Marin Sorescu, comemorat la 80 de ani de la naștere

feb. 18th, 2016 | By | Category: Eveniment

Începând de joi, 18 februarie 2016, în fiecare oficiu poștal din București și Craiova va fi afișat un poster realizat pentru a comemora personalitatea marelui scriitor Marin Sorescu. Muzeul Național al Literaturii Române și Poșta Română organizează, astfel, în cadrul programului cultural ”Valorificarea patrimoniului literar național în spațiul public”, evenimentul de comemorare a marelui scriitor postbelic Marin Sorescu. Cu această ocazie, cele două instituții au pregătit un poster cu una dintre cele mai reprezentative fotografii în care scriitorul a fost surprins, însoțită de un poem simbol al autorului: ”Boala”. Acest poster va fi afișat în toate Oficiile Poștale din București și Craiova, începând din data de 18 februarie 2015. Pe parcursul următoarelor etape ale programului cultural proiectul va fi extins la nivelul întregii țări, cu alți scriitori români reprezentativi pentru cultura națională. Lansarea oficială a programului va avea loc în cadrul  evenimentului Rotonda 13 – Marin Sorescu, organizat luni, 29 februarie 2016, ora 11.00, la sediul Bibliotecii Academiei Române.

Programul cultural ”Valorificarea patrimoniului literar național în spațiul public”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române și de Poșta Română, își propune reevaluarea și restructurarea permanentă și continuă a strategiilor de valorificare a patrimoniului literar național deținut, precum și a scriitorilor și operelor pe cale de a dobândi valoare de patrimoniu datorită recunoașterii naționale și internaționale în momentul de față. Obiectivul general al proiectului ”Valorificarea patrimoniului literar național în spațiul public” este de a include în strategia de promovare a patrimoniului literar una dintre cele mai importante componente ale unui astfel de demers: publicul, propunându-și prin seria de postere și expoziții avută în vedere valorificarea culturii române prin activități dedicate acestuia. Scopul este, pe de o parte, acela de a responsabiliza publicul larg prin furnizarea de informații necesare pentru cunoașterea patrimoniului literar național, iar pe de altă parte, de a oferi un cadru propriu egalității de șanse prin educarea acestuia indiferent de categoria/grupul din care face parte fiecare dintre cei care vor avea acces la informația furnizată prin intermediul afișelor expuse în cadrul unităților stabilite împreună cu Poșta Română.

Marin SORESCU (29 februarie 1936, Bulzeşti, j. Dolj – 8 decembrie 1996, Bucureşti), poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist. Urmează clasele primare în satul natal, apoi se mută la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (1947-1948). Continuă să studieze în comuna Murgaşi, unde termină clasele gimnaziale. E admis la Şcoala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). Urmează Facultatea de Filologie, Istorie şi Pedagogie a Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, luându-şi licenţa în 1960. După absolvire este încadrat redactor la revista „Viaţa studenţească” (1960-1961), fiind mutat la „Luceafărul” (1961-1965). Devine redactor şef al Studioului Cinematografic Animafilm din Bucureşti (1965-1972). Este numit redactor şef al revistei „Ramuri” din Craiova (1978-1991). În urma unei altercaţii cu unii dintre membrii echipei de acolo demisionează din funcţie şi, totodată, se retrage din rândul Uniunii Scriitorilor. În 1991, cu sprijinul Ministerului Culturii, înfiinţează revista „Literatorul”, al cărei redactor şef rămâne până la moarte. Deţine portofoliul Ministerului Culturii (noiembrie 1993–mai 1995). Întreaga activitate îi este încununată cu alegerea ca membru corespondent al Academiei Române (1991) şi cu primirea deplină în acest for în 1992.

Debutul în presă se produce cu epigrame în „Viaţa studenţească” (1957). Prima carte de versuri – Singur printre poeţi (1964) – conţine parodii, fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În acelaşi an îi trimite un grup de poeme lui G. Călinescu, marele critic apreciindu-l fără rezerve în revista „Contemporanul”. SORESCU este un scriitor de mare complexitate, a cărui valoare a fost recunoscută totdeauna. S-a bucurat atât de o foarte judicioasă situare din partea cititorilor profesionişti, cât şi de un succes constant în rândul publicului larg. Romanului Trei dinţi din faţă (1977) i s-a acordat Premiul Academiei (1977).  Dramaturgul are parte de recunoaştere pe toate planurile de la prima lucrare (Iona, 1968; Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române). Eseurile lui pe teme literare, conţinând numeroase observaţii corecte şi tranşante, se află la un nivel major. Culegerea Uşor cu pianul pe scări (1985) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul „G. Călinescu” al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. De altfel, SORESCU a susţinut – în „Revista de istorie şi teorie literară” – un serial de articole („Biblioteca românească de poezie”), editate în 1997. Inteligenţa critică şi simţul estetic i-au fost recompensate şi în plan internaţional, fiind cotat, cu şanse reale, la câştigarea Premiului „Nobel” pentru literatură (1983 şi 1992). A fost laureat cu Medalia de aur pentru poezie „Ospiti Napoli” (1971), cu Premiul dell’Accademia delle Muse din Florenţa (1978), cu Premiul „Fernando Rielo” (Madrid, 1984), Premiul „Herder” (Viena, 1991).

Scriitor prolific, SORESCU a exersat mai multe formule poetice, trecând de la versul realist (cu substrat de parabolă metafizică – Poeme, 1965; Moartea ceasului, 1966; Tinereţea lui Don  Quijote, 1968; Tuşiţi, 1970) pentru a ajunge la structuri epice şi dialogice, încărcate cu sarcasm şi tragims (La lilieci, I-VI, 1973-1998). De altfel, cel dintâi volum din La lilieci a bulversat lumea literară românească (Premiul Uniunii Scriitorilor). Piesele de teatru, construite ca forme de contestare a regimurilor totalitare, au stârnit atât reacţii favorabile (A treia ţeapă, 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor), cât şi controverse (Există nervi, 1968, a fost cenzurată după prima reprezentaţie). Puntea (Ultimele), volum postum (1997), include versuri scrise în perioada de spitalizare a poetului, arătând un creator întors către intensitatea religioasă. Mihaela Constantinescu-Podocea a îngrijit, în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, o serie de Opere (I-VII, 2002-2007).

Număr de vizualizări :1125


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro