Vineri, 29 iulie 2016, ora 18:30, la Palatul Suțu, va avea loc vernisajul expoziției „Pinacoteca Bucureştiului. Un proiect interbelic”. Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită să descoperiți noua expoziție temporară, deschisă în perioada 29 iulie 2016 – 30 august 2017. Expoziția reprezintă un memento dedicat Pinacotecii bucureştene şi preconizează să sintetizeze o imagine reprezentativă a acesteia, în constituirea căreia colecţionismul de stat şi cel particular au avut o pondere egală. Deschizând această expoziție, Muzeul Municipiului Bucureşti redă publicului două noi spaţii expoziţionale de la etajul Palatului Suțu, completând circuitul de vizitare după ce acestea au funcționat ca depozite o perioadă de câțiva ani. Pinacoteca bucureşteană, inaugurată în 1933, având ca prim sediu palatul amiralului Gheorghe Urseanu, a ajuns să cuprindă azi aproximativ 5.500 de piese de pictură, grafică şi sculptură românească şi universală. Conjuncturi diverse ale istoriei urbane au făcut colecția inaccesibilă locuitorilor Capitalei, timp de un sfert de veac. După ce a fost deposedată de numeroase opere preţioase în anii comunismului, colecţia nu a mai fost valorificată după 1990 decât fragmentar, prin câteva evenimente temporare, majoritatea găzduite în locaţii externe Muzeului Municipal.
Fondată prin strădania unor personalităţi marcante ale culturii româneşti a epocii, ca secție a Muzeului Municipal, Pinacoteca a devenit, în primii săi ani de existență, esențială în modernizarea culturală a Capitalei, prin eforturi concentrate ale Municipalității, colecționarilor şi instituțiilor donatoare, între care: Eforia Spitalelor, Clubul Tinerimii, Automobil Clubul Român, alături de Cabinetul Primarului General împreună cu Direcția Mişcării Culturale.
Primele două colecţii donate Municipalităţii – cea a magistratului Ioan I. Movilă şi cea a sculptorului Filip Marin – au fost hotărâtoare pentru începuturile importantei instituții de cultură. Însemnătatea lor a făcut ca, în perioada interbelică, două din cele şase săli ale Pinacotecii să poarte numele celor doi colecționari. Gestul soțiilor lor de a contribui la înzestrarea Pinacotecii era considerat esențial pentru constituirea şi păstrarea memoriei colective prin sporirea patrimoniului artistic bucureştean. Pinacoteca însăşi era apreciată ca un veritabil „templu al artei” care să încânte şi să instruiască. Nu era întâmplătoare cutuma ca artiştii români ce îşi petreceau perioadele de studii în străinătate să trimită acasă copii după marii maeştri occidentali considerați repere culturale desăvârşite. Asemenea lor, figuri din elita românească achiziționau, în afara lucrărilor originale, copii după realizări celebre, pe care să le adauge cu mândrie patrimoniului lor privat. Nu în ultimul rând, preocuparea Instituției pentru promovarea de valori autentice a impulsionat creația locală, concretizându-se într-un real tezaur de repere vizuale bucureştene.
Prin recurs la entitatea inițială a Pinacotecii, expoziția de față reuneşte lucrări provenite din primele două colecții donate, expuse alături de creații reprezentative pentru artiştii români din perioada modernă şi contemporană, grupate tematic, în patru secțiuni – portrete, naturi statice, scene de gen, peisaje. Astfel, publicul va putea vedea opere de artă universală, dar şi pânze româneşti semnate, între alții, de Gheorghe Tattarescu, Mişu Popp, Nicolae Grigorescu, Sava Henția, Ion Andreescu, G.D. Mirea, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Francisc Şirato, Coca Mețianu, Mina Byck Wepper, Rodica Maniu etc. Sunt expuse sculpturi de Filip Marin, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Milița Petrascu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Gheorghe Anghel, Constantin Lucaci, Ovidiu Maitec.
Se dorește ca, prin această incursiune într-unul din episoadele edificării Bucureştiului modern, privitorii să îşi poată forma o părere echilibrată despre un important şi ambiţios proiect interbelic românesc, ce aşteaptă în continuare un sediu adecvat.
