spot_img

Săptămâna Filmului Românesc în Israel, ediția 2015-2016

În perioada  4-14 ianuarie 2016, la Cinemateca din Holon, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează Săptămâna Filmului Românesc în Israel, ediția 2015-2016 în parteneriat cu Cinemateca din Tel Aviv și în colaborare cu Cinemateca din Ierusalim, Cinemateca din Haifa, Cinemateca din Holon, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Filme, cu sprijinul 4prooffilms, Domino Film, Icon Film, Mandragora Movies, Dan Alexe, Serge Kestemont.  Curatorul ediției 2015-2016 a Săptămânii Filmului Românesc în Israel este criticul de film Mihai Fulger.

Mulțimiri colaboratorilor: Nugit Altschuler, Navot Barnea, Nae Caranfil, Cristian Comeagă, Mihai Fulger, Alon Garbuz, Irena Isbășescu, Velvet Moraru, Raluca Păduraru, Anita Peri Sela, Anca Puiu, Pini Schatz.

PROGRAM:

4 ianuarie (luni), ora 20.30  – „Quod Erat Demonstrandum”, regia Andrei Gruzsniczki (2013)

5 ianuarie (marți), ora 20.30  – „Cel ales”, regia Cristian Comeagă (2015, 125 min.)

6 ianuarie (miercuri), ora 20.30 – „Restul e tăcere”, regia Nae Caranfil (2007, 117 min.)

8 ianuarie (vineri), ora 19.00 – „Domestic”, regia Adrian Sitaru (2012, 85 min.)

14 ianuarie (joi), ora 20:00 – „Cabala la Kabul”, regia Dan Alexe (2007, 86 min.)

Cinemateca din Holon:

www.CinemaHolon.org.il

Adresa: Str. Golda Meir nr.6, Holon 58458

Telefon: +972 03 5021555

„Quod Erat Demonstrandum”, regia Andrei Gruzsniczki (2013)

Distribuție: Sorin Leoveanu, Ofelia Popii, Florin Piersic Jr.

www.icr.ro/jff2014_ro

România, 1984. Decizia unui matematician de a publica o lucrare într-o revistă a unei universităţi americane, fără să ceară permisiunea autorităţilor comuniste, va declanşa un lanţ de evenimente care va schimba vieţile celor din jurul său. Până la urmă, nu există decizii fără consecinţe…

„Cel ales”, regia Cristian Comeagă (2015, 125 min.)

Distribuție: Olimpia Melinte, Nicodim Ungureanu, Bogdan Stanoevici, Laura Cosoi, Mohamed Jbara

www.cinemagia.ro/filme/cel-ales-594301/

Povestea filmului începe în anii ’80, când domnul X (Bogdan Stanoevici) a fost ajutat să fugă din țară tocmai de cei care erau puși să-l țină în ea cu orice preț. Ani mai târziu, i-au cerut un favor, la schimb: o crimă. S-a împotrivit întâi, apoi s-a conformat, dar ezitarea l-a costat scump: l-au declarat mort, în timp ce el a trebuit să părăsească țara de adopție, renunțând la identitate, la familie, la toată viața sa. Credea că a pierdut totul, dar a descoperit recent că mai are încă mult de pierdut. În prezent,  domnul X conduce, alături de o tânără necunoscută (Laura Cosoi), o mașină printr-o țară care nu mai e a lui, în căutarea ieșirii din labirintul în care a intrat cu treizeci de ani în urmă.

Traducere în limba ebraică de Anita Peri Sela

„Restul e tăcere”, regia Nae Caranfil (2007, 117 min.)

Distribuție: Ovidiu Niculescu, Marius Florea Vizante

www.cinemagia.ro/filme/restul-e-tacere-15777/

Nu-i uşor să ai un tată celebru. Tânărul GRIG este fiul unei vedete a Teatrului Naţional, acum aproape 100 de ani. Dar propriul său bilanţ este oarecum dezamăgitor. Prea scund pentru scenă, prea timid cu femeile, excesiv în stilul de viaţă, fiul e pe cale să comită greşeala capitală, păcatul de neiertat în ochii tatălui: să regizeze un film de cinema! Îl visează ca pe cel mai grandios şi mai lung film realizat vreodată. Va fi reconstitutirea fidelă a războiului cu turcii, prin care România îşi cucerise independenţa cu 35 de ani în urmă… LEON, un moşier local atins de deliruri mesianice şi auto-proclamat Patron al Artelor, devine finanţatorul întregii afaceri. Tot el devine, pe rând, protectorul lui Grig, dascălul său, părinte substituit, partener necinstit şi duşman pe viaţă. Dar va putea GAUMONDE, compania franceză ce controlează piaţa cinematografică aproape peste tot în Europa, să accepte competiţia cu o producţie independentă de o asemenea amploare? Şi dacă da, a obţine Grig, prin această victorie, respectul tatălui său? O poveste (în mare parte) adevărată.

