spot_img

Credinţele contemporane şi graniţe sârbeşti

Discursul de predicatoare ortodoxă al Ioanei Bogdan a fost întotdeauna scurt-circuitat de plonjările nesăţioase în consumism, dar şi condimentat de o auto-ironie cu trei seturi de zimţi. Structura aceasta contrastivă şi hibridă a fost rafinată în volumele Anumite femei (2006) şi Poeme înainte şi după Claudiu (2009), iar cristalizarea ei a avut loc în Frate Zaheu, Editura Prier, 2004. Vizualul şi contextualizarea au avut mereu un loc important în poezia Ioanei Bogdan, acum decorul fiind unul jumătate dunărean, jumătate virtual: „Sicriele plutesc pe Dunăre, ca nişte crenvurşti fierţi,/ înfăşurate în veste antiglonţ”. Dar mai importante sunt obsesiile, refrenurile, identităţile temelor şi motivelor. Noroc că acestea sunt dinamice, uneori simili-masculine, şi nu se diluează în arabescuri bizantine: „Data viitoare o să-mi păzesc bărbatul cu puşca de vânătoare sub pat/ şi la prima femeie care o să apară în viaţa noastră, o să-i spun:/ -Împuşc-o!” (Poemul acesta sârbesc). Graniţa sârbească din vecinătate generează viziuni de un morbid baudelairian.
După catharsis, se cuvine solicitarea iertării prin Acatiste şi parafraze biblice. Flux şi reflux: cufundări în realitate, ţâşniri spre ceruri şi înot pe spate către golful memoriei, acolo unde fac vârtejuri amintirile exemplare. Memoria conţine arhetipuri mai vizibile. Tabieturile din viaţa bunicilor explică ciudăţeniile impenetrabile ale bărbatului: „Poate aş fi aflat că uneori bărbaţii// au nevoie, ca lupii, de locul lor unde, la nevoie, să/ plângă, căci altcumva cum,/ -în văzul lumii sau în văzul nevestei e tot aia – ,// au nevoie de locul lor în care să meşterească idei,/ pentru că bărbatul are un marsupiu în spatele minţii şi acolo el naşte idei” (Cu timpul trăim duminicile).
În această artă mereu bărbatul a fost problema, nu femeia. Ea îşi rezolvă dorurile şi depresiile relativ uşor: prin shopping ori promenade în rochiţe-cizmuliţe-eşarfe ce exprimă buchete de culori.
Întotdeauna am găsit că e un mare câştig să poţi îmbina agitaţia din Piaţa Amzei cu parabola biblică. E un fel de a aresta realitatea şi de a o proiecta în real fără să îi iei ceva din carne, din concreteţe: „Dar ce am făcut împreună e mir/ şi primăvară, căci fără de veste/ Judecătorul va veni” (Toate câte se spun). Poetica lucrurilor şi a faptului divers vine dinspre Heine. Un suprasens este identificat în orice aparenţă banală şi acesta este declarat la modul firesc, fără aroganţă artistică: „Lucrurile bune au în timp răsuflarea lor, devin comori” (Iată fiul tău). Drept e şi că poeta mai are urme ale entuziasmelor sublimităţii din volumele anterioare. În acele momente, poezia devine altfel decât religioasă, devine bisericească: „Liturghiile sunt aceleaşi peste tot. Sufletele/ oamenilor au o frumuseţe neasemuită./ Sângele lor primeşte sânge sfânt şi timp/ să se vindece” (Iată fiul tău).
Printre jocul energetic cu contrariile – într-un fel de tridialectică à la Stephane Lupasco – este şi procedeul extragerii unei concluzii cvasi-luminoase din premise întunecate. În Împreună rudele apropiate mor în prietenul cel mai bun, ca şi cum prietenia ar ascunde o înrudire, dar diminuarea cantităţii de prietenie nu înseamnă şi scăderea calităţii: „Din prietenul meu cel mai bun azi a murit mama./ Spre seară vor muri surorile şi fraţii mei./ Bunicii din prietenul meu cel mai bun vor muri/ mâine./ Poate că vor muri îmbrăţişaţi.// A rămas cineva care nu vrea să moară/ în prietenul meu cel mai bun.// Afară e cald./ Torc de fericire. Prietenii mei încap într-o mănuşă”.
Domesticitatea constituie un regat spectaculos, descris în imagini de pictură naivă şi cu un limbaj savuros: „Acum mă-ta şi găluştile ei se-nvârt fără oprire,/ numai tu stai în mijloc/ ca-n filmele de la Bollywood” (Trebuia s-o iert pentru că lucrurile sunt la fel).
Dacă există un poem reprezentativ pentru această viziune poetică în care forma şi conţinutul se subîntind perfect, acela este Apocalipsă: „În orice colţ m-aş uita există/ o femeie care ţi se potriveşte mai bine/ ca mine.// Cunoaşte exact visele tale, scrie mai iscusit/ ca mine, e mai frumoasă,/ tânără,/ avută,/ prietenoasă, inimoasă, înţelegătoare şi poartă/ tricouri cu/ Marilyn Monroe şi pantaloni/ scurţi.// Despre această femeie nu ştiu mai mult, dar ea există./ Şi-ţi spun:/ înainte ca eu să fiu oase şi ulcele, ea va veni şi iureş va face./ Vor fi ploi, inundaţii, incendii, copiii se vor ridica împotriva/ părinţilor, morţii vor/ învia, rochiile cu flori se vor/ demoda.// Oriunde te-ai duce, această femeie te va găsi./ Plouat, dezaxat, nimicit, un zero.// Pe marginea prăpastiei.// Te va lua de bărbat, veţi trăi fericiţi până la sfârşitul/ zilelor, poate că mai trăiţi/ şi astăzi”. Binecunoscuta religiozitate mondenizată este prezentă şi aici, însă metafora unei anti-posesivităţi erotice uluitoare este cea care înalţă creaţia până la rafinamentul scrisului Magdei Isanos şi dincolo de el.
Mai este o poveste şi cu ilustraţiile lui Lucian Irimescu, propriu-zis desene în peniţă de mâini, tălpi, biserici şi răstigniri peste care se suprapun umbrele fotografiate ale mâinilor artistului. O idee ageră ce reflectă luciditatea aranjării viziunilor care parcurg toată gama trăilor textuale.
După câteva accidentări, Ioana Bogdan revine în ring cu o poezie inteligentă, matură şi sensibilă. Doar câteva momente dogmatice mai sunt de găsit (printre care şi titlul), în rest, minimalismele de diverse facturi şi feminitatea nutrită cu sacrificii şi bucurii solipsiste asamblează un volum impecabil.

Felix NICOLAU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508