Colocviul internațional: DADA – REVERBERAȚII ÎN SECOLUL XX

feb. 3rd, 2016 | By | Category: Eveniment

Vineri, 26 februarie și sâmbătă, 27 februarie 2016, la Biblioteca Academiei Române (Calea Victoriei 125), Primăria Municipiului București și Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Institutul Cultural Român, și având ca partener Facultatea de Arte a Universității Hyperion, organizează Colocviul internațional: DADA – REVERBERAȚII ÎN SECOLUL XX, dedicat centenarului mişcării Dada. Coordonatorii proiectului sunt: prof. univ. dr. Ion Pop, Membru Corespondent al Academiei Române, prof. cercet. Michael Finkenthal și conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Printre temele ce urmează a  fi dezbătute în cadrul celor două zile figurează: Dada (1916-1922), aspecte istorice (Tristan Tzara şi poemele sale româneşti; Hugo Ball, dadaist; artişti români la „Cabaretul Voltaire” din Zurich; Dada la Paris, etc.); Precursori (futurismul, DADA în America, vorticismul englez, constructivismul rus); Reverberaţii dadaiste în spaţiul cultural european şi american; Ecouri dadaiste în literatura română: avangarda românească despre Dada; „Reverberaţii dadaiste în România după al doilea război mondial (grupul suprarealist bucureştean „Infra-Noir”, experimentalismul în artele plastice româneşti, „onirismul estetic” românesc).

Vor susține comunicări:

Eugen SIMION, Ion POP, Serge FAUCHEREAU, David ESRIG, Michel CARASSOU, Timothy SHIPE, Petre RĂILEANU, Giovanni ROTIROTI, Pavel ȘUȘARĂ, Sebastian REICHMANN, Ramona FOTIADE, Marius HENTEA, Ștefan BAGHIU, BALÁZS Imre József, Irina CĂRĂBAȘ, Paul CERNAT, Daniel CLINCI, Dan GULEA, Rodica ILIE, Mădălina LASCU, Alina Gabriela MIHALACHE, Vasile MIHALACHE, Petrişor MILITARU, Igor MOCANU, Ovidiu MORAR, Simona POPESCU, Cristian-Robert VELESCU

Comunicările selectate de comitetul ştiinţific vor fi publicate în revista „Caietele avangardei”, nr. 8, care va apărea în toamna anului 2016.

Parteneri media:

Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro.

Echipa de proiect:

prof. univ. dr. Ion Pop, Membru Corespondent al Academiei Române

prof. cercet. Michael Finkenthal

conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române

Gabriela Mareș – Departament Relații Publice, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Andreea Drăghicescu – Departament Relații Publice, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Violeta Vârjoghe – Contabil Șef, Departament Financiar, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Ana Claudia Ionescu – Departament Financiar, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Ina Mareș – Departament Financiar, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Cristina Milca – Tehnoredactare, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Iuliana Dumitru, Ramona Tănase, Alina Stoenoiu – Traducere texte, Muzeul Naţional al Literaturii Române

Anna Orban – Concepția grafică a materialelor publicitare

Eugen SIMION este unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari ai literaturii române postbelice, eseist, profesor universitar, academician și editor. Urmează la Ploiești cursurile liceului „Sf. Petru și Pavel” (devenit „I. L. Caragiale”), unde este coleg cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957, studiază la Facultatea de Filologie a Universității din București, unde îi are profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti ș.a. Tot aici își începe, din 1964, îndelungata carieră universitară, fiind numit întâi asistent la catedra de literatură română, iar din 1990, profesor universitar. În 1969, obține titlul de doctor în filologie, cu o teză despre E. Lovinescu, sub îndrumarea lui Șerban Cioculescu. Între 1970 și 1973, este lector la Universitatea Sorbona Paris IV. Între 1998 și 2006, este președintele Academiei Române, iar în prezent este directorul Institutului de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”. Conduce, de asemenea, și Fundația Națională pentru Știință și Artă, unde coordonează colecția de „Opere fundamentale”. De-a lungul anilor, colaborează intens la majoritatea revistelor literare românești și îngrijește și prefațează nenumărate ediții din operele lui L. Blaga, E. Lovinescu, M. Eliade, G. Călinescu, M. Preda ș.a. Continuator al spiritului lovinescian, Eugen Simion cultivă un discurs critic al nuanțelor și al discernământului rafinat, stăpânind deopotrivă instrumentele teoretice moderne și registrele digresive, eseistice, care trimit în permanență la o autentică „plăcere a textului”. Opera sa s-a îndreptat atât spre recuperarea valorilor clasice, cât și spre decupaje și portrete expresive din peisajul literar contemporan, acolo unde demersul critic își asumă provizoratul și caracterul deschis. Dintre volumele care l-au consacrat, amintim: Proza lui Eminescu (1964), E. Lovinescu, scepticul mântuit (1971), Scriitori români de azi, I-IV (1974-1989), Dimineața poeților (1980), Întoarcerea autorului (1998), Ficțiunea jurnalului intim (2001), Mircea Eliade, nodurile și semnele prozei (2005), Tânărul Eugen Ionescu (2006), Cioran – o mitologie a nedesăvârșirilor (2014).