Traducere în limba ebraică de Anita Peri Sela

„Domestic”, regia Adrian Sitaru (2012, 85 min.)

Distribuție: Adrian Titieni, Gheorghe Ifrim, Sergiu Costache, Clara Vodă, Ioana Flora, Dan-Cristian Hurduc, Ariadna Titieni

www.domesticthemovie.ro/

Filmul Domestic este o poveste despre oameni obişnuiţi şi animalele alături de care îşi trăiesc viaţa. Un iepure, o găină, o pisică, un câine şi un porumbel trec prin viaţa personajelor principale, influenţându-le evoluţia. Filmul urmăreşte povestea a trei personaje principale – Domnul Lazăr (48 de ani, profesor şi actualul preşedinte al asociaţiei de locatari a blocului său), Domnul Mihăeş (40 de ani, taximetrist) şi Toni (un tip de 25 de ani) – şi a animalelor lor, toţi forţaţi să locuiască împreună în aceeaşi comunitate a blocului. Fiecare dintre cele trei personaje completează povestea celuilalt, influenţând-o într-o anumită măsură. Un proiect care mixează umorul negru şi drama, o poveste cu elemente absurde, la care râzi şi te emoţionezi în aceeaşi măsură, într-un decor stilizat şi plin de culoare.

Traducere în limba ebraică de Anita Peri Sela

„Cabala la Kabul” (2007, 86 min.) – un film documentar de Dan Alexe

cabalinkabul.wordpress.com/

www.cinemamontreal.com/movies/cabal-in-kabul-2007

„[Dan Alexe] a petrecut ani de zile cu personajele si a învățat limba lor pentru a putea frământa partea intimă a locului fără a trece prin filtrul unui traducator sau ghid, filmând el insuși, si iata ca ne furnizează o poveste fals brută si imediată, o poveste in care totul pare naiv etalat, inclusiv greșelile de turnaj. Pînă și el, regizorul, se pune subtil in scena, deși mereu absent, întrucât se pune în spatele camerei, intr-o  mise en abîme permanentă care îl lasă pe spectator sa judece singur.

In final, nici nu iti vine sa numește asta un  « documentar » : e o farfurie zburătoare narativă, o operă literară aruncată in cinema…”

(Le Soir, Belgia)

Tendinţe recente în cinematograful românesc

„În cinematograful românesc, vremurile se schimbă din nou. Primul și probabil cel mai important semn de schimbare l-a reprezentat al treilea lungmetraj al lui Cristi Puiu, Aurora. Cu cinci ani în urmă, omul care practic a inventat Noul Cinema Românesc a pus sub semnul întrebării normele modelului realist, uneori etichetat ca „minimalist”, pe care el însuși îl introdusese şi impusese. După alţi doi ani, al treilea lungmetraj al lui Adrian Sitaru, Domestic, a venit ca o gură de aer proaspăt în ceea ce priveşte abordarea narativă şi vizuală. Chiar și astăzi, cineaşti români, cum ar fi debutantul Andrei Cohn (Acasă la tata), încearcă să dezvolte formula „minimalistă” aducându-i propriile lor contribuţii, de pildă în cazul faimosului/infamului cadru lung. Cu toate acestea, nu mai târziu de 2007, al cincilea lungmetraj al lui Nae Caranfil, epicul de epocă Restul e tăcere, a propus o tratare „maximalistă”, după cum au numit-o criticii autohtoni. În timp ce cinematograful de gen este încă dispreţuit de mulţi cineaşti români, câţiva regizori abordează thrillerul psihologic și politic, precum și filmul de spionaj, cu povești fie plasate în ultima perioadă a regimului lui Ceaușescu (Q.E.D., al doilea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki), fie întinse pe perioada a trei decenii comuniste și postcomuniste (Cel ales, al doilea film regizat de Cristian Comeagă, producătorul dificilului Restul e tăcere de Nae Caranfil). Nu în ultimul rând, cum selecția ar fi părut incompletă fără un documentar remarcabil, am inclus în program Cabală la Kabul, un film realizat în Afganistan de către regizorul român Dan Alexe.” – Mihai Fulger.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508