spot_img

”Învelit în propriul corp”, un nou volum de poezie semnat Denisa Duran

Denisa Duran (Pișcu) a lansat de curând un nou volum de poezie, ”Învelit în propriul corp” (ed. Cartea Românească, un volum pe despre care criticii spun că este altceva, este o evoluție dar, în același timp, este o carte care păstrează linia creațiilor semnate de Denisa Duran. ”Un volum de poezie excepțional, zic eu, l-am citit de două ori până astăzi. Mi-a plăcut foarte tare și nu știu cum dar citind-o Denisa Duran reușește să mă surprindă de fiecare dată. Cred că asta este o calitate a unui poet bun. Cum bine știți Denisa Duran are studii de filolog, mai mult decât atât s-a ocupat și se mai ocupă de un domeniu care pe mine mă interesează foarte tare, sound poetry. Chiar de curând, anul trecut, a colaborat cu Bruno Pisek și a scos o piesă foarte faină, ”Bucharest nowadays is beautiful, isn`t it?”sper să o putem asculta în curând și în limba română și să fie difuzată și aici”, spunea Eli Bădică în deschiderea evenimentului de lansare pe care l-a moderat. Lansarea a avut loc pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din București și, pe lângă autoare și moderatoare, au mai fost invitați și criticii literari Luminița Corneanu și George Neagoe. AgențiadeCarte.ro vă oferă un reportaj amplu despre ce s-a întâmplat la lansarea cărții ”Învelit în propriul corp”, semnată de Denisa Duran.

Eli Bădică, invitată să modereze evenimentul de lansare, și-a luat în serios acest rol și a condus un dialog direct între invitați și poetă. Cei doi critici au fost ”intervievați” despre diferite aspecte ale celui mai nou volum de versuri scris și publicat de către Denisa Duran. Întrebată despre ”Învelit în propriul corp” în comparație cu volumele anterioare, Luminița Corneanu a răspuns: ”Este o maturizare evidentă, între primul volum și acesta. Dar e firesc. E poezie mult mai matură, o poezie de o altă vârstă și evoluție literară evidentă. (…) ”Învelit în propriul corp” păstrează ceva din volumele anterioare și anume dinamismul expresiei care, într-o lume literară logoreică, la ea frapează. Are poeme de trei versuri care conțin tot ce trebuie. Volumul în sine este aproape o plachetă, este foarte condensat. Este foarte bine că și-a păstrat identitatea de poet, este firesc, scriitorii valoroși, chiar evoluând, sunt consecvenți cu sine.”

Pe de altă parte, criticul literar George Neagoe a recunoscut că nu s-a raportat în niciun fel la volumele Denisei de dinainte de ”Sunt încă tânără”, editura Tracus Arte, București, 2013, de pe vremea când încă semna Denisa Mirena Pișcu. A urmat ”Dorm dar stau cu tine”, editura Charmides, 2015. ”Privind acum textele Denisei, de la ”Sunt încă tânără” am o idee mai degajată asupra poeziei ei. Tot ceea ce numim noi minimalism la Denisa se poate numi esențialism. Nu e tocmai un termen care să facă cinste limbii române dar este o poezie a esențelor. Merge către situații foarte succinte, în contrapunct, în care există două zone ale universului poetic. Pe de o parte fluiditatea vieții, viața amniotică dar și viața de zi cu zi, de care se separă și există o obsesie a apei în poemele ei, și pe de altă parte obsesia durității, dar nu a durității aceleia consistente cât a durității casante și asta este smoala, cea care se întărește și se sparge și nu se amestecă niciodată cu apa. Smoala asta face parte și din zona cotidianului. Cotidianul ăsta bucureștean dar și românesc, unde totul se construiește și nimic nu se definitivează. Sunt poemele acelea din ”Sunt încă tânără” unde femeia își redescoperea firescul vieții (…)