Ion POP este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista Echinox (1969-1983). A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011), Poeme – 1966-2011 (2015), Casa scărilor (2015).  Studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), „Echinox”. Vocile poeziei (2008), Din avangardă în ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013). A realizat două serii de interviuri, publicate în volumele Ore franceze, I-II (1979, 2002). Un alt volum de publicistică, Dezordinea de zi, a fost publicat în 2012. A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol., 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat două antologii ale avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve (Paris & Bucureşti, 2006) şi antologia Avangarda românească (Bucureşti, 2015). Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

După ce a predat literatură americană la universitățile din New York și din Texas, la Austin, Serge FAUCHEREAU a fost curatorul unor expoziții internaționale organizate la Centrul Pompidou din Paris (expozițiile Paris-New York, Paris-Berlin, Paris-Moscova, formele de realism etc.), dar și în cadrul altor instituții, ca Palazzo Grassi din Veneția („Futurismo et Futurisimi”), Kunsthalle din Bonn („Europa-Europa”), Tate Modern din Londra („Century City”), Muzeul de Artă Modernă din Lille („Mexique-Europe allers retours”)… și cel mai recent în cadrul Muzeului de Artă Modernă și Contemporană din Strasbourg („L’Europe des Esprits”; „Tristan Tzara, l’homme approximatif”). Scriitor, istoric de artă și istoric literar, a publicat în jur de 40 de cărți despre arta și literatura epocii moderne, majoritatea fiind traduse în mai multe limbi străine. În România, au fost publicate Introducere în poezia americană modernă (Lecture de la poésie américaine), Pe urmele lui Brâncuși (Sur les pas de Brancusi), Deplasări (Déplacements), Tinerii din Mareuil (Les Petits âges). A tradus Poèmes roumains de Tzara și Quarante poèmes de Blaga.

David ESRIG este regizor român, născut la Haifa, venit în România în 1938 și stabilit în Germania în 1973. Și-a început cariera în teatru, montând spectacole de referință, cu un puternic răsunet în epocă, și dezvoltând totodată o nouă filosofie a regizării și producerii spectacolelor teatrale. Printre cele mai de succes montări din cariera sa în România se numără Vicleniile lui Scapin de Molière (1957, Piatra-Neamţ), Umbra de Evgheni Schwartz (1963, Teatrul de Comedie), Capul de răţoi de Gheorghe Ciprian (1966, Teatrul de Comedie) sau Nepotul lui Rameau de Denis Diderot (1968, Teatrul Bulandra). Acesta a montat, de asemenea, spectacolul Tatăl meu obosit, după volumul cu același nume al lui Gellu Naum. Celebritatea lui a depășit cu mult granițele României, fiind remarcat de marile personalități ale teatrului european încă din 1965; a împărțit cu Franco Zeffirelli Marele Premiu al Teatrului Naţiunilor de la Paris și un an mai târziu cu Jerzy Grotowski pe cel al unui festival de la Belgrad. În Germania, unde a emigrat după ce i-au fost interzise spectacolele Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett şi Furtuna de William Shakespeare, a înființat în 1993 Academia de Teatru şi Film „Athanor” din Burghausen, unde își desfășoară și în prezent activitatea.

Michel CARASSOU a desfășurat în paralel activități de editor și de cercetător. Ca editor, el a lucrat pentru Jean-Michel Place și pentru Claude Tchou, înainte de a fi timp de 20 de ani directorul editorial al Editurii CNRS. Imediat după aceea, a fondat Editura Paris-Méditerranée și, în 2005, Editura Non Lieu. Ca cercetător, textele pe care le-a publicat au avut ca subiect de investigare avangardele, Dada și suprarealismul și, în particular, pe René Crevel, Jacques Vaché și Benjamin Fondane. Cel mai recent titlu publicat, apărut în 2013, este Le Surréalisme par les textes, scris în colaborare cu Henri Béhar. Se ocupă, de asemenea, de istoria revistelor literare și de istoria homosexualității în secolul al XX-lea. În prezent, își dedică în mod special activitatea de cercetare operei lui Benjamin Fondane (fiind deținătorul drepturilor de autor ale acestuia).

Începând din 2012, Timothy SHIPE este curator al International Dada Archive și Liaison for Arts and Literature, Colecții speciale, University of Iowa Libraries, și redactor-șef al revistei Dada/Surrealism. Deține un doctorat în Literatură comparată obținut în cadrul University of Iowa Libraries (1981). Activitatea sa de cercetare s-a axat pe bibliografia Dada, istoriografia Dada, cataloagele, albumele și cărțile de artist, precum și pe inventarierea și sistematizarea materialelor despre avangardă. Cea mai recentă lucrare publicată de Timothy Shipe (în colaborare cu Monique Yaari) este volumul From Dada to Infra-noir: Dada, Surrealism, and Romania (nr. 20 al revistei Dada/Surrealism). În 2010, i s-a acordat grantul pentru studiu WESS Coutts Nijhoff International West European Studies Specialist Study Grant (ACRL) (pentru proiectul: „The Franco-Romanian Literary Avant-garde in Bucharest Libraries”/„Avangarda literară franco-română în bibliotecile din București”). Alte lucrări publicate: „Foreword”, în: Dada Poetry: An Introduction, editor William Seaton, Delhi, Nirala, 2012; „Tristan Tzara: A Bibliography of Publications in English and German”, în: Les Cahiers Tristan Tzara, vol. 15-17, nr. 61-86, 2010, pp. 1149-53; „A Decade of Dada Scholarship: Publications on Dada, 1994-2005”, în: Dada Culture: Critical Texts on the Avant-garde, editor Dafydd Jones, Amsterdam, Rodopi, 2006, pp. 285-321; „Bibliography: Women in Dada”, în: Women in Dada: Essays on Sex, Gender, and Identity, editor Naomi Sawelson-Gorse, Cambridge, MIT Press, 1998, pp. 614-667 (cu Rudolf E. Kuenzli); „Bibliography, 1969-95” și „Exhibition History”, în: The Complete Works of Marcel Duchamp, editor Arturo Schwarz, ediția a 3-a, New York, Delano Greenidge, 1997.

Petre RĂILEANU este eseist, traducător și cercetător independent, absolvent al Universității Sorbonne Nouvelle, Paris 3, cu o diplomă în literatura și civilizația franceză din secolul al XX-lea. Este, de asemenea, Laureat al Bursei „Sarane Alexandrian” acordată de Société des Gens de Lettres, Paris, 2012, pentru studiul Le Groupe surréaliste roumain, în curs de elaborare. Cărțile apărute în Franța și în România (La Dialectique demoniaque. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, Le Surrealisme et l’amour, Fin de siecle: un nou început, Tzara et l’Internationale du surrealisme, Gherasim Luca, Europa, mon amour) abordează problematica zonelor de interferență dintre cele două culturi și a prezenței culturii române în spațiul european, în special în epoca avangardelor literare și artistice. Participă la numeroase colocvii internaționale consacrate avangardelor, având publicate studii și articole în reviste și volume colective editate în Franța, România, Cehia, Israel, SUA. Participă, de asemenea, la alcătuirea mai multor antologii și ediții consacrate avangardei: L’Avant-garde roumaine (Bucureşti, 1996); Iubite Fondane… (scrisori inedite) (în colaborare cu Michel Carassou; Bucureşti, 1998); Fundoianu / Fondane et l’avant-garde (în colaborare cu Michel Carassou; Paris, 1999).

Giovanni ROTIROTI este psihanalist şi predă Limba şi literatura română la Universitatea „L’Orientale” din Napoli. Cercetările sale în domeniul românisticii au o abordare multidisciplinară şi comparatistă şi privesc în mod deosebit secolul XX şi literatura contemporană în contextul european înainte şi după cezura reprezentată de Auschwitz, acordând multă atenţie exerciţiului critic al traducerii de poezie şi proză, filosofie şi teatru. A urmărit şi aprofundarea metodologiei critice legate de traducerea în italiană a unor opere literare de autori români sau de origine română, îmbinând didactica, cercetarea ştiinţifică şi eventualele oportunităţi profesionale pentru studenţi. În cărţile sale s-a ocupat de Ion Luca Caragiale, Eugène Ionesco, Dan Botta, Emil Cioran, Mircea Eliade, Urmuz, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Paul Celan, Gherasim Luca, Nichita Stănescu.

