spot_img

Gala Premiilor APLER, din ”datoria de a sprijini identitatea națională”

Joi, 19 noiembrie 2015, în Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare din București a avut loc a XVII-a ediție a Galelor APLER – Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Evenimentul s-a bucurat de suportul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii Galei au fost Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Librăria Open Art. Partenerii media au fost Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Juriul Premiilor APLER a fost format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte), Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu. Potrivit lui Ioan Cristescu, președintele APLER, ”această gală este o tradiție, deja se află la a XVII-a ediție. Am considerat că este firesc și necesar să continuăm această tradiție. Am adăugat și alte premii. Rolul unei astfel de organizații este de a impulsiona pe cei din breaslă, nu doar pe cei care ne sunt membri. Anul acesta am premiat oameni și din afara APLER. Acordăm 13 premii, unele sunt de tradiție, altele se dau pentru prima dată”. Astfel, Premiul Cartea anului 2014 a mers la Eugen Simion pentru “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. Premiul Revista anului 2014 a fost acordat revistei Observator cultural (și înmânat doamnei Carmen Musat, redactor-şef). Premiul Editura anului 2014 a fost primit de Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director). Premiul Graficianul de carte al anului 2014, pentru prezența în multe proiecte editoriale importante, a fost primit de Anna-Maria Orban. Premiul Autorul român din diaspora i-a fost acordat lui Michael Finkenthal. O categorie nou înființată – Premiul Redactorul de carte al anului 2014, oferit scriitorului și redactorului de carte Teodor Dună, pentru colecția Antologiile Tracus Arte. Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer pentru emisiunea “Vorba de cultură” – Radio România Cultural. Începând din acest an, s-a acordat Premiul Cea mai bună bibliotecă, de data aceasta fiind vorba de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general). A urmat o serie de premii speciale: Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014; Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014; Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general); Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general; Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu. Întregul eveniment s-a bucurat de prezența și muzica flautistului Ion Bogdan Ștefănescu.

Ioan Cristescu, președintele APLER, a fost moderatorul galei.”Nu suntem la prima ocazie cu care APLER lucrează cu Biblioteca Centrală Universitară (BCU). Este un partener, aș putea spune, strategic. În zona aceasta, a APLER-ului, am căutat împreună cu Dan Mircea Cipariu, de când am preluat conducerea, să facem și altceva decât se făcea. De trei ani organizăm un târg de carte la Tulcea, de anul acesta și la Brăila. Participăm la Strada de C`Arte, cu BCU. Meseria mea și a lui DMC este de a coordona evenimente culturale. Asta facem de 10 ani. Asta am învățat. Rolul unei organizații este acela de a construi.”

Premiul Cartea anului 2014 – Eugen Simion,  “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014

Profesorul Silviu Angelescu, președintele juriului, a vorbit despre Eugen Simion și acest premiu. ”Sunt onorat că am fost desemnat de juriu să motivez acordarea acestui premiu, deși știu că nu este nevoie. Toată lumea cunoaște cartea, este deja comentată în presă. Cu siguranță va avea o carieră pentru că este vorba despre un mare autor, Emil Cioran, un autor ciudat din multe puncte de vedere și profesorul Eugen Simion încearcă să-l aducă mai aproape de noi. Și reușește, după părerea mea. Aduce în atenție un Cioran mai puțin cunoscut, mai puțin ermetizat, un Cioran interesat de soarta părților lui, interesat de ce se întâmplă în țară etc. Era o imagine mai puțin cunoscută. Am început de aici tocmai pentru că se schimbă puțin imaginea pe care o aveam despre Emil Cioran. Întregul volum este substanțial.

