spot_img

„Constanța. A Dancing City”, cel mai nou film de scurtmetraj regizat de Carmen Lidia Vidu

Sâmbătă, 27 februarie 2016, la Cinema Cityplex Tomis Mall Constanța,  a avut loc premiera oficială a celui mai nou film de scurtmetraj semnat de regizoarea Carmen Lidia Vidu.

„Constanța. A Dancing City” este un film care promovează orașul într-un mod inedit: 10 balerini profesioniști transformă orașul de la malul mării într-o imensă scena imaginară și vă invită la dans în cele mai cunoscute și turistice locuri ale Constanței, dar și în locații neconvenționale. La premiera de sâmbătă, spectatorii au fost invitați și la o expoziție cu fotografii din timpul filmărilor. Dupa București, Brașov, Timișoara și Cluj, Carmen Lidia Vidu aduce proiectul „Dancing City” și la Constanța, într-un film – declarație de dragoste al regizoarei care marturiseste că este îndrăgostită de mare.

Filmul integral Constanța. A Dancing City„: youtu.be/7ssDEbzr_fQ

Sala Cinema Cityplex Tomis Mall a devenit neîncăpătoare sâmbătă seară pentru cei peste 300 de spectatori, majoritatea foarte tineri, care au venit să asiste la premiera filmului. Toate locurile și scările din sală au fost pline, iar echipa filmului a fost aplaudată la scenă deschisă.

„Constanța. A Dancing City” este al treilea film de scurtmetraj regizat de Carmen Lidia Vidu, după „O scurtă istorie Astra Film”, distins cu Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015, și „Arad. Jurnalul meu virtual”, un film puțin real, puțin fantastic despre orașul Arad și despre copilăria regizoarei.

„Constanța. A Dancing City” este un film-atmosferă; oraș-port, oraș-plajă, între citadin și dealuri aride, istorie milenară, trecut recent și prezent, multietnic, multicultural, multe stiluri de dans, toate împachetate într-un scurtmetraj artistic.

Constanța nu este doar un oraș-vacanță. E locul în care îți lași toată libertatea să viseze senzual. Constanța. A Dancing City este un fel de Dirty Dancing filmat în România pe ritmuri de rock and roll contemporan și cu lumină, atmosferă și cadre inspirate de o Cuba nevizitată încă.

Constanța. A Dancing City

Regia: Carmen Lidia Vidu

DoP: Adi Bulboacă

Montaj: Cristina Baciu

Muzica: Ovidiu Chihaia

Voce: Elena Vasilache

Dansatori: Sofia Sitaru-Onofrei, Victoria Creț, Cosmin Adrian, Codruţa Bălan, Grațiela Stan, Mihai Adelin Adrian, Alexandra Cacaraci, Cristiana Drăgan, Mirela Pană, Maria Manea, Marian Sas.

Producător: Iulia Pană / Centrul Cultural Județean Constanța

Teaser: youtu.be/800glsABiGU

Preview: youtu.be/vIC99sOnGXo

Blog: Constanțaadancingcity.tumblr.com

Facebook: www.facebook.com/Constanța.dancing/

Carmen Lidia Vidu, regizor

Regizor de teatru, de film și de evenimente, Carmen Lidia Vidu a devenit cunoscută pentru spectacolele de teatru experimental, duse pe cele mai importante scene din România. Este o voce unică pe scena românească, fiind primul regizor care a combinat cu succes videoproiecțiile și mijloacele specifice filmului cu prezența live a actorilor.

Este primul și cel mai important regizor de teatru multimedia din România și cel mai tânăr regizor care a montat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti („Privighetoarea şi trandafirul” de Oscar Wilde în anul 2007). Spectacolele de teatru montate de Carmen Lidia Vidu sunt speciale, folosesc un limbaj artistic diferit şi transformă tehnica în emoţie autentică, iar regizoarea promite că nu se va opri niciodată din experiment.

Carmen Lidia Vidu a testat cu succes și regia de film (documentar și scurt-metraj) și de videoclipuri (colaborări cu trupele Noblesse Oblige și Mes Quins). „O scurtă istorie Astra Film”, film regizat de Carmen Lidia Vidu, realizat în 2013 pentru Astra Film Festival din Sibiu, a câștigat în 2015 Premiul Gopo pentru cel mai bun scurt metraj documentar.

Elena Vasilache, cântăreață

Elena Vasilache a debutat în muzică cu trupa constănțeană Angels, iar apoi a fondat trupa Candy ( alaturi de Giulia și Cream) în anul 2000. În 2003 a înregistrat în Germania primul ei album solo, iar trei ani mai tarziu a debutat în cinematografie, în serialul „Iubire ca în filme” (2006), unde a jucat alături de Adela Popescu și Dan Bordeianu. Selena a mai jucat în „Inimă de țigan” (2007), „Regina” (2008) și „Colours Of The Day” (2008). În 2007, Elena a prezentat emisiunea „O scrisoare pentru tine” de pe Acasă Tv. De câțiva ani, Selena s-a stabilit la Londra, având concerte în marile cluburi londoneze în proiectul Hot Casandra, dar acum urmează o carieră individuală. A acceptat cu mare bucurie să înregistreze pentru un proiect al orașului în care a crescut și s-a consacrat.

Adi Bulboacă, director de imagine

Adi Bulboacă a absolvit secția de imagine de film în cadrul UNATC în 2011, dar din timpul facultății a fost fotograf oficial al Ambasadei Franței la București și a expus în spații ca MNAC, Palatul Kalinderu sau Institutul Cultural Român din Paris. După absolvire, și-a îndreptat întreaga atenție către fotografia de teatru și documentează teatrul contemporan într-un stil personal.

Cristina Baciu, editor imagine

Cristina Baciu este monteur și colaborează din 2012 cu regizorul de teatru Carmen Lidia Vidu. Au lucrat împreună la numeroase proiecte audiovizuale și de film, printre care „Dancing City”, „O scurtă istorie Astra Film”, care, în anul 2015, câștiga premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar, „Arad. Jurnalul meu virtual” și „Consțanța. A Dancing City”. Crede că un montaj reușit trebuie să fie distractiv precum o joacă și îi place să își redefinească poveștile, jonglând cu spații și personaje.

Ovidiu Chihaia, compozitor

Ovidiu Chihaia este sound designer ;i compozitor. A cântat în multe trupe de punk, iar din 2008 a început să compună muzică pentru film si teatru.

Iulia Pană, producător

Iulia Pană este scriitor, artist vizual și promotor cultural în orașul Constanța.

Dansatorii „Constanța. A Dancing City„:

Sofia Sitaru-Onofrei face balet de la 4 ani și jumătate. De curand a obținut locul 1 la Olimpiada Națională de Balet, a participat la multe competiții internaționale, câstigand burse de renume, printre care una la Valentina Kozlova Dance Conservatory of New York și la Russian Ballet College din Genova. Are 15 ani și colaborează deja cu Opera Română. I-ar plăcea să danseze împreună cu Alina Cojocaru.

youtu.be/8QGLCLmy94A

Cosmin Adrian este campion european la Youth America Grand Prix și campion național la Olimpiada de coregrafie. Își dorește să ajunga la So You Think You Can Dance, iar coregraful lui preferat este Wayne McGregor.

youtu.be/FyezI7pcDU4

Olimpica la balet, Codruţa Bălan a plecat din Timișoara ca să danseze în spectacolele montate la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța.

youtu.be/7_CbvmdGyDE

La varsta de 4 ani, Victoria Creț a venit din Republica Moldova în Constanța. Studiază baletul la Liceul de Artă. Victoria își dorește să fie o viitoare Svetlana Zakharova, cu toate că lumea o aseamănă cu Natalia Osipova.

youtu.be/AqWTTdDmslg

Adrian Mihai Adelin este unul dintre cei mai buni săritori din Romania. A cochetat cu baletul, breakdance-ul, dar săritura ramane punctul lui forte.

youtu.be/hvbE2K5Lms8

Cristiana Drăgan a urmat Liceul de Arta din Constanța și a studiat coregrafia la Universitatea Ovidius din Constanţa. Se bucură că a făcut parte din renumita trupă de balet de la Fantasio și își creează singură costumele. De 8 ani este coregrafa, managerul si PR-ul trupei Cabaret Unique.

youtu.be/iWrOHhaw_74

Maria Manea dansează de la 10 ani. Are 2 operații la genunchi, dar tot dansează. A cochetat cu dansul contemporan, dar zona de street dance e cea în care se simte cel mai bine. I-ar plăcea să danseze intr-un videoclip de-a lui Chris Brown.

youtu.be/5YFpy2QKZEQ

După ce a taiat toate cearșafurile mamei, le-a cusut și a exersat în parc elemente de acrobație, Marian Sas a decis că vrea să colaboreze cu Circul Globus și a reusit.