Pavel ȘUȘARĂ este critic şi istoric de artă, scriitor, cercetător la Academia Română, Institutul de Istoria Artei ,,G.Oprescu” până în 2015, expert în artă românească, muzeolog, galerist, absolvent al facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu”, Bucureşti. Student al lui Andrei Pleşu. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă. A scris săptămânal în România literară, preponderent despre arta românească, dar şi despre subiecte de artă universală, în perioada 1993-2010. Cărţi publicate: literatură – Regula jocului (poezie, premiul U.S.), VetoUrmuzTetraktysOpt poveşti adevărate cu fiinţe minunate (poezie pentru copii, premiul U.S.), Sissi (poem), Amore more ore re (poeme), Sinuciderea se amînă (proză). Cărţi despre artă – Corneliu Baba (album monografic; Parkstone, Londra-Paris, Premiul A.E.R). În textele literare este interesat, asemenea scriitorilor generaţiei ʼ80, de problema limbajului, de expresivitatea memoriei culturale, de privirea ironică şi autoironică pe fundalul unei mari mobilităţi tehnice, însă totul este plasat într-o perspectivă existenţială gravă, de multe ori disperată. Textele despre artă, în care analiza stilistico-formală este subsumată unui orizont teoretic mai larg, mizează, la rândul lor, pe expresivitatea literară şi pe calităţile intrinseci ale formulării.

Sebastian REICHMANN debutează în 1966 în suplimentul Povestea Vorbei al revistei Ramuri, publicat de poetul Miron Radu Paraschivescu, bucurându-se de aprecierea entuziastă a acestuia și de prietenia lui Dumitru Țepeneag, Leonid Dimov și al altor viitori membri ai grupului „oniric”. În septembrie 1967, îi cunoaște pe Gellu și Lygia Naum, de care îl va lega o prietenie esențială pentru poezia și viața sa. Prima sa carte, Geraldine (1969) este ținta unor atacuri orchestrate de Scânteia și Scânteia tineretului, dar este comentată elogios în presa literară de Ion Negoițescu, Radu Enescu și alții. După retragerea din librării a celei de-a doua cărți, Acceptarea inițială (1971), emigrează și se stabilește în Franța. Debutează cu texte scrise direct în franceză în revista editurii Minuit în 1977. A publicat poeme, proză, eseuri și traduceri în numeroase reviste literare (Poésie, revistă publicată de Maison de la poésie de la Ville de Paris, M.E.E.T., Po&sie, La Traductière, Sorgue, Arapoetica, Altermed, Autrement – „Europe Centrale – un continent imaginaire”, 1991 – o serie de interviuri cu scriitori americani cu rădăcini în Europa Centrală, ca Saul Bellow, Czesław Miłosz, Jerome Rothenberg etc.), precum și opt cărți de poezie în limba franceză: Pour un complot mystique (1982), Audience captive (1988), Balayeur devant sa porte (2000), Le pont Charles de l’Apocalypse (2003), Cage centrifuge (2003), L’Unité a déménagé dans le monde d’en face (2010), La moquette de Klimt (2012), Le livre-Varappe (2012). A beneficiat de burse de la Centre National du Livre din Franța, ca poet și traducător. Este prezent în antologii consacrate poeziei suprarealiste (Das surrealistische Gedicht, Bochum 1985) și în numărul special consacrat suprarealismului francez de către revista Herzattacke (Berlin, 2000). A fost tradus în antologii și reviste din Anglia, Italia, Statele Unite, Grecia, Turcia, Cehia și Serbia. În 2000, i-a apărut la Duration Press din California, Sweeper at His Door, cu o prefață de Jerome Rothenberg, iar în 2013, la editura Analogon din Praga, Uzeh v botanické zahrade (O insolație la Grădina Botanică), cu o prefață de Petr Kral. A tradus în franceză patru cărți de Gellu Naum (Mon père fatigué, 1983; Zenobia, 1995; Discours pour les pierres, 2002; Voyage avec Apollodore, 2009).

Ramona FOTIADE este conferențiar doctor docent la catedra de Limbă și literatură franceză de la Universitatea din Glasgow, unde a fondat și unde, în prezent, conduce un centru de cercetare consacrat filosofului existențial Lev Sestov (și indirect, operei discipolului său, Benjamin Fondane). Autoarea volumului Concepts of the Absurd. From Surrealism to the Existential Thought of Shestov and Fondane (Oxford, Legenda, 2001). A publicat articole în reviste de specialitate și în volume colective publicate în Franța și în Marea Britanie despre avangardă, filosofie și artele plastice. Director în cadrul Lev Shestov Studies Society; redactor al revistei Lev Shestov Journal; Coordonator Erasmus în cadrul College of Arts, membru ales al Senatului; Departament Franceză – SMLC, University of Glasgow.

Marius HENTEA este profesor de literatură engleză în cadrul Universității din Göteborg (Suedia). Este autorul volumului TaTa Dada: The Real Life and Celestial Adventures of Tristan Tzara (MIT Press, 2014), în curs de traducere în limba germană (Berlin University Press) și în limba română (Tracus Arte). A publicat numeroase eseuri despre literatura și cultura modernă, iar în prezent lucrează la o carte despre trădare și conceptul de autor în literatura postbelică.

Ștefan BAGHIU este poet și critic literar. Absolvent al Facultății de Litere (secția Română-Franceză), Universitatea „Babeș Bolyai”, cu o lucrare de licenţă despre poezia lui Geo Bogza. Masterand (anul II, Studii Literare Româneşti, Facultatea de Litere, UBB). A scris cronică literară săptămânal pentru revista Cultura, a colaborat cu revistele Familia, Steaua, Tribuna și a fost redactor al revistei studențești Echinox. Prezent cu articole şi studii în Caietele Avangardei, Revista Transilvania, Vatra, Euphorion. A debutat cu poeme în 2011 în Revista Familia (Oradea), a publicat poeme în revistele Steaua, Tribuna, Vatra, Euphorion, Zona Nouă, Manuskripte(Au.). Prezent în antologia Contemporary Romanian Writers (Ministerul Culturii, 2014), Alții (Tabăra de Literatură de la Săvârșin, 2012). A debutat editorial cu volumul Spre Sud, la Lăceni (Cartea Românească, 2013). A primit pentru volumul de debut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucureşti, 2014), Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima (Botoșani, 2014), Premiul Tânărul Poet al Anului (București, 2014), premiul revistei Observator Cultural (Bucureşti, 2014). Reprezentantul României la Târgul de Carte de la Leipzig, 2014. Textele sale (fragmente) sunt traduse în germană, franceză, engleză. A fost bursier al Cancelariei Austriei prin programul de rezidenţe Kulturkontakt. Este moderator al clubului de lectură Nepotu’ lui Thoreau, Cluj-Napoca.

BALÁZS Imre József este absolvent al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj (1998, specializarea maghiară-engleză). Și-a susținut teza de doctorat (Avangarda în literatura maghiară din România) la aceeași universitate, în 2004. Redactor al revistei Korunk din 1999, redactor-șef între 2008-2012. Conferențiar la Departamentul de Literatură Maghiară al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, membru al asociației European Network for Avant-Garde and Modernism Studies. Dintre publicațiile majore: Az avantgárd az erdélyi magyar irodalomban (Mentor, Tg. Mureș, 2006; tradus în română de Kocsis Francisko, Bastion, Timișoara, 2009); Avant-garde and Representations of Communism in Hungarian Literature from Romania (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009); „The Non-Oedipal Android: Towards a Surrealist Utopia in Postwar Romania” (în: Utopia: The Avant-Garde, Modernism and (Im)possible Life, De Gruyter, Berlin, 2015).

Irina CĂRĂBAȘ este lector universitar în cadrul Departamentului de Istoria şi Teoria Artei al Universităţii Naționale de Artă din Bucureşti. A publicat numeroase studii despre avangarda românească, constructivism şi realism socialist în reviste şi volume colective printre care (DIS)CONTINUITIES. Fragments of Romanian Modernity in the First Half of the 20th Century (alături de Carmen Popescu şi Ruxandra Demetrescu, Bucureşti, 2010); „Literary Representations of Brancusiʼs Studio” (Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, 2012); „To Germany and Back Again. The Romanian Avant-Garde and its Forrunners” (Centropa, septembrie 2012), „A Precarious Collection of Portraits: the Socialist Realist Artist in the Visual Culture and the Literature of 1950s Romania” (Brukenthal Acta Musei, X.2, 2015). A co-editat numărul special Futurism din Studii şi cercetări de istoria artei (2009) şi volumele Di suoʼ maniera e di suoʼ aria. Eseuri în onoarea Ancăi Oroveanu (Bucureşti, 2012) și After Brancusi (București, 2014).

Paul CERNAT este critic şi istoric literar, conferenţiar universitar, doctor Summa Cum Laude în Filologie (2007), la Catedra de Studii Literare a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Cercetător ştiinţific II la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. Autor, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir, al volumelor În căutarea comunismului pierdut (Polirom, 2001), O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc I-III (2004, 2005, 2007). Co-autor al romanului Războiul fluturilor, împreună cu Andrei Ungureanu (Polirom, 2005). Debut editorial individual cu volumul monografic Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă (2007). Alte volume individuale: Avangarda românească şi complexul periferiei (Cartea Românească, 2007), Modernismul retro în romanul românesc interbelic (Art, 2009), Existenţialismul românesc interbelic (Editura Muzeul Literaturii Române, 2013). Colaborator la numeroase volume colective, a publicat peste 60 de prefeţe şi postfeţe despre literaturile română şi universală şi peste 1200 de articole şi eseuri în presa literară românească.

Daniel CLINCI este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa. A obţinut doctoratul la Universitatea din Bucureşti, sub îndrumarea prof. univ. dr. Mircea Martin, beneficiind şi de o bursă de cercetare la Universitatea din Amsterdam, cu o teză despre avangardele europene şi modul în care acestea au influenţat trecerea de la modernitate la cultura postmodernă contemporană. Teza a fost publicată sub titlul Avangardă şi experiment. De la estetica negativă la cultura postmodernă (Tracus Arte, 2014). A fost redactor al revistei de cultură Tomis din Constanţa. De asemenea, este editor în cadrul proiectului Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste, dedicat traducerii unor texte esenţiale din gândirea contemporană. În prezent, este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa.

Având publicate numeroase articole și studii despre avangardă și modernism în literatura română și europeană, Dan GULEA obține în 2007 un doctorat cum laude la Universitatea din București. Este profesor de română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești (ocupație în strânsă legătură cu editarea piesei manuscrise a lui I. L. Caragiale, Titircă, Sotirescu și Cia, în 2012, dar și cu mai multe volume de literatură didactică). Este, de asemenea, autorul volumului Pluviografii. O istorie a culturii române de la Ploiești (2012). Despre textele sale au scris critici și istorici literari precum: Elena Zaharia-Filipaș, Keith Hitchins, Nicolae Manolescu, Ion Pop, Gabriela Duda, Ion Bogdan Lefter, Ovidiu Pecican, Costi Rogozanu, Igor Mocanu, Balázs Imre József, Gabriela Gheorghișor ș.a. Este constant prezent și în mediul on-line, pe literaturcoaz.blogspot.ro (pagină personală), filme-carti.ro, (bi)hebdomadar – cu intervenții despre noile apariții editoriale sau interviuri cu oameni ai cărții –, pe voxpublica.realitatea.net (săptămânal, cu opinii despre lumea socio-politică). Membru al Uniunii Scriitorilor, filiala de Critică, Eseistică și Istorie Literară.

Rodica ILIE este prof. univ. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Brașov. Arii de interes: Teoria literaturii, Literatura comparată, Teoria şi poeticile modernismului şi ale avangardei. Volume publicate: Revoluţia codurilor culturale, identitate şi spirit european în literatura română a secolului XX (2013), Fernando Pessoa – poetică şi autenticitate (2011), Manifestul literar. Poetici ale avangardei în spaţiul cultural romanic (2008), Teoria literaturii: o practică a conceptelor teoriei literaturii (2008), Poetica manifestului literar. Aspecte ale avangardei române (2007), Elemente de teoria literaturii (2005), Emil Brumaru (2004).

Mădălina LASCU este doctor în filologie (din 2011, Universitatea din București), cu teza Imaginea orașului în avangarda românească (publicată la Tracus Arte, București, 2014), și specialist în manuscrise moderne și carte rară. Alte volume și articole publicate, dedicate în special avangardei și literaturii moderne: M. Blecher mai puţin cunoscut – Corespondenţă şi receptare critică (Editura Hasefer, Bucureşti, 2000), Epistolar avangardist (Tracus Arte, Bucureşti, 2012); în Caietele avangardei: „Gherasim Luca, un excurs biografic” (2013), „Repere ale ilustrației de carte în opera lui Jules Perahim” (2014), „Strada Corabia,  spațiu emblematic al avangardei române” (2014), „De la Cabaret Voltaire la Ein Hod: circuit total” (2015); „Cartea bibliofilă, un ideal împlinit al avangardei românești?”, în vol. Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură, Editura Universității din București (2015).

Alina Gabriela MIHALACHE este doctor în filologie în cadrul Universității din București, în urma susținerii tezei Eugen Ionescu / Eugène Ionesco. De la teatrul suprarealist la teatrul postdramatic, în 2012. A participat la numeroase conferințe, colocvii și workshop-uri naționale și internaționale, prezentând comunicări privitoare la avangarda literară și teatrală românească în context european, a publicat lucrări în mai multe reviste științifice și în volume colective. A scris recenzii, cronici literare și dramatice pentru revistele culturale Observator cultural, Teatrul azi, aLtitudini și a colaborat la paginile sau suplimentele de cultură ale cotidienelor Azi și Ziua. A luat parte la mai multe proiecte cu finanțare europeană pe teme interculturale și didactice. În paralel, predă limba și literatura română la Liceul Ady Endre din București.

Vasile MIHALACHE este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, specializarea română-filosofie, şi doctor în Filologie al aceleiaşi instituţii, cu un stagiu de cercetare la Leiden Universiteit. Timp de doi ani a fost profesor de literatură română la un liceu din Bucureşti, iar acum este redactor la Editura Tracus Arte şi coeditor al revistei Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste (posthum.ro). Este interesat în special de relaţiile dintre literatură (studierea ei instituţionalizată şi înţelegerea ei ca domeniu autonom al cunoaşterii) şi societate, educaţie, politică şi etică. A scris „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură, cuvânt înainte de Mircea Martin (Tracus Arte, Bucureşti, 2013).

Petrişor MILITARU este lector asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova și redactor de carte al Editurii Aius PrintEd din Craiova. Doctor în filologie şi în filosofie (studii transdisciplinare) din 2010. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A scris Oaspetele impar (Scrisul Românesc, Craiova, 2005), Prezenţe angelice în poezia română (Aius, Craiova, 2012) şi Ştiinţa modernă, muza neştiută a suprarealiştilor (Curtea Veche, Bucureşti, 2012). A fost coordonatorul unor volume de specialitate, dintre care cele mai recente sunt Centenar Gellu Naum. Caietele Simpozionului Naţional „Craiova şi avangarda europeană” (Aius, Craiova, 2015)., Suprarealismul lui D. Trost (Editura Universitaria, Craiova, 2014) şi Centenar Gherasim Luca. Caietele Simpozionului Naţional „Craiova şi avangarda europeană” (Aius, Craiova, 2013). A îngrijit volume ca Opera poetică de Sașa Pană sau Corp transparent de M. Blecher. A tradus din André Breton în diferite reviste.

Igor MOCANU este doctorand la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei, cu cercetarea Avangarda politică. Cealaltă față a avangardei din România în documente sociale, politice și economice, coordonată de prof. univ. Ruxandra Demetrescu. Publică articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare. A curatoriat mai multe expoziții de artă contemporană și modernă, între care ultima a fost „Muzeul Dansului Modern și Contemporan” (CNDB, Sala „Stere Popescu”, 2015). Este prezent cu anumite contribuții în mai multe volume, între care, cel mai recent, în Close-up: post-transition writings (Artycok TV, Praga, 2014). Este coordonator de cercetare la Centrul Național al Dansului – București și redactor la Revista ARTA a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Ovidiu MORAR este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. A participat cu comunicări la colocvii şi conferinţe internaţionale pe tema avangardei organizate la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Praga, Ierusalim (1999, 2001, 2003, 2004, 2006, 2010, 2011, 2012). Colaborări la reviste literare: Convorbiri literare, Poezia, Viaţa românească, Contemporanul, Apostrof, Pro Saeculum, Hyperion, Familia, Bucovina literară ş.a. Volume publicate: Avatarurile suprarealismului românesc (Univers, Bucureşti, 2003), Avangardismul românesc (Ideea Europeană, Bucureşti, 2005), Scriitori evrei din România (Ideea Europeană, Bucureşti, 2006), Problema evreiască (volum colectiv, Ideea Europeană, Bucureşti, 2006), Suprarealismul românesc (Tracus Arte, București, 2014), Scriitori evrei din România (ediția a II-a revăzută și adăugită, Hasefer, București, 2014), Literatura în slujba Revoluției (Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, în curs de apariție).