Ce se întâmplă cu ”Învelit în propriul corp?” Cred că se petrece acea frumoasă descoperire a metafizicului pe care, o dată cu maturizarea și lăsarea la o parte a gesturilor, îl câștigă orice ființă ce își dă seama că sensul vine din altă parte, nu din noi. Adică lăsăm egoismul și așteptăm zona de reper. În acest volum, diferența vine de la o problemă de gen. Cine e învelit în propriul corp? Poeta, vocea? Ele sunt de genul feminin. Poate fi omul. Dacă mă refer strict la demon, e vorba de dragoste. Dragostea care depășește barierele de gen și devine o permanentă dispută între eu, tu, care acel tu e fie dragostea de esență tare, fie divinitatea, partenerul, copilul, lumea, acele mici plăceri dar nu voluptăți care o țin pe poetă în acel cadru gospodăresc tihnit și care alungă deșertăciunea deșertăciunilor”, a spus George Neagoe.

”Aceste două motto-uri sunt două reverențe cu mare încărcătură afectivă”

Volumul ”Învelit în propriul corp” a fost realizat și definitivat pe parcursul a patru ani, potrivit autoarei. În acest timp, în diferite stadii, a fost văzut de alți trei scriitori care au venit cu observații, prilejuind revenirea autoarei, periodic, la volum: ”Din șapte caiete groase am construit volumul. După ce l-am scris am avut de lucrat încă un an să selectez, să construiesc acest scenariu dintre coperți. După ce am finalizat manuscrisul, l-a citit prima dată Nora Iuga și îi mulțumesc. Tot ea a citit și ”Dorm dar stau cu tine”. Nora mi-a făcut niște observații pe text, pe care am încercat să le asimilez. Un alt lector a fost Claudiu Komartin, care mi-a făcut de asemenea niște observații pertinente și îi mulțumesc și lui. Cu Floarea Țuțuianu am lucrat pe forma finală. Sigur că e foarte greu să asimilezi toate, să treci prin filtrul tău încă o dată și încă o dată toate observațiile. (…) ”

Moderatoarea Eli Bădică a adus în discuție și cele două motto-uri aflate la începutul volumului: ”A iubit atât de intens / încât la moartea lui / a lăsat două trupuri.” – Ion Mircea; ”(…) Corpul lui deasupra corpului meu levitează / la un centimetru distanță / Și această lipsă de atingere păstrează vie. Dorința” – Floarea Țuțuianu.

”Aceste două motto-uri (nu știu alți autori cum le aleg) conduc două fire de lectură foarte puternice ale cărții dar, mai presus de orice, sunt două reverențe cu mare încărcătură afectivă pe care eu le fac, prin această carte, celor doi autori”, declarat Denisa Duran.

”Mărturisesc că eu nu m-am uitat atât la nume sau la faptul că sunt autori contemporani. De obicei, dacă nu e vorba de o frontă sau o idee ironică, motto-ul prinde ideea cărții și merge la țintă. Aceste două motto-uri prind ideea cărții: corporalitatea și ideile subsecvente, dragostea – eros și dragostea de altfel, de altceva. Acestea sunt firele directoare ale cărții. (…)” – Luminița Corneanu

Criticul George Neagoe a văzut în folosirea drept motto a versurilor din Ion Mircea și Floarea Țuțuianu o legătură necesară între generațiile de poeți, pentru că, din păcate, generațiile mai noi nu se mai raportează deloc la cele dinaintea lor. ”Cred că e vorba și de un gest  de recunoștință față de înaintași. A folosi motto-uri din Ion Mircea mi se pare un gest de reconfirmare, ca și în caul motto-ului din Floarea Țuțuianu. Este și o modalitatea de a sta cât mai aproape de diversitatea stilistică, pentru că pare că la cinci-zece ani, când mai apare un poet sau se mai reconfigurează o generație, trecutul e șters cu buretele. (…)”

”M-am temut, nu toată viața mea dar toate cărțile anterioare, de titluri”

Într-un volum plin de poeme reduse la esență și exprimate în câte 4-5 versuri maxim, cele câteva poeme lungi îți dau de gândit și îți atrag atenția, făcându-te să te întrebi care este rolul lor în structura cărții.

