spot_img

Peste 20 de poeţi străini vin la Festivalul Internațional de Poezie București

Săptămâna acesta, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 20 de poeţi străini vor sosi la Bucureşti, în perioada 18 – 22 mai 2016, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mese rotunde, lecturi publice, dezbateri și lansări de carte. Miercuri, 18 mai, ora 16.30, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88, va avea loc lansarea volumului de poezie semnat de Ko Un, „Timp cu poeți morți”, apărut la Editura Tracus Arte. Evenimentul se va desfășura în prezența autorului. Prezintă: E. S. Kim Eun Joong, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Coreea, Adina Dinițoiu, Simona Nastac, George Neagoe. Moderator: Cosmin Perța. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Oaspeţii din străinătate ai FIPB, ediţia a VII-a:

KO UN (Republica Coreea, n. 1933) – Considerat cel mai mare poet contemporan al Coreei, „o legendă vie”, „un fenomen”, „o comoară naţională”, Ko Un impresionează prin opera sa literară de peste 155 de volume, dintre care 70 sunt cărţi de poezie. Ko Un a primit peste 30 de premii literare naţionale şi internaţionale, iar scrierile sale au fost traduse în peste 25 de ţări. De ani de zile este candidatul numărul unu al Coreei pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

Yang LIAN (China, n. 1955, în Elveţia). În anii ’70 a început să scrie şi, la scurt timp, a fost exilat la ţară, numele lui fiind inclus pe lista poeţilor „misty” care s- au opus la acea vreme restricţiilor Revoluţiei culturale din China. În deceniul opt poemele sale au devenit cunoscute peste graniţele ţării, în mod special seria de poeme Norilang. Cu prilejul unei vizite în Australia şi Noua Zeelandă, Yang Lian optează pentru exil şi începe să călătorească în întreaga lume. În toţi aceşti ani, datorită scrierilor sale, precum şi declaraţiilor categorice, a devenit una dintre cele mai respectate voci ale literaturii, culturii şi politicii internaţionale. Bibliografia sa cuprinde 13 colecţii de poezie, una de proză şi un volum de eseuri. A fost tradus în peste 20 de limbi.

Marilar ALEIXANDRE (Galicia, n. 1947) este scriitoare, poetă şi traducătoare, născută în Spania, dar stabilită ulterior în Galicia, unde va adopta limba galiciană şi va începe să scrie literatură, declarându- se ulterior, într-un poem, ca fiind un „hoţ de identitate”. Scrierile autoarei galiciene au fost traduse în spaniolă, portugheză, chineză şi engleză, în numeroase antologii de proză şi poezie.

Vladimir ĐURIŠIĆ (Muntenegru, n. 1982) scrie poezie, eseuri, texte teoretice şi traduce din literatura engleză, dar este totodată şi compozitor. Poeziile sale au apărut în numeroase reviste de literatură. În 2007, a publicat volumul de poeme Nothing Will Soon Explode pentru care a primit Premiul Naţional de Poezie Risto Ratković.

Menna ELFYN (Ţara Galilor, n. 1952) este indiscutabil cea mai cunoscută poetă de limbă galeză, scrierile sale fiind traduse în 18 limbi. Cunoscută ca autoare a numeroase volume de poezie, proză pentru tineret, piese de teatru şi librete. La Universitatea Trinity Saint David, predă scriere creativă şi poezie, fiind prima femeie din Ţara Galilor căreia i s-a acordat această calitate, de „Professor of Poetry”.

Catharina GRIPENBERG (Finlanda, n. 1977) aparţine minorităţii de limbă suedeză din Finlanda şi scrie literatură în suedeză. A publicat trei volume de poezie, pentru care a fost recompensată cu importante premii, precum Finnish National Radio’s Poetry Prize Tanssiva Karhu (2008).