Eugen Simion atrage atenția asupra modului de a prezenta lucrurile în termenii conjucțiilor opuse. La lectura acestei cărți mie mi-a adus aminte de o ceremonie din Maramureș, a urâților. La Sărbătorile de iarnă, tineri îmbrăcați în haine rele dansează dansuri foarte agitate și rostul este de a exorciza răul. Probabil și la Cioran, ceea ce spune adeseori despre tribul lui are în spate un proces asemănător, de exorcizare a unei permanente nemulțumiri în legătură cu semenii lui. Cioran, ca regulă generală, vorbește despre sine, despre deziluziile lui, nelămuririle lui. Dar ele au cauza într-un context pe care el și-l asumă. Poate că e timpul să îl recitim pe Cioran, așa cum ne sugerează Eugen Simion”, a spus Silviu Angelescu.

Profesorul și academicianul Eugen Simion a fost prezent în Salonul Carol I, pentru a primi premiul acordat de APLER și pentru a vorbi despre proiectul editorial “Cioran. O mitologie a nedesăvârşirilor”, Editura Tracus Arte, 2014. ”Remarc că e o carte norocoasă, am mai primit un premiu. Am scris această carte, deși nu exista în proiectele mele, cam în același timp cu altă carte. O carte despre Creangă. Despre el îmi doream de când mă știu să scriu o carte și am tot amânat-o. Și nu știu cum s-a ivit, dar tot atunci s-a ivit și chestiunea Cioran. Dar am decis la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă să scot o ediție Cioran de opere complete și am găsit omul potrivit. Marin Diaconu. Și a apărut această ediție, care este splendidă, pe care ar trebui să o ținem minte, dar pe care nu am putut-o difuza, din alte motive.

Cioran în limba română stă foarte bine. Nu vreau să zic mai multe, să nu jignesc decizia lui de a trece în altă limbă. Silviu Angelescu vorbea de tensiunea care există în discursul lui.

Am amintit de Creangă pentru că, deși am îmbătrânit scriind critică literară, ei au fost cei mai dificili autori despre care am scris.

Cioran e un mare moralist. Cel mai mare pe care noi l-am dat. După ce am scris cartea, am scos explicația de unde vine acest farmec. Explicația mi-a venit dintr-o propoziție a lui Bart: această tensiune din interior, această sumă de negativități care se detenzionează. Mare creator este Cioran.

S-a nimerit că Cioran și Creangă sunt la capete diferite ale spiritualității. Pe Creangă îl știm atât de bine… dar când te apuci să-l justifici estetic, aici te cam împotmolești. Și pentru că despre el s-a scris enorm. Aproape că nu există critic român care să nu fi scris despre Creangă. Și am vrut să scriu cartea ca un fel de replică la Călinescu. Să văd dacă se mai poate scrie ceva după el. Și am încercat. Nu știu dacă am reușit. Nu a avut același succes, nu a fost la fel de norocoasă.

Povestea Cioran continuă. Sper să putem face și volumul al III-lea, tot cu opera sa românească, în care să publicăm și o serie de scrisori. Cioran este și un bun epistolar. Cumva vreau să îi împac pe români cu Cioran și să-l aduc acolo unde este locul lui”, a spus Eugen Simion.

Premiul Revista anului 2014 – Observator cultural (doamnei Carmen Muşat, redactor-şef).

Graficianul Mircia Dumitrescu a oferit și o gravură doamnei Carmen Mușat.

Scriitorul Ioan Groșan a argumentat decizia juriului de a oferi acest premiu. ”Observator Cultural este o revistă care mie îmi e foarte dragă, unde porțile sunt mereu deschise pentru poeți și scriitori. Una dintre puținele reviste de la noi care păstrează o dreaptă măsură. Am colaborat și eu o perioadă la Observator Cultural și m-am bucurat de echipa de acolo”, a spus Groșan.

Carmen Mușat, redactorul-șef al publicației, a fost cea care a primit premiul. ”Mă bucur că o asociație din care nu facem parte se gândește că o revistă nealiniată și neangajată de nicio parte politică și de nicio tabără culturală sau politică merită un astfel de premiu. Continuăm. Premiul acesta vine în momentul în care aniversăm ceva la Observator Cultural, săptămâna viitoare facem numărul 800.”

Premiul Editura anului 2014 – Editura AIUS, Craiova (domnului Nicolae Marinescu, director)

Scriitorul Dan Mircea Cipariu a argumentat decizia juriului.  ”Sunt foarte bucuros să premiem nu numai o editură cât, mai cu seamă, un proiect cultural pe care domnul Nicolae Marinescu îl susține de aproape 20 de ani. Aici includ și revista Mozaic. E important că APLER a premiat câteva edituri importante din țară, de-a lungul timpului. Să continuăm această bună legătură pe care o avem. APLER, de anul acesta, patronează și o librărie, Open Art, care e non profit, un proiect eminamente cultural, în al cărui spațiu susținem editurile și, mai ales, autorii români contemporani”.

Directorul Editurii AIUS, din Craiova, Nicolae Marinescu, a fost prezent la ceremonia de premiere pentru a primi această distincție. ”Suntem cu atât mai onorați cu cât am fost mirați de această decizie. Suntem o editură mică, care se luptă de 20 de ani să supraviețuiască în această lume literară. Adrian Marinov, prof Ion Zamfirescu și nu numai ne-au susținut în acest proiect. Mai nou îl avem și pe domnul Basarab Nicolescu, care de asemenea ne-a susținut în ultimii ani în proiectele noastre, și pe alți oameni de cultură pe care am fost onorați să îi avem alături de-a lungul timpului. Ceea ce e foarte important este faptul că APLER-ul se gândește și la editurile mici. Armatele nu sunt formate numai din generali. Iar noi, eu cred în continuare, că ne găsim într-o mare bătălie a culturii. Acest proiect al nostru, pe care l-am început îndrumați de domnul Marinov, este încurajat și de ce s-a întâmplat cu cartea domnului Simion astăzi.

Eu cred că munca profesorului Simion de a scoate aceaste ediții de tipl Pleiade este nedrept tratată de statul român. Ar trebui să se găsească în toate bibliotecile universitare pe bani publici, în bibliotecile județene, tot pe bani publici. Și cel puțin în 2-300 de biblioteci din lume, unde fondul de carte românească este aproape inexistent. Luptăm fiecare ca partizanii, fiecare de unde poate. Cred că APLER-ul va reuși să ne mai adune din când în când, pentru a tranforma această luptă de gherilă într-o luptă adevărată, cu o armată care poate face față. Sper ca prețuirea dumneavoastră să fie un îndemn pentru tinerii pe care încercăm să-i motivăm să ducă mai departe nu doar activitatea proprie de creație ci și pe aceasta de editor”, a spus directorul Editurii AIUS.

Premiul Autorul român din diaspora – Michael Finkenthal

Ioan Cristescu a specificat că începând din 2014 au ținut să premieze și scriitori români care locuiesc în străinătate. Premiul de acest an a mers către Michael Finkenthal, stabilit în SUA.

Profesorul Ion Pop este cel care a vorbit despre decizia juriului. ”Sunt foarte bucuros și emoționat că trebuie să vorbesc frumos de Michael Finkenthal, care stă în SUA, dar vine din Cluj.

Participă foarte frumos, cu o energie mereu nouă, la opera de regăsire a forțelor priedute , a mișcărilor literare. E o prezență în România tot mai vie. O figură de intelectual.”

”Am fost foarte surprins, nu m-am așteptat. Desigur am fost surprins de faptul că accentul a fost pus pe recuperarea avangardiștilor. Mă așteptam să meargă spre Zevedei Barbu, în altă direcție de recuperare. Vreau să-l menționez pe Marin Diaconu, care a făcut un travaliu extraordinar. Noi facem recuperare pentru a recupera un autor extraordinar, Sesto Pals. Domnul Diaconu are o vastă experiență de editor, mie mi se pare că este ultimul mohican pe domeniul ăsta. A găsit că este important să facă recuperarea și pentru Zevedei Barbu, dar și pentru Sesto Pals.

În ceea ce privește recuperarea avangardiștilor, retrimit mingea domnului Cristescu, pentru că orice recuperare trebuie să aibă un recuperator. Și să găsești o editură unde publici încă un volum, nu e deloc ușor, mai ales că nu cred că vor fi un succes foarte mare financiar”, a spus Michael Finkenthal despre munca sa de recuperare a unor autori importanți.

Premiul Graficianul de carte al anului 2014 – Anna Maria Orban

Scriitorul Ioan Groșan, pe care îl leagă și o prietenie lungă de artista Anna Maria Orban, a fost desemnat de membrii juriului pentru a explica de ce în acest an premiul pentru graficianul de carte merge la această artistă. ”O cunosc pe Anna Maria de pe vremea când era o jună candidată la Academia de Artă. A intrat cu brio și a avut o carieră ascendentă, fulminantă aș putea spune. Noi o premiem pentru grafica de carte pentru că a lucrat la proiecte mari și importante, dar este una dintre cele mai bune artiste din țară. Are un CV absolut impresionant. Sper, în același timp, ca premiul care îi va fi acordat să nu fie tot o lucrare a soțului”, a spus Ioan Groșan, cu umorul său bine cunoscut.

Anna Maria Orban: ”Eu nu mă pot numi grafician de carte, dar pot să spun că am lucrat la foarte multe cărți, bineînțeles cu domnul academician Mircia Dumitrescu. După ce am terminat liceul de artă și am intrat la facultatea de arte m-am apropiat de poezie și am petrecut mult timp între cărți. Am găsit câteva cărți de poezie de Adam Puslojici și Vasko Popa, care aveau o copertă făcută de un domn. Nu mă gândeam că ne vom cunoaște, că vom supraviețui atât de mult împreună, că vom face coperte de carte împreună, că voi învăța atât de multe de la el, că voi avea onoarea să lucrez la proiectul cu Eminescu și că vom putea lucra cu manuscrisele lui Eminescu. Pentru acest proiect a avut nevoie de cineva pentru prelucrare digitală a manuscriselor lui Eminescu și eu, omul din umbră, i-am spus că ”da, se poate face acest lucru”.

Nu mă consider un grafician de carte deși am contribuit la foarte multe proiecte și îmi place să desenez și să lucrez la astfel de proiecte.”

Premiul pentru Jurnalism cultural – Ema Stere şi Attila Vizauer  pentru emisiunea “Vorba de cultură” Radio România Cultural

Acest premiu a fost decis, prin tradiție, de președintele APLER, Ioan Cristescu, acesta declarând că a decis ca anul acesta premiul să meargă către Ema Stere și Attila Vizauer pentru că ”de ani de zile, la ora 12 fix, ascult <<vorba de cultură>>.

Ema Stere: ”E o emisiune care se face singură atunci când ai invitatul care trebuie”.

Attila Vizauer: ”Mulțumim pentru acest premiu, suntem bucuroși și de compania de aici. Pe o bună parte dintre cei prezenți am avut bucuria să îi avem ca invitați în cei 9 ani de emisiune. Mulțumim celor care și-au găsit timp să vină zilnic. Acesta este unul dintre secretele emisiunii: avem același invitat timp de cinci zile, zi de zi.”

Premiul Redactorul de carte al anului 2014 – Teodor Dună, pentru colecția  Antologiile Tracus Arte

Ioan Cristescu, președintele APLER, dar, de asemenea, și editor, a fost cel care a prezentat premiul pentru redactorul anului. :”Acordăm acest premiu pentru că există două meserii în zona editorială extrem de prost plătite, cea de corector și de redactor.  Astfel, APLER a decis să premieze pentru o colecție de antologii apărută la editura Tracus Arte, pe scriitorul Teodor Dună, de această dată în calitatea sa de redactor.”

”Acest premiu aparține mai mult poeților din care am putut face antologii: Traian T. Coșovei, Mariana Marin etc. E ca și cum îi învii. E o imensă bucurie să poți să învii niște autori. Pentru publicul larg, tinerii nu mai pot citi o mie de pagini, dar sunt necesare și doar cele mai frumoase poezii. Ne axăm pe poezia postbelică. Mi-ar plăcea foarte mult să fac o antologie și cu Blaga. Mi-ar plăcea mult să fac o antologie cu Păunescu, spre exemplu”, a rezumat Teodor Dună munca pentru care a fost premiat.

Premiul special pentru roman-poem: Ştefan Mitroi, „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, Editura Tracus Arte, 2014

”Este una dintre cele mai frumoase și seducătoare cărți scrise de Ștefan Mitroi” – Dan Mircea Cipariu

Ion Tomescu,fondatorul și primul președinte al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România, a fost prezent la această gală și a înmânat premiul special pentru romanul-poem al lui Ștefan Mitroi. ”Îmi aduc aminte cum, cu Dan Mircea Cipariu și Daniela Tomescu, puneam bazele acestei asociații. A crescut, între timp. APLER este și creatorul Legii Cărții, care există dar nu se aplică.

Pe Ștefan Mitroi l-am cunoscut ca pe un poet foarte bun. Chiar și printr-o carte bilingvă română/engleză. Într-o zi a avut neșansa să vină la mine să-mi dea un roman. Neșansa a fost a mea, de fapt, pentru că am stat toată noaptea să-l citesc, nu-l puteam lăsa. I-am zis a doua zi că este un romancier foarte bun. A tot scris de-a lungul timpului și iată că a primit un premiu în această seară”, a povestit Ion Tomescu.

Ștefan Mitroi: ”M-aș lăsa de roman, dar nu mă lasă el. Mi-ar fi plăcut să pot spune că le donez premiul copiilor străzii despre care e vorba în carte. Dar chiar dacă premiul ar fi avut echivalentul financiar și al lui Nobel și tot nu ar fi ajuns. Sunt așa de mulți. Mulțumesc editurii și redactorului Teodor Dună. Îi mulțumesc lui Dodo Tomescu pentru că m-a împins spre proză.”

Premiul special pentru încurajarea tinerelor talente: Denisa Lepădatu, 13 ani, Galaţi, pentru “Simfonia cuvintelor inocente” (poeme), Editura InfoRapArt, 2014, şi “Orfani în haine de duminică” (roman), Editura InfoRapArt, 2014.

”APLER a susținut, încă de la începuturile sale,  un proiect de promovare a tinerelor talente, Scriitori și plasticieni pentru mileniul III. Și acolo am descoperit câțiva poeți remarcabili, Constantin Virgil Bănescu sau Elena Vlădăreanu, dar și graficieni foarte buni, cum este Mihai Zgondoiu, cel care a realizat grafica diplomelor și afișelor APLER de acum, care din păcate nu a putut să vină. Ne-am gândit să continuăm acest bun obicei și să oferim un premiu unei eleve olimpice, Denisa Lepădatu”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, unul dintre cei care au pus bazele GaleiAsociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

Denisa Lepădatu are 13 ani și este din Galați, fiind foarte activă literar, astfel că are mai multe volume la activ. ”Sunt onorată și emoționată să primesc un premiu din partea unui juriu atât de important. Aflându-mă aici, între oameni atât de frumoși și importanți, constat cât de mică sunt. Și îmi propun ca, în timp, să mă ridic la înălțimea viselor mele. Vise care se vor mai schimba. Primii mei pași în literatură au fost timizi, dar, încetul cu încetul, am devenit mult mai sigură pe mine și cred că cea mai importantă calitate a mea este perseverența, faptul că îmi doresc să știu și să fac tot mai multe. Chiar dacă timpul îmi atrage atenția și îmi spune că nu