Luminița Corneanu a declarat că ”eu le-am văzut foarte bine, în sensul că a scrie în trei versuri ar fi fost obositor și stereotipic. Orice creator, spune Irina Mavrodin, din când în când iese din acea monotonie, simte el nevoia și apoi simte și cititorul. Ieșirile astea sunt binevenite. Autorul are ocazia să se reverifice, să se reinventeze și este chiar și pentru cititorul fidel o pauză, un moment de respiro.”

În viziunea lui George Neagoe, acele poeme mai ample pot satisface o nevoie de a povesti pe care poeta nu o satisface în versurile concentrate. ”Ar fi vorba, poate, și de nevoia de a povesti. Poezia nu povestește, dar există o falsă confesiune de care poetul mai are uneori nevoie. Poemele mai ample sunt confesiuni prefabricate, pentru că privirea din această carte e una care adună aluviunile și, la un moment dat, Denisa Duran cred că a simțit nevoia să dea un tip de fluiditate acelei ape de care vorbeam. (…)”

”Mie mi s-a părut că, după ce te izbește de câteva ori cu precizia versurilor scurte, în cele lungi îți dă răgaz. Citești, se mai termină câteva versuri, îți e familiar, te obișnuiești, și apoi intri iar în celălalt ritm.” – Eli Bădică

Moderatoarea Eli Bădică a adus în discuție și subiectul titlurilor puse la finalul poemelor, în paranteză, întrebând autoarea care este scopul lor. ”M-am temut, nu toată viața mea dar toate cărțile anterioare, de titluri. Îmi amintesc, apropo de lectori foarte valoroși, că volumul ”Sunt încă tânără” a fost citit de Alexandru Mușina și el mi-a sugerat să pun titluri. Și am spus că nu pot să fac asta și am lăsat poemele fără titluri. Pentru că din 2012 activitatea mea literară s-a dezvoltat pe plan internațional, mi-am dat seama cât de importante sunt titlurile, sunt esențiale, mai ales într-o revistă. (…) A venit timpul, în 2016, să îmi asum și acea grea sarcină. Mi se părea că titlurile sintetizează, dau o cheie de lectură unui poem și n-am vrut să fac asta, am vrut să las cititorilor libertatea de interpretare, nu am vrut să-i ghidez în niciun fel. Acum, în acest volum, adevărul e că a fost o chestie tehnică, într-o primă fază. Am pus din prima titlurile la sfârșit și apoi mi s-a părut că funcționează foarte bine. Cumva titlurile astea puse la sfârșit sunt un fel de reverență a mea ca autor în fața poemelor însele. Poemele sunt niște ființe întregi, care nu trebuie caracterizate din prima și cumva dacă cineva are nevoie de acest titlu, o face prin lectura de la sfârștiul poemului”, a spus Denisa Duran. Pe de altă parte, Luminița Corneanu vede aceste cuvinte puse în paranteză la finalul poemelor ca pe niște concluzi, nu ca pe niște titluri. ”Nu pot să spun că lectura mea a fost influențată în mod special. Nu asta mi-a ghidat lectura, însă ele sunt de fapt ca o concluzie, mai curând. Și atunci, ergo ca o recapitulare. Esențializează cumva poemul. E o soluție interesantă. Și cred că o să te copiez, Denisa. ” (Luminița Corneanu)

”Încerc să fiu tot mai binevoitor cu ceea ce întâlnesc din punct de vedere grafic, să accept din ce în ce mai multe formule, de aceea toleranța mea față de propunerea Denisei este una cât se poate de ridicată și împlinită chiar. (…)” (George Neagoe)

În finalul întâlnirii cu publicul, Denisa Duran a citit mai multe poeme din noul său volum.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508