Joi, 12 noiembrie 2015, începând cu orele 18:30, Ambasada Spaniei si Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită la vernisajul expoziţiei ”Mai presus de datorie”. Evenimentul va avea loc la sediul Institutului Cervantes din Bucureşti, situat în Bulevardul Regina Elisabeta, Nr. 38 şi face parte din seria de activităţi reunite sub numele Zilele Culturii Sefarde, care se va desfăşura în perioada 9-12 noiembrie 2015.
Vernisajul va fi precedat de o conferinţă susţinută curatorul expozitiei, politologul si cercetatorul José Antonio Lisbona, intitulată Răspunsul umanitar al Serviciului de Afaceri Externe al Spaniei față evreii sai sefarzi in timpul Holocaustului. Evenimentul are loc cu traducere simultană.
Expoziţia aduce în prim plan figurile unor diplomaţi spanioli care au reuşit să salveze în perioada Holocaustului mii de evrei de la deportare şi exterminare. Doi dintre aceştia s-au aflat la conducerea Ambasadei Spaniei la Bucureşti.
Manuel Gómez Barzanallana y García (1876- 1964) avea aproape 68 de ani când a sosit la post în România, în data de 27 octombrie 1943. La 28 iunie 1944, demersurile neîncetate ale lui Barzanallana pe lângă colegul său german, Baronul Von Killinger, duc la obţinerea avizelor pentru toţi “compatrioţii“ săi care doresc să meargă în Spania, sefardiţi sau nu.
José Rojas y Moreno (1893-1973) ajunge la Bucureşti la începutul lui decembrie 1940, la vârsta de 48 de ani şi cu o experienţă de 25 de ani în diplomaţie. Pentru Casa Rojas sefardiţii rezidenţi în România sunt pur şi simplu compatrioţi. În notele sale verbale adresate Guvernului român şi în cadrul întâlnirilor sale cu Antonescu, obişnuieşte să se refere la aceştia ca fiind catăţeni spanioli sau conaţionali ai săi, fără a menţiona nimic despre condiţia lor de evrei.
Datorită iscusinţei şi curajului de care au dat dovadă, cei doi diplomaţi au salvat sute de vieţi.
Expoziţia Mai presus de datorie este organizată de Ambasada Spaniei şi Institutul Cervantes din Bucureşti, cu sprijinul Ministerului spaniol al Afacerilor Externe şi Cooperării.
Intrarea libera, numar de locuri limitat. Rezervari: cultbuc@cervantes.es
José Antonio Lisbona Martín (Barcelona, 1961) licențiat în Științe Politice al Universității Complutense din Madrid, Master în Relații Internaționale al Universității Sorbona din Paris. Jurnalist cu experiență de mai bine de 25 de ani, a colaborat cu numeroase publicații și mass media naționale și internaționale printre care menționăm ziarele La Vanguardia și El País, apoi agenția EFE, Televiziunea Spaniolă și Radio France Internationale.
Ca specialist și cercetător în domeniul evreilor în secolul XX în Spania, în relațiile dintre Spania și Israel și lumea arabă, precum și în Politică Externă Spaniolă, este autor a trei volume de cercetare: “Retorno a Sefarad. La política de España hacia sus judíos en el siglo XX” (Întoarcerea la sefarad. Politica Spaniei față de evreii săi în Secolul XX, 1993), “Samuel Hadas. Embajador de Israel al Servicio de la Paz” (2011) / “Samuel Hadas. Ambasador al Israelului în slujba Păcii” și “España-Israel. Historia de unas Relaciones Secretas”(2002) / “Spania-Israel. Istoria unor relații secrete”, pentru acesta din urmă fiind laureat la Ierusalim cu Premiul Samuel Toledano în anul 2001.
De asemenea, este co-autor în multe lucrări colective de cercetare precum: “La Libertad Religiosa en España y las Comunidades Judías” – Libertatea religioasă în Spania și Comunitățile Evreiești (2010), “Israel Siglo XXI” / Israel Secolul XXI (2011), “Palabras para un reencuentro” (2006) / Cuvinte pentru o reîntâlnire, “España e Israel. Veinte años después” (2007) / Spania și Israel. Douăzeci de ani mai târziu, “Los judíos en la España Contemporánea” (2000) / Evreii în Spania contemporană, “La especificidad de las migraciones judías de Marruecos a España (1956-1970” (1996) / Specificul migrațiilor evreilor din Maroc în Spania în perioada 1956 / 1970.
În ianuarie 2012 i se acordă Premiul “Samuel Hadas, a la Amistad España-Israel” alături de Președinții Felipe González și José María Aznar, de Jordi Pujol,Esperanza Aguirre și de alți intelectuali și politicieni spanioli de seamă.
Este Membru al Consiliului Asesor al Centrului Sefarad-Israel, organism dependent de Ministerul pentru Afaceri Externe și Cooperare al Spaniei și, de asemenea, este membru fondator al Society for Sefardic Studies, parte a The Mandel Institute of Jewish Studies a Universității Ebraice din Ierusalim. Face parte din Catedra Spania-Israel a Universității Juan Carlos I din Madrid unde predă discipline precum Istoria Evreilor în Spania Contemporană și Politica Externă a Spaniei cu privire la Orientul Mijlociu.
În ultimii ani, la însărcinarea Ministerului pentru Afaceri Externe și Cooperare al Spaniei, a efectuat o exhaustivă cercetare istorică al cărei obiectiv a fost acela de a oferi o viziune globală asupra atitudinii pe care au avut-o față de Holocaust Misiunile Diplomatice ale Serviciul pentru Afaceri Externe Spaniol și diplomații la fiecare dintre posturile în care se aflau destinați în Europa în perioada respectivă. Cercetarea a condus la obținerea de date extrem de importante cu privire la numărul de vieți salvate de la deportare și exterminare de către diplomația spaniolă, a făcut dovada răspunsului umanitar de excepție și a permis recuperarea muncii și efortului acestor diplomați, omagiind astfel curajul și strădania lor. Rezultat al acestor studii este expoziția “Más Allá del Deber. La Respuesta humanitaria del Servicio Exterior frente al Holocausto” / Mai presus de datorie: răspunsul umanitar al Serviciului Afacerilor Externe al Spaniei faţă de Holocaust, al cărei curator a fost José Antonio Lisbona, precum și volumul omonim care urmează să fie publicat, chiar acum la începutul lunii decembrie și în care vor fi expuse toate rezultatele exhaustivelor cercetări efectuate.
