”Ţăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962”) de Gail Kligman şi Katherine Verdery, în traducerea Justinei Bandol, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), disponibil şi în ediţie digitală. Volum publicat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Ţăranii sub asediu a fost declarat în 2013 cîştigător al Society for Romanian Studies Biennial Book Prize.
Avînd ca surse documente de arhivă, istorii orale şi date etnografice, Ţăranii sub asediu aruncă o nouă lumină asupra colectivizării din România comunistă.
În 1949, regimul comunist român, aflat la începuturile sale, a dezlănţuit o intensă şi brutală campanie de colectivizare a agriculturii, după modelul sovietic, într-o ţară cu un pronunţat profil agrar.
Gail Kligman şi Katherine Verdery analizează modul în care colectivizarea a zdruncinat din temelii viaţa rurală, transformînd comunităţile săteşti tradiţionale în organizaţii birocratice fundamentate pe „lupta de clasă”. Faptul că oameni slab pregătiţi, dintre care mulţi nu erau convinşi de beneficiile colectivizării, aplicau pedagogii şi tehnologii importate din Uniunea Sovietică a avut drept consecinţă acte de violenţă greu de controlat chiar şi de liderii partidului.
Autoarele arată că vastul proces de inginerie socială nu a afectat doar proprietăţile ţăranilor, ci a fost crucial pentru crearea partidului-stat, a mecanismelor de conducere şi a „omului nou”.
„Ţărănimea s-a aflat, din timpuri imemoriale, sub asediul celor avizi să-i smulgă surplusul agricol sau mijloacele de producţie agricolă. Uneori armele folosite împotriva ei au fost dijmele şi taxele, alteori reformele agrare, iar alteori «împrejmuirea» pămînturilor obşteşti şi privatizarea. Volumul de faţă examinează o formă de asediu specifică secolului al XX-lea: colectivizarea agriculturii. (…) Scriind această carte, ne-am propus să lămurim cum şi cu ce efecte s-a realizat acest lucru în România între 1949 şi 1962, dar ambiţia noastră este mult mai cuprinzătoare: ne dorim să elucidăm un tip de politică aplicată mai multor milioane de ţărani din toată lumea”, menţionează autoarele în prefaţa volumului.
„O extraordinară grijă de a nu vedea România pauşal, toată la grămadă, ci de a o vedea cu toate nuanţele ei regionale, ecologice sau de tip de economie din diversele subregiuni sociale.” (Bogdan Murgescu)
„E cel mai cuprinzător şi mai pătrunzător volum despre colectivizarea agriculturii în România.” (Keith Hitchins)
Gail Kligman este profesor de sociologie la University of California. La Editura Polirom a mai publicat: Nunta mortului. Ritual, poetică şi cultură populară în Transilvania (1997, 2005) şi Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ (în colab., 2003).
Katherine Verdery este profesor de antropologie la City University of New York Graduate Center. Dintre volumele publicate, menţionăm: The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003), Secrets and Truths: Ethnography in the Archive of the Romanian Secret Police (2014).