youtu.be/Y014ZeOabrE

Alexandra Cacaraci a terminat liceul de coregrafie, a colaborat cu Opereta, Teatrul Constantin Tănase și Teatrul Național. Îsi dorește să studieze coregrafia la facultate și să predea dansul celor mici.

youtu.be/21rm_W1zjcU

Grațiela Stan dansează de la 10 ani, a câștigat numeroase premii, printre care și locul 1 la breakdance în cadrul competitiei Hip Hop International. Din stilul street dance, îi place cel mai mult dancehall-ul. Grațiela are miscari rapide, sigure și cu un ritm excelent. Pe viitor, și-ar dori să aiba propria ei trupă de dans.

youtu.be/z6P3VIBT8B8

Invitată specială a proiectului „Constanța. A Dancing City” este actrița Mirela Pană. Mirela Pana este vedeta teatrului din Constanța, unde joaca de peste 15 ani. A colaborat cu Carmen Lidia Vidu la spectacolul „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase”, care a reprezentat revenirea actriței pe o scenă de teatru din București, după colaborările cu Teatrul Constantin Tănase. Mirela Pană prezintă spectacole, evenimente, are propria emisiune tv și cantă de peste zece ani melodiile Mariei Tănase.

M-a bucurat că a acceptat invitația mea de a participa la proiectul Constanța. A Dancing City în calitate de invitată specială și în rochia din spectacolul nostru de teatru.” – Carmen Lidia Vidu

youtu.be/papARvlor1I

Povestea locațiilor alese pentru „Constanța. A Dancing City:

Telegondola:

Împreuna cu Victoria Creț am început filmările pentru „Constanța. A Dancing City” în Telegondola Mamaia, care a fost inaugurată pe 16 iulie 2004. O plimbare cu Telegondola durează 8 minute și se desfășoară pe o lungime de aproximativ 2 kilometri între Hotel Perla și Cazino, pe ambele sensuri. În timpul călătoriei, cabinele roșii și galbene plutesc la o înălțime maximă de 50 de metri, trecând pe deasupra celor mai înalte hoteluri ale stațiunii. Nu numai Mamaia se poate admira de la înălțime, ci și orașul Constanța, Marea Neagră și Lacul Siutghiol.

Faleza Mamaia:

Am coborat cu Victoria Creț din telegondolă si am plecat spre zona de promenadă pentru a continua proiectul „Constanța. A Dancing City”. Faleza Mamaia se împarte în două zone principale – Perla si Cazino – la o distanță de aproximativ 20 de minute de mers pe jos una de cealaltă. În zona Perla sunt amenajate grădini și fântani arteziene cu băncuțe de odihnă. Aici este situat Teatrul de Vară. În zona Cazino, situată în centrul stațiunii, este amenajată o fântână arteziană. De jur împrejur sunt plantați palmieri. Aici vara sunt organizate de către Primarie spectacole în aer liber cu dansatori, actori și cântăreți.

Stadionul Farul:

Baza sportivă Farul Constanța este amplasată în vecinătatea lacului Tăbăcăriei. Împreună cu Cosmin Adrian am ajuns pe stadionul de fotbal care este dotat și cu pistă de atletism. Clubul de Fotbal FARUL Constanța a luat ființă în primăvara anului 1958, prin preluarea formației portuare LOCOMOTIVA PCA, care abia promovase în prima divizie a țării. Accesul spectatorilor se face prin intermediul a 10 porți. Stadionul dispune de o instalație pentru nocturnă inaugurată în anul 1970 si renovată în anul 1999.

Gravity Park:

Spre sera primei zile de filmare pentru „Constanța. A Dancing City” am ajuns împreună cu Maria Manea la Gravity Park. Este cel mai mare complex destinat practicanților de sporturi extreme din România. Spațiul este gândit pe 4 zone de sport extrem pentru următoarele activități : rollerblading, skateboarding, BMX, MTB, speed climbing, bouldering, trial, dirt jump și scooter (trotinete). Situat pe malul lacului Tăbăcărie, complexul sportiv Gravity Park a devenit un loc popular de petrecere a timpului liber în rândul tinerilor, practicanților și iubitorilor de sporturi extreme din Constanța.

