Expoziţia „Anton Pann – Povestea vorbei”

aug. 23rd, 2016 | By | Category: Eveniment

Vineri, 26 august 2016, la ora 11.00, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul de Istorie al Municipiului Râmnicu Vâlcea (în subordinea căruia se află Casa Memorială „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea), Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează vernisarea expoziției „Anton Pann – Povestea vorbei”.

Expoziția conține o serie de documente, fotografii, poezii, proză, facsimile, partituri, inserții critice și mărturii privind viața și opera poetului, profesorului și compozitorului de muzică religioasă, autorului muzicii imnului național al României, personalitate de prim-rang a culturii noastre de la începutul secolului al XIX-lea, Anton Pan, „cel isteț ca un proverb” (cum îl caracteriza Eminescu), de la al cărui naștere se împlinesc anul acesta 220 de ani.

„Anton Pann (1797 – 1854) – unul dintre pionierii culturii muzicale – scrie etnomuzicologul Ghenadie Ciobanu – și literare românești, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Tipărite fiind în publicațiile acestui «fin al Pepelei, cel isteț ca un proverb» (cum l-a numit Eminescu) – dintre care cea mai importantă este colecția intitulată «Spitalul amorului sau Cântătorul dorului» -, melodiile sale au fost astfel păstrate pentru posteritate. Unele, cum ar fi Sub poale de codru verde și Unde-auz cucul cântând își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi creat la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, dacă nu chiar de lăutari… Anton Pann atestă existența unor curente muzicale variate, specifice acelei epoci.”

Ziaristul și criticul literară Dimitrie August Laurian îl caracterizează astfel: „El avea simțul frumosului; natura îl înzestrase și cu talente. Când Pann mergea să cânte în strana Mitropoliei, lumea nu mai avea loc în biserică.”

„Anton Pann – afirmă Nichita Stănescu – anticipează prozodic poezia modernă. El se sustrage conștient sau nu formelor și formulelor mecanicede poezie. Tensiunea versurilor lui, fluctuantă, își găsește cu rare excepţii mai totdeauna expresia cea mai adecuată. [… ].  Forţa de a exprima cu sobrietate un sentiment liric este un dar al maturităţii. Tuturor adolescenţilor le place Topârceanu pentru că el poate exprima teribilist un sentiment grav. .. „A rebours“, Topârceanu reinventa o adolescenţă studentină. Anton Pann nu avea de inventat nimic. El era pur și simplu adolescent ca și adolescenţa culturii noastre. Reacţia lui la poezia lăutărească e ușor de înţeles. Rezolvarea ei în umor și în grotesc este iarăși ușor de înţeles. Poezia de meditaţie gravă avea să vină mai târziu, după ce mai întâi cititorul se va fi săturat de râs, se va fi umflat de râs până la plâns. Oricum, el a râs primul. Și, cine face primul o ispravă, el o împodobește cu numele său.”

Expoziția dedicată lui Anton Pann se înscrie în seria de evenimente organizate de ICR Chişinău pentru a marca Ziua Limbii Române (31 august) în Republica Moldova şi va putea fi vizitată până pe data de 15 septembrie 2016.

Număr de vizualizări :555


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro