Stilul administrativ-juridic ca poezie
ian. 14th, 2016 | By admin
Cu o altfel de poezie revine pe scenă Miruna Vlada. ”Bosnia. Partaj”, 2014, dovedeşte faptul că o editură de mainstream, Cartea românească, poate fi şi una curajoasă, care să accepte experimentul. Cum reiese şi din titlu, componenta politică este importantă în acest volum. Autoarea are studii de politologie şi a efectuat un stagiu de cercetare în zona respectivă. O problemă de geografie literară, cum ar spune la noi Cornel Ungureanu, căci nu numai politica zonei de conflict este absorbită, ci şi cultura ei. Unul dintre motourile cărţii mi se pare relevant: „Foreign scholars should come to Bosnia to study hatred,/ were only one recognised as a separate, classified subject/ of study, as leprosy is” (Ivo Andrič). De aici pleacă primul ciclu poetic: ”Bosnia bin ich. Patria mea mâncată de molii”. Poezia este, aşadar, localizată până la a deveni empatică la modul absolut: „sunt constructivistă pentru că empatizez cu obiectele din jur/ bosnia bin ich”. Totul este durere de jur împrejur, iar poeta se joacă magistral cu accepţiunea privată, dar şi cu cea publică a partajului: „partajul e un război de destrămare/ al fostei iugoslavii şi al fostei femei din mine”. Problemele de identitate etnică sunt fierte la foc mic până devin probleme de studii de gen şi de autobiografie. Formulările sunt şi ele adesea sclipitoare, dovedindu-se încă odată că textele scurte sunt şi cele pregnante: „bosnia e cea mai/ bună dintre lumile imposibile”.
