul de Operă și Multimedia din cadrul Universității Naționale de Muzică din București (Strada Știrbei Vodă nr. 33), seria evenimentelor moderate de muzicologul Valentina Sandu – Dediu va continua cu o nouă ediție dedicată arhitectului Șerban Sturdza, președintele Filialei București a Ordinului Arhitecților din România. Reputatul arhitect va prezenta în premieră fragmente din documentarul pe care îl pregătește despre Casa George Enescu din Mihăileni, județul Botoșani, construită în perioada 1775 – 1830. Casa se află într-o stare critică și necesită intervenție urgentă, în sprijinul salvării sale de la colaps implicându-se Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, prin numeroase inițiative publice. Seara se va încheia prin recitalul violonistului Radu Mihai Ropotan care a răspuns invitației lui Șerban Sturdza de a completa dialogul purtat cu Valentina Sandu – Dediu. Violonistul este absolvent al Royal College of Music și a obținut Premiul al III-lea la Concursul de vioară Winfred de la Royal Music Academy în anul 2013. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Intrarea va fi liberă în baza invitației solicitate la adresa round.table.bucuresti@gmail.com, iar evenimentul va fi transmis în direct pe www.EnjoyTV.ro.

Scena rotundă de la Conservator va găzdui pentru publicul bucureștean (și din mediul online) o serie de trei noi ediții, dintre care a ultima va fi o surpriză, completând Sezonul 3 cu un al nouălea eveniment.
marți, 1 noiembrie – Mircea Penescu, medic și muzician
marți, 8 noiembrie – Dumitru Prunariu, astronaut

marți, 15 noiembrie – invitat surpriză.

Una dintre temele centrale ale evenimentului va fi „Bucureștiul In-Vizibil” al fiecărui invitat.

Rezervările pot fi făcute în avans, pe tot parcursul Sezonului 3 Round Table București.

Despre Șerban Sturdza

Numele arhitectului Șerban Sturdza este adesea asociat cu amenajarea interioară a librăriei Cărturești Verona sau prin succesul avut la Bienalele internaționale de arhitectură. Șerban Sturdza a fost Președinte al Oridinului Arhitecților din România în perioada 2002 – 2010, din 2005 este membru în Comisia consultativă de Urbanism pe lângă Consiliul Municipal Bucureşti, din 2010 vicepreședinte al Fundației Pro Patrimonio. Mai multe amănunte despre experiența sa profesională pot fi citite la această adresă: www.arhiforum.ro/arhitecti/serban-sturdza

Șerban Sturdza este fiul arhitectului Ioan Sturdza și al pictoriței Alexandra Maria Slătineanu. Pe linie paternă se înrudește cu P.P. Carp, bunica paternă fiind Elisabeta Sturdza, fiica lui P. P. Carp, iar pe linie maternă se înrudește cu familia Lahovary, bunica maternă fiind fiica diplomatului Alexandru Lahovary.  La vârste fragede, Șerban Sturdza a luat lecții particulare de vioară și a făcut parte din lotul național de juniori la natație (întrerupt pe motive ale „originii nesănătoase”).

Între 1965-1971 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A absolvit Institutul sub îndrumarea lui Octav Doicescu (arhitectul clădirii Operei din București). Între 1991-1998 a profesor de „Structuri urbane” la Facultatea de Arhitectură din Timișoara.

În 2002 a primit Ordinul Național „Pentru merit” în grad de Cavaler ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erban_Sturdza – cite_note-8

La 30 martie 2010, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române, Șerban Sturdza a fost ales membru corespondent al Academiei Române – Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual.

La 15 septembrie 2010, Șerban Sturdza a devenit Director Executiv al Fundației „Pro Patrimonio”. Fundația derulează proiecte privind patrimoniul românesc și are parteneriate care se extind în Marea Britanie, Franța și Statele Unite ale Americii.

În 2014, Șerban Sturdza a fost ales președinte al Ordinului Arhitecților – Filiala București. Șerban Sturdza a depus eforturi considerabile pentru reabilitarea Casei Enescu de la Mihăileni și a altor obiective arhitectonice de interes național.

Pentru Șerban Sturdza, cariera în arhitectură nu a fost un imbold și nici vreo alegere gândită timp îndelungat, arhitectura a venit „de la sine”, după cum mărturisește:

„A existat un microb în familie. Tata era arhitect, mama – pictoriţă, bunica făcea portret, bust, basorelief – fusese educată în acest sens în Anglia –, bunicul era pasionat de ceramică populară. Când îi vedeam pe toţi că desenau şi pictau, o făceam şi eu, fără să-mi pun problema dacă sunt talentat sau nu. Pentru noi, desenatul era ca şi cum am mânca supă la prânz în fiecare zi. Interesul meu pentru arhitectură s-a născut de la sine, fără niciun fel de problemă de opţiune. Sigur că şi cunoştinţele dobândite de tata la Facultatea de Arhitectură din Viena şi hazul lui de desenator şi colorist ne fascina pe toţi. Obişnuia să-mi ia desenele pe care eu le făceam seara şi a doua zi le găseam continuate şi înfrumuseţate de el.” (Șerban Sturdza, într-un interviu pentru „Adevărul.ro”).

Cum tema ediției Round Table București de anul acesta este „Bucureștiul in-vizibil”, cine altcineva, dacă nu un arhitect, ar fi mai potrivit să vorbească despre oraș în sine și în mod particular despre clădirile sale:

Când văd câte-o casă acoperită cu mesh-uri şi eu ştiu ce e în spatele acelor reclame, cât de bine e făcută şi gândită acea casă de un arhitect prestigios, român ori străin, mi-e milă de casa aia ca de un om mutilat şi brusc îmi dau seama cât de alienant este centrul oraşului şi cât de nedreaptă este societatea românească cu propria sa arhitectură şi cu oamenii care câteodată o fac atât de bine. […]. Un oraş e un compozit de elemente care poate sau nu să ofere demnitate, care poate sau nu să te facă să te simţi bine. Există un anumit gen de politeţe şi un echilibru care se poate instala între orăşean şi oraşul său. Oraşul poate deveni egoist şi cinic cu tine dacă tu devii la fel de cinic şi de egoist cu el. Bucureştiul, în felul lui, e fascinant, dar are în structura lui şi o fractură profundă legată de politeţe, cinism şi egoism.” (Șerban Sturdza, într-un interviu pentru „Adevărul.ro”).

Arhitectul a obținut, de-a lungul carierei sale de peste 50 de ani în arhitectură, numeroase premii și distincții, dintre care amintim:

  • 2011 – Câştigător al concursului pentru realizarea pavilionului României la Târgul Internaţional de Carte LIBER 2011 din Madrid
  • 2008 – Câştigător în calitate de conducător de echipă al concursului pentru organizarea Bienalei de Arhitectură de la Veneţia 2008
  • 2007 – Premiul naţional de restaurare al MCC – Conac Miclescu, Călineşti
  • 2007 – Premiul special de restaurare la Festivalul de restaurare Sibiu
  • 2006 – Medalia secţiunii “restaurarea monumentelor de arhitectură şi reabilitarea clădirilor” la Bienala de Arhitectură Bucureşti 2006 – Conac Miclescu, Călineşti
  • 1994 – Premiul I – Concurs de arhitectură şi urbanism – PIAŢA 700 – Timişoara

Șerban Sturdza este, începând cu anii 1990, invitat să facă parte din juriu la numeroase concursuri naționale și internaționale.

Seara de marți se va încheia printr-o invitație la degustare de vinuri oferită de Domeniile Sâmburești, prin prezența somelierului Istvan Pentek. Proiectului Round Table București i s-a alăturat, de asemenea, în acest sezon, Aqua Carpatica, în susținerea promovării artiștilor români.

La 20 septembrie 2016 a debutat cel de-al treilea sezon al spectacolelor – conferință Round Table București, moderate de muzicologul Valentina Sandu – Dediu. Evenimentele se desfășoară săptămânal în Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică (Str. Știrbei Vodă nr. 33), în perioada 20 septembrie – 8 noiembrie 2016.

Timp de 8 săptămâni, personalități ale vieții culturale românești vor avea prilejul să recompună, pentru publicul spectator și din mediul online, itinerariul lor profesional și cultural conturat în mod deosebit în București. Tema centrală a fiecărei ediții va fi „Bucureștiul In-Vizibil” al fiecărui invitat. Ca de fiecare dată, organizatorii au rezervat intermedii artistice live, în completarea tematicii abordate de fiecare invitat.

„Programul proiectului urmărește promovarea artiștilor români ce s-au făcut remarcați pe scenele internaționale, printr-un efort de redobândire a unei mentalități frumoase: aceea de a ne revalorifica elitele actuale românești.” –  Valentina Sandu – Dediu

Round Table București este un proiect realizat de UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, – coordonat prin programul „Oportunități la tine acasă”, dedicat tinerilor muzicieni excepționali din România, și co-finanțat de ArCuB (sezonul 1 și 3) și AFCN (sezonul 2).

Inițiat în toamna anului 2015, proiectul conferințelor Round Table București a devenit curând un reper pe harta bogată a evenimentelor culturale, fiind urmărit de români din peste 50 de țări din toată lumea,  cu sute de persoane prezente în public.

Sezonul al treilea promite noi dialoguri interdisciplinare susținute de către cei 8 invitați provenind din diferite domenii artistice.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508