spot_img

”Povești cu Avatar”, la Centrul de Teatru Educaţional Replika

Luni, 18 aprilie 2016, Centrul de Teatru Educaţional Replika vă invită la ” Povești cu Avatar”. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul.

TEATRU – ora 19.00

Realia (Bucureşti-Beirut) – producător Solitude Project & Căminul Cultural

direcţie artistică şi performance: Farid Fairuz; text, scenografie şi costume: Farid Fairuz; muzica:Dhafer Youssef, Brent Lewis, Karpov not Kasparov, P. I. Ceaikovski, Margareta Pâslaru; suport tehnic: Mircea Ghinea; fotografii: Sorin Nainer

durata: 1h 20min, limita de vârstă: 14+

În 2010 artistul Mihai Mihalcea a luat cu asalt scena culturală cu un proiect de ficţionalizare a propriei biografii devenind Farid Fairuz şi lansând în spaţiul public o serie de întrebări şi reflecţii cu privire la producţia culturală, capitalism, sexualitate şi religie. După Bun rămas (sau despre discretele scăpări ale sistemului limbic) – o feerie extrasenzorială sub forma unei procesiunidisco-trash în care autorul „descântă cultura română”, Farid Fairuz a revenit pe scenă cu Realia(Bucureşti-Beirut), un performance a cărui dramaturgie amestecă planuri temporale, evenimente reale şi fictive din viaţa unui personaj care trăieşte simultan o dublă identitate. Farid Fairuz îşi forţează limitele propriei memorii şi limita fragilă dintre discursuri reale şi imaginare făcând imposibilă distincţia dintre posibil, virtual şi real: „Acum 6 ani a trebuit să-miinventez un personaj ca să mai pot exista. Acum sunt Farid Fairuz si vă spun două lucruri: imperiul Otoman n-a dispărut, o parte a rămas cu siguranţă în mine; totul în viaţă este legat de durere şi plăcere, altfel nu-mi explic nimic din toate acestea…”.

CARTE – ora 20.20

Prezentarea cărţii Explorări în comunismul românesc (volumul al III-lea), de Paul Cernat, Angelo Mitchevici, Ioan Stanomir, Editura Polirom, 2008.

Volumul analizează producţiile culturale şi politice ale jumătăţii de secol comunist, marcate de propaganda regimului şi aflate în slujba acestuia, care au devenit instrumente de manipulare a mentalului şi comportamentului colectiv. Pe lîngă producţiile artistice ale genurilor consacrate – proza postbelică a lui Cezar Petrescu, Camil Petrescu sau Mihail Sadoveanu, teatrul lui Aurel Baranga, Horia Lovinescu sau Paul Everac, poezia lui Adrian Păunescu etc. -, operele omagiale sau cele de „bilanţ şi directive” din critica şi istoria literară, sînt aduse la suprafaţă alte instrumente eficiente ale propagandei democrat-populare sau ceauşiste, din zone considerate marginale: benzi desenate, scenarii de film, abecedare, povestiri eroice pentru copii şi tineret, broşuri turistice mistificatoare şi altele prăfuite, dar abundente „urme” ale unor activităţi care nu trebuie lăsate să dispară din memoria publică.

FILM – ora 20.45 – proiecţie film documentar – subtitrare în limba engleză

When The Earth Seems To Be Light (Georgia – Germany – 2015 – 76 min), regia: Salome Machaidze, Tamuna Karumidze, David Meskhi, cu: Sandro Popxadze, Mischa Sulakauri, Giorgi Patarkacishvili, Mirian Sulakauri, Sandro Sulakauri

Sinopsis: Tinerii skateri georgieni, artiştii şi muzicienii se simt prinşi ca într-o capcană între puterea exercitată de biserică şi lumea politică. Astfel îşi creează propriile lor spaţii pe sub viaducte şi în alte „non-locuri” unde se pot manifesta liberi. Li se pun întrebări legate de Dumnezeu, iubire şi libertate, dar ceea ce preferă aceşti copii este mai degrabă doar să se dea cu rolele sau cu skate-ul – preocupare de-a dreptul obsesivă pentru mulţi dintre ei.

Nu căderile, loviturile sau accidentările îi afectează cel mai tare, ci mentalitatea îngustă a semenilor. Unul dintre ei a fost agresat din pricina frizurii, lucru pe care şi-l explică prin faptul că georgienii nu acceptă ca oamenii să arate diferit. În majoritatea lor aceşti copii împărtăşesc o viziune sumbră asupra viitorului Georgiei. Pentru ei Georgia e mai degrabă o ţară a trecutului, deloc interesată de nou. Şcoala le oferă cunoştinţe prea puţin relevante, motiv pentru care preferă să piardă timpul aruncând cu cockteiluri Molotov pe o pantă din beton. Cele mai răspândite tatuaje sunt: „Jurnalul de care nu poţi scăpa”, „tatuează-ţi corpul cu ceea ce simţi”, „cu ceea ce e important pentru tine în acest moment”. Fotografiile-portret ale acestor skateri sunt realizate de David Meskhi, unul dintre cei trei regizori ai filmului. Mărturiile tinerilor sunt intercalate cu imagini filmate în timpul manifestaţiilor publice din Georgia.

La un an de la începuturile sale, Centrul de Teatru Educaţional Replika a organizat 2 ediții ale Platformei de Artă Educațională, eveniment axat pe reprezentații ale unor spectacole cu dimensiune educaționlă, prezentări de carte și proiecții de film. În cadrul Platformelor au fost jucate 17 spectacole, în care au fost implicați peste 80 de artiști, au fost prezentate 21 de cărți și studii, de către critici literari și autori cunoscuți, au fost vizionate 21 de filme.

La Centrul Replika, într-un singur an, au avut loc 7 premiere, au fost organizate 4 ateliere cu grupuri de copii și adolescenți (atelier de scriere dramatică, atelier de comunicare vizuală, atelier de jocuri și exerciții teatrale, atelier de dans contemporan), au participat la evenimentele organizate peste 8000 de spectatori.

Foarte multe dintre spectacolele noastre au fost prezentate în turneu. Familia Offline, de Mihaela Michailov, spectacol de teatru educaţional care are în distribuţie 2 actori alături de 9 copii cu vârsta cuprinsă între 11-16 ani, a fost prezentat în cadrul Turneului de Teatru Educaţional Copiii Migraţiei în Braşov, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Mediaş , Sibiu, Alba Iulia.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508