Pasarela din zona Cazino Mamaia:

Proiectul „Constanța. A Dancing City” l-am continuat cu Mirela Pană pe pasarela clasificată în 2011 drept monument istoric. Vechea pasarelă pietonală de la Cazino Mamaia a fost construită în anul 1935. Zeci de ani, pasarela a constituit un principal punct de atracție pentru turiștii români și străini amatori de promenadă. Din păcate, încă din perioada comunistă autoritățile nu au efectuat nici o reparație importantă la acest obiectiv turistic, această stare de fapt determinând degradarea continuă a pasarelei pietonale, care, în prezent, este o ruină. Faptul că a fost clasificată drept monument istoric nu a ajutat cu nimic.

Portul Constanța:

Echipa proiectului „Constanța. A Dancing City” și-a dat întâlnire cu balerina Codruţa Bălan  într-o locație cu iz de poveste. Portul Constanța are legături rutiere și feroviare cu toate rutele majore de transport ale României și de asemenea este cel mai mare port situat la Marea Neagră. Acesta este împărțit în Portul maritim, Portul fluvial și Portul turistic.

Parcul acvatic Aqua-Magic Mamaia:

Împreuna cu Cristiana Drăgan am ajuns cu proiectul „Constanța. A Dancing City” într-unul dintre cele mai mari și mai interesante parcuri de distracții din România. Parcul acvatic Aqua Magic este amenajat la intrarea sudică în stațiunea Mamaia, aproape de stația de Telegondolă. Construit pe o suprafață impresionantă și având o capacitate de 3000 de locuri, parcul Aqua Magic a fost inaugurat în anul 2003. În anumite zile ale saptamanii sunt organizate concerte ale unor artiști romani, atunci, terasele și instalațiile acvatice funcîionează până târziu în noapte.

Plaja Tataia:

Plaja Tataia a fost în perioada interbelică una dintre cele mai populare plaje din Constanța. Aceasta, alături de plajele Duduia și Modern, era frecventată de constănțenii și turiștii care nu-și permiteau deplasarea până în Mamaia. Probabil unul dintre cei mai buni saritori din Romania este Mihai Adelin Adrian. Împreuna cu el am ajuns cu proiectul „Constanța. A Dancing City” pe Plaja Tataia, unde lucrările de înnisipare erau mai mult decat spectaculoase. Pâna în acest an, apele Mării Negre ajungeau până aproape de țărmul înalt, acum, valurile ei se sparg în depărtare. Această fâşie de nisip din Faleză Nord s-a lăţit cu zeci de metri. Locul apelor a fost luat de o plajă nouă, cu nisip blond, cu o suprafață de peste 25 de mii de metri pătrați. Plaja Tataia va intra de anul viitor în circuitul turistic

Cheile Dobrogei:

În rezervația Cheile Dobrogei am fost împreună cu Victoria Creț și Cosmin Adrian pentru a filma o nouă secventă „Constanța. A Dancing City”. Peisajele sunt de o frumuseţe rară. Formaţiunile muntoase din zonă sunt foste recifuri coraliere ale Mării Thetis, iar rezervaţia este formată din calcare din perioada Jurasicului.

Tiroliana – cea mai lunga din țară:

Pentru „Constanța. A Dancing City”, contorsionistul Marian Sas a coboarât 340 de metri cu o viteză de 70 de kilometri pe oră pe Cea mai lungă tiroliană din România deasupra plajei „Modern” din Constanţa. Instalaţia a fost construită de un cascador profesionist, Răzvan Gheorghiu, care a lucrat la ea timp de 9 luni. Tiroliana „Extreme Zip Line” este inspirată după o instalaţie similară din Alaska, dar a fost adaptată la relieful din Constanţa.

Golful Pescarilor:

Golful Pescarilor este o plaja mică, superbă și foarte puțin cunoscută de constănțeni. Împreuna cu Alexandra Cacaraci am filmat pentru „Constanța. A Dancing City” printre bărci și pescari.

Hotel Aurora din Mamaia:

Am petrecut o dimineață minunată la piscina hotelului împreună cu Sofia Sitaru-Onofrei pentru a filma secvențele subacvatice ale proiectului „Constanța. A Dancing City”.

Parcul de Distractii din Mamaia:

Cand soarele apune în Constanța, parcul de distracții începe să vibreze. Este locul în care îți reîntâlnești copilăria. „Constanța. A Dancing City” și dansatoarea Grațiela Stan au găsit în parcul de distracții LUNA PARK o sursă serioasă de adrenalină.


Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508