Enes HALILOVIĆ (Serbia, n. 1977) este poet, prozator, dramaturg şi jurnalist. Poeziile i- au fost traduse în engleză, germană, spaniolă, rusă, arabă, turcă, franceză, poloneză, română, ucrainiană, maghiară, slovenă, letonă, albaneză, macedoneană, greacă, bulgară şi catalană. Halilović este laureat al mai multor premii literare naţionale, precum: „Mesa Selimović “, „Branko Miljković”, „Ahmed Vali”, „Djura Jaksić”, iar pentru activitatea editorială a primit Premiul „Sergije Lajković”.

Nikola MADZIROV (Republica Macedonia, n. 1973) este considerat una dintre cele mai puternice voci lirice ale Europei. Poezia sa a fost tradusă în peste treizeci de limbi şi publicată în antologii de pe toate continentele. Este câştigătorul celui mai prestigios premiu de poezie din Macedonia: „Fraţii Miladinovi” acordat de  Festivalul de Poezie de la Struga. Revista săptămânală germană Der Spiegel a comparat calitatea poeziei lui Madzirov cu poezia lui Tomas Tranströmer. Este unul dintre coordonatorii reţelei internaţionale pentru poezie Lyrikline şi editor al revistei Diversity.

Tomasz MIELCAREK (Polonia, n. 1974) este poet, traducător şi jurnalist freelancer. Este prezent în antologii de poezie în traducere engleză, bulgară, belarusă, germană, rusă şi slovacă. În 2013 a fost distins cu prestigiosul Premiu Jacek Bierezin, care se acordă anual pentru debut în poezie. În anul următor a obţinut Premiul Artur Frycz pentru cea mai bună carte de poezie, iar în 2015 volumul său, Obecność (Presence), a câştigat Premiul Złoty Środek pentru cel mai bun titlu de poezie publicat în Polonia.

Amir OR (Israel, n. 1956) este autorul a 11 volume de poezie şi a două romane. Poemele sale au fost traduse în peste 40 de limbi, de numeroase edituri din Europa şi America. În 1990 a înfiinţat Helicon Poetry Society, în cadrul căreia a iniţiat şi condus numeroase proiecte, printre care o revistă de poezie şi o serie de volume de versuri, precum şi Sha’ar – Festivalul Internaţional de Poezie şi Helicon Hebrew – Arabic Poetry School. Este membru fondator al EACWP (European Association of Creative Writing Programs) şi a WPM (WorldPoetry Movement).

Alvin PANG (Singapore, n. 1972) este un cunoscut poet, prozator, editor şi traducător. Poemele sale au fost traduse în peste 15 ţări şi numele său figurează în ediţia din 2013 a cunoscutului Oxford Companion to Modern Poetry. Pentru contribuţiile sale naţionale şi internaţionale a fost desemnat, în 2005, „Young Artist of the Year for Literature” al oraşului Singapore, iar în 2007 şi 2008 a primit Singapore Youth Award (Arts and Culture) şi, respectiv, JCCI Foundation Education Award.

Kateřina RUDČENKOVÁ (Republica Cehă, n. 1976) este poetă, prozatoare şi autoare de piese de teatru. A publicat patru volume de poezie. Kateřina Rudčenková a participat la numeroase festivaluri de literatură, iar poeziile ei au fost traduse în 20 de limbi. Două volume de poezie i- au apărut în Austria şi Serbia.

Kārlis VĒRDIŅŠ (Letonia, n. 1979) este poet, autor de cărţi pentru copii, traducător şi textier.  Poeziile sale au apărut în traducere la edituri din Rusia, Polonia, Republica Cehă, precum şi în limba engleză. Printre premiile pe care autorul leton le-a primit se numără: Premiul anual al Uniunii Scriitorilor din Letonia (2007), Premiul Festivalului Days of Poetry (2008) şi Premiul revistei Diena (2001 şi 2008).

Anastassis VISTONITIS (Grecia, n. 1952) este autorul a 11 volume de poezie, 4 volume de eseuri, tot atâtea de călătorii, un volum de proză scurtă şi o selecţie de traduceri din opera poetului chinez Li Ho. Este prezent cu poeme, eseuri şi recenzii în numeroase reviste literare din Grecia şi din străinătate. Scrierile sale au fost traduse în 20 de limbi.

Tomomi ADACHI ( Japonia, n. 1972). Este performer şi creator de instalaţii, compozitor, sound poet şi regizor de teatru. S-a remarcat şi ca interpret de muzică contemporană – atât vocal cât şi instrumental. Tomomi Adachi este singurul performer de sound poetry din Japonia şi cel care a interpretat Ursonate de Kurt Schwitters în premieră în Japonia.

Jaap BLONK (Olanda, n. 1953) este compozitor, performer şi poet. Timp de aproape 20 de ani, vocea proprie a fost pentru Blonk principalul mijloc de a descoperi şi dezvolta sunete noi. Interpretările sale vocale sunt unice prin puterea prezenţei sale scenice şi libertatea improvizaţiei combinată cu un simţ acut al structurii. Jaap Blonk a susţinut performance- uri în întreaga lume, atât solo cât şi în colaborare cu muzicieni cunoscuţi din zona muzicii contemporane.

Joël HUBAUT (Franţa, n. 1947). Din 1970, activitatea sa creatoare se desfăşoară sub semnul „derivei epidemice” şi a „mixajului”. Luând forme diverse şi surprinzătoare, scrierile ficţionale şi poetice ale lui Hubaut fac apel la o estetică a dispersiei, devenită între timp un manifest de viaţă. Artistul a avut numeroase apariţii, în întreaga lume: New York, Johannesburg, Nanjing, Mexic, Berlin, Tokio, Cuba, San Francisco, Budapesta, Londra, Roma, Copenhaga, Valencia, Quebec, Napoli, Bruxelles, Chicago, Milano etc.

Angelika MEYER (Germania) este performer vocal, preocupată în mod deosebit de literatură experimentală, poezie sonoră, improvizaţie şi muzică vocală contemporană. Din 2008, este membră a celebrului grup internaţional Exvoco, unul dintre primele ansambluri care a creat performance-uri după texte poetice Dada.

Enzo MINARELLI (Italia, n. 1951) – Încă de la începutul anilor ’70, a devenit interesat de relaţiile dintre poezie, sunet şi imagine. În anii ’80 a produs video poezie şi instalaţii de video sound poetry la Centro Video Arte di Ferrara. În 1987, Minarelli concepe Manifesto of Polypoetry, o încercare de a teoretiza poezia sonoră. A susţinut show-uri de polipoezie în Europa, S.U.A, Canada, Mexic, Japonia, Israel, Columbia, Brazilia.

Hannah SILVA (Marea Britanie) este poetă, performer, cunoscută pentru explorările ei inovative în zona exprimării vocale şi a limbajului. Artista abordează teme diverse, de la retorica politică (Opposition), paranormalul (Total Man), identitatea sexuală a adolescentului (Orchid), până la alergarea de cursă lungă (Marathon Tales).

Peg BOYERS (S.U.A.) s-a născut în Venezuela, dar şi-a trăit anii copilăriei şi ai adolescenţei în Italia, Spania, Cuba, Nigeria, Indonezia şi Libia, stabilindu-se apoi în Statele Unite ale Americii. Este cetăţean american, dar şi o adeptă a pendulării cu dezinvoltură între diferite culturi şi limbi, fiecare călătorie însumându-se bogăţiei sale culturale. Printre cărţile sale se numără Hard Bread şi Honey with Tobacco, ambele publicate de University of Chicago Press.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franței, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Centrul Ceh, Ambasada Israelului în România, VINARTE

Co-producător: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro.,  Contemporanul, Ceașca de cultură, publicația online IQool, LaRevista.ro, Artanumușcă.ro, onlinegallery.ro, Infinitezimal, Top business, Piața de Artă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508