O revoluție culturală și electorală

apr. 11th, 2016 | By | Category: La Țintă!

Nu mă amăgesc cu politicienii care conduc astăzi partidele mari și mici! Le-am trimis de câteva ori – și lui Crin Antonescu, și lui Victor Ponta – propunerile mele pentru a avea o România mai culturală, mai spirituală și nu s-a întâmplat nimic. Nu mă amăgesc nici cu tehnocrații (câțiva dintre ei sunt, cu neveste cu tot, precum Nicolae și Elena Ceaușescu, în comitete și comiții, gata să ocupe gările culturale, ministeriale și muzeale)! Dacă unora le plac lemnul și spațiile mici, îmi dau seama că tehnocrațiilor le plac exact aceleași lucuri ca și politicienilor veroși: elogiul public vecin cu osanelele deșănțate și talanții ascunși chiar prin paradisuri fiscale ori guvernamentale! Cum încă spiritul meu civic nu s-a tocit, profit de apropiatele alegeri locale (sper că în două tururi!) și de marea înghesuială a primarilor la DNA ca să prezint o posibilă revoluție culturală și electorală! Să pornim de la realitatea că banii culturii locale sunt de aproape 7 ori mai mulți decât cei din bugetul Ministerului Culturii! Acești bani ai culturii locale merg la instituțiile publice de cultură, de cele mai multe ori sub comandamentele politice și financiare ale consilierilor locali și județeni. Mulți dintre acești bani merg pe evenimente și programe cu mici, bere și termopane. Paradigma funcționarilor și animatorilor culturali poate fi schimbată cu paradigma operelor și proiectelor culturale vii! Totul ar putea deveni a altă realitate dacă viziunea politică a instituției publice ar fi schimbată cu viziunea unui agregator public prin care să fie asigurat accesul democratic la resurse culturale, educaționale și sociale de calitate. Asta ar însemna să pariem pe profesioniști în fața structurilor care suferă de birocrație și de Pile.Cunoștințe.Relații și să finanțăm proiecte și programe realizate de profesioniști și de societatea civilă la o cotă bugetară cât mai aproape de valoarea instituțiilor de stat!
Vorbind despre București, putem înțelege schimbarea de paradigmă, de la instituție de cultură, la agregator de cultură,  prin prisma finanțării publice din taxele bucureștenilor. Astfel,  vom putea viza, în primul rând, operele creatorilor români contemporani și realizarea unui patrimoniu cultural al municipalității, precum și accesul democratic al bucureștenilor la resurse culturale de calitate, mai cu seamă în zonele defavorizate ale orașului!

Schimbarea de viziune pornește de la finanțare! În acest moment, partea leului e luată/dată de finanțarea instituțiilor publice culturale! Dacă Primarul și Consiliul Local ar aproba un procent de 10% din aceste finanțări pentru licitații de programe și proiecte culturale, cu doar 5% contribuție proprie, am putea avea mai multe proiecte și programe culturale, artistice, științifice, educaționale și spirituale de calitate și realizate de creatori independenți, ong-uri de profil și de manageri culturali autentici. Am putea, astfel, cofinanța o industrie creativă bucureșteană, tot mai decapitalizată în ultimii ani. Dacă și instituțiile publice de cultură ale Bucureștiului ar avea obligația să finanțeze cu 15% din bugetul lor anual proiecte și programe culturale realizate în parteneriat/coproducție cu independenții (pfa, firme sau asociații non-profit), atunci am putea vorbi de o adevărată revoluție!

Bucureștiul are nevoie să investească în patrimoniul de mâine, achiziționând anual, printr-un mecanism transparent, opere de artă din galerii și saloane de artă, opere vizuale pe care publicul bucureștean să le poată admira sau comenta în cadrul unei Săptămâni dedicate acestor opere achiziționate și care se vor constitui în pinacoteca municipalității.

Un manager cultural al Bucureștiului este necesar pentru a pune în pagina realității, după modelul altor capitale europene, liniile de finanțare pentru independenți, pentru achizițiile de artă, dar, mai ales, ar tăia cheltuieli din programe și instituții publice care se suprapun. Un manager cultural al orașului ar putea stabili, cu ceilalți manageri de instituții culturale publice, strategii de dezvoltare și de promovare a patrimoniului cultural comun, dar și programele culturale anuale și identitare ale capitalei.

Restul, poate fi dezbătut de specialiști. Sunt curios să aflu ce candidat la primărie mă și ne va invita la asumarea electorală a acestei propuneri!

Dan Mircea Cipariu

Număr de vizualizări :2665


One Comment to “O revoluție culturală și electorală”

  1. iulia ralia spune:

    Dv vorbiti serios si … ridicati voalul cum s-ar zice de pe mersul culturii dinspre conducatori spre … folks.
    Unii facem cultura pe banii nostri, ceilalti, cei cu functii si buget, NU se ocupa de cultura ci doar arunca banii dupa cheful lor si al camarilei de care se inconjoara !
    Si totusi un buget pentru cultura exista, atat la nivel central cat si local, deci banii se cheltuiesc, frumos spectacol…

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro