spot_img

”Calculatorul este un fel de creion mai complex…”

Cătălin Negrea este grafic deisgner și asistent universitar la Universitatea ”Tibiscus” din Timișoara și, în timpul liber, lucrează ca freelancer tot în domeniul grafic design-ului. Mereu un vizionar, Cătălin s-a făcut remarcat în grafică încă din școala generală, desenele sale tapetând holurile Liceului de Arte ”Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, școală pe care am frecventat-o și eu încă din clasa I. De atunci i-am urmărit evoluția ori de câte ori am putut și acum am avut ocazia să transform o discuție online într-un interviu în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro. Am discutat despre evoluția design-ului, despre ce înseamnă să lucrezi ca freelancer în România, despre studenți și așteptările lor, dar și despre multe altele. Vă invit să citiți interviul de mai jos pentru a cunoaște un punct de vedere valid în grafica contemporană.


Full time, part time sau freelancer? Ce preferi și de ce? Dar în România ce se caută?

Prefer freelancer din foarte multe motive. De fapt pentru că am liniște și lucrez de acasă. În România lucrurile merg cam haotic, mai ales în domeniul ăsta de activitate.

”Dacă nu lucrezi la program, înseamnă că nu lucrezi deloc”. sunt sigură că te-ai întâlnit cu mentalitatea asta. De ce crezi că încă se propagă?

Din cauza unei stabilități vis-a-vis de locul de muncă poate, de fapt e greu să crezi că poți avea încredere în internet până nu încerci, până nu descoperi o altă lume, fără urlete, țipete, nervi…

Foarte mulți nu înțeleg cum poți să faci asta fără să ai un superior, aș,a de capul tău. Dar nici nu încearcă.

Există art directori în zona designului care asta fac, conduc pe alții ca ei, dar care nu știu să se conducă pe sine… În alte meserii chiar e nevoie de un supervizor. Acum pot spune că sunt mulți asemenea freelanceri și în România, deci nu mai e ceva foarte nou, dar cu toate astea mulți se miră când aud de o asemenea activitate.

Înțeleg ideea de comoditate și confort, de a lucra în liniște de la tine de acasă. Dar lipsa contactului direct cu oameni, colegi, șefi, subalterni etc. nu îți alienează capacitatea de relaționare socială?

Unii se plâng de asta, se pare că este o problemă, graficienii sunt mai dispuși deplasărilor de tot felul, prin tipografii, firme de publicitate etc., dar programatorii au mult de stat pe scaun… Mai greu e când esti remote freelancer, când depinzi de fusul orar și alți factori.

Relaționezi cu arta și munca ta la fel ca pe vremea în care totul se reducea la creion, tuș, peniță, hârtie …?

Da, din punctul meu de vedere, mai ales când fac ilustrații în art rage, implicând tableta grafică, eventual sculpturi digitale în sculptris, z brush, care ating un grad de plasticitate extreme. De fapt, calculatorul este și el o sculă, o unealtă, un fel de creion mai complex… Era și de așteptat să mai evolueze și creionul, nu?

Care sunt primele lucruri pe care le spui studenților tăi despre domeniul în care vor să pornească?

Îi întreb dacă vor să facă ce le place toată viața, fără să regret, și apoi mă uit cu atenție la fețele lor. Și mă amuz de unii în sinea mea.

Care sunt primele lucruri pe care vor ei să le știe de la tine? Sunt sigură că vin la facultate cu idei, curiozități, așteptări…

Mulți dintre ei știu deja foarte multe, se implică în tutoriale de pe internet, sunt autodidacți, dar au curiozități, după cum spui, și asa se naște un dialog care implică feedback și apoi tot felul de demersuri. Cum ar fi acesta. Un proiect premiat național.

Cum s-a născut proiectul acesta? Cine l-a făcut? Este născut din dialogul cu studenții?

Gina Nelea, o studentă care la început cocheta cu grafic designul, apoi, după lungi colaborări, a început cu designul de produs… Da, putem spune și așa, că este născut din dialog. Este un proiect extrașcolar, până la urmă.

Crezi că în timp, cel puțin în domeniul ăsta, tutorialele pot înlocui total un profesor? Tu îți îndrepți studenții și către astfel de modalități de a învăța?

Cred că în timp profesorii trebuie să își modeleze activitatea, mă refer la învățământul formal, cel organizat, pentru că altfel viitorul va pune o amprentă și foarte mulți vor prefera să nu mai vină la școală.

Eu fac tutoriale, diverse și pe diferite teme și subiecte, unele cerute de studenți…

Noi acum facem un interviu prin intermediul internetului. Distanțele nu mai sunt o problemă. Designerii dintr-o țară lucrează pentru clienți din altă țară. Care este cererea pentru astfel de servicii (până la urmă) în România?

În România pot spune că este o asemenea activitate și destul de amplă, dar sunt și firmele care inspiră mai multă încredere clienților. Treaba asta se dezvoltă cu clienții din altă parte, clienți care sunt mult mai educați pentru a lucra cu un designer. De fapt am întâlnit și designeri care lucrau cu designer. Eu am pățit astam și am rămas surprins. O firmă de web design din Australia a lucrat cu mine propria lor interfață web.

Care sunt trendurile în materie de design, web design, grafic design?

Destul de minimaliste în ultima vreme, flat designul prinde amploare peste tot, comunicarea vizuală de tip ui / ux sau aplicațiile de tip android o susțin, ba chiar și în domeniul infografic se lucrează vectorial simplist. Aici ar fi un exemplu mai colorat.

Ai proiecte în care ai fi văzut produsul final altfel decât clientul? Ce se întâmplă cu creativitatea ta în astfel de cazuri?

Da, bună întrebare. Creativitatea se bagă în dulap și se închide cu cheia, și asta se întâmplă în 50% din cazuri. De obicei realizez machete grafice pentru a modela viitorul colaborării pe un proiect.

Uite o machetă de genul…

Pot să folosesc imaginile astea în interviu?

Da.

Și nici nu te trezești cu Fiscul peste tine pentru ce vorbim, nu?

Totul este legal, chiar și în cazul concursurilor de pe internet, unde nu e nevoie să ai PFA.

Și statul român cum reacționează în astfel de situații? Ți s-a întâmplat să fi luat la întrebări?

Dacă ai toate actele în regulă, nu. De multe ori sunt contracte de cesiune, de mandat sau se ocupă firma pentru care lucrezi de toate demersurile legale.

Important este că poți să evoluezi, că poți să lucrezi la un anumit nivel și că nu te mai raportezi la orașul sau țara în care trăiești. Concurența te face să te implici în proiecte și asta îți dă poftă de creație, te face atent la ceilalți.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508