Simona POPESCU este conferențiar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (pe care a absolvit-o în 1987), unde, pe lângă cursuri de istoria literaturii române, ține şi cursuri de creative writing. A publicat mai multe volume de versuri: Xilofonul și alte poeme (1990), Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie (Cartea Românească, 2006), un roman: Exuvii (aflat la a şasea ediţie); eseuri: Autorul, un personaj (Paralela 45, 2015), Volubilis (Paralela 45, 1998), Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum (Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000), Clava. Critificţiune cu Gellu Naum (Paralela 45, 2004). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România – ASPRO şi a PEN-Club Romania. A participat la festivaluri, workshop-uri şi sesiuni de lecturi literare în Europa, SUA şi Canada.

Cristian-Robert VELESCU este critic şi istoric de artă, scriitor, trăieşte la Bucureşti şi predă istoria artei la Universitatea Naţională de Arte. Este autorul mai multor cărţi dedicate modernităţii româneşti şi europene, dar şi avangardei istorice: Brâncuşi iniţiatul (Bucureşti, 1994), Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuşi (Bucureşti, 1999), Formă şi semnificaţie în arta românească modernă – exemplul lui Brâncuşi (Bucureşti, 2002), Brâncuşi inedit – însemnări şi corespondenţă românească (coeditor cu Doina Lemny ; Bucureşti, 2004), Victor Brauner d’après Duchamp sau drumul pictorului către un suprarealism „bine temperat (Bucureşti, 2007), Avant-gardes et modernités – Brancusi, Duchamp, Brauner, Tzara & comp (Bucureşti, 2013). A publicat studii şi articole în reviste şi publicaţii din străinătate: „Le portrait ou l’anti-mimétisme chez Brancusi”, în: Les carnets de l’Atelier Brancusi, la série et l’œuvre unique – Le portrait? (Paris, Centre Pompidou, 2002), „Contimporanul, 1924 – Brancusi, Klee, Brauner et l’interférence de leurs poétiques”, Ligeia – Dossiers sur l’art (Paris, 2005), „Duchamp et le futurisme”, în Ligeia (2011),Autobiographie et création dans l’œuvre de Marcel Duchamp”, în Ligeia (2014). Este autor al unor cataloage de expoziţii, al căror curator a fost: Ion Ţuculescu (catalog al expoziţiei retrospective, Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă / Muzeul Colecţiilor de Artă, 1999); Lili Pancu 1908-2006 – Pictură-grafică (catalog al expoziţiei retrospective, Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti, 2010).

Michael FINKENTHAL a studiat în România, Israel şi Statele Unite. Este profesor la Johns Hopkins University din Baltimore, SUA. Cercetător în domeniul ştiinţele naturale (fizica plasmelor fierbinţi), interesat şi de fenomenele complexe din cultură, societate, politică, precum şi de aspectele multidisciplinare implicate în studiul acestora. Un alt punct de interes îl reprezintă filosofiile existenţiale şi legătura acestora cu avangarda literară a secolului XX. A publicat eseuri şi articole în domeniile menţionate mai sus, precum şi studii despre autori precum Emil Cioran, Eugène Ionesco, Lev Şestov şi Benjamin Fondane. Autor al studiilor monografice D. Trost între realitatea visului şi visul ca realitate (2013), Lev Şestov. Filosof existenţial, gânditor religios (2014, trad. de Roxana Sorescu) şi Sesto Pals, poetul prăpastiei (2014), apărute la Editura Tracus Arte, Bucureşti.

Scriitorul şi criticul de teatru Ioan CRISTESCU este, din 2014, managerul general al Muzeului Național al Literaturii Române și conf. univ. dr. al Universității Hyperion din București, având o îndelungată activitate editorială (în perioada 2009-2013 este directorul editorial al Editurii Tracus Arte – fiind și membru fondator al acesteia) și o vastă experiență în organizarea de evenimente și proiecte culturale. Este specializat în istoria teatrului românesc și universal, debutul editorial făcându-și-l cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca (teza de doctorat), apărut la Editura Muzeul Literaturii Române, în 2011. În perioada 2014-2015 a beneficiat de o bursă postdoctorală din partea Academiei Române, proiectul său de cercetare propunând o istorie și o analiză a teatrului românesc religios, cu titlul Dramaturgia religioasă românească – de la misterele medievale europene la realizări româneşti. A colaborat la reviste literare: Teatrul, Drama, România literară, Luceafărul, Tribuna. Editor executiv la Romanian Shakespeare Journal.

Număr de vizualizări :1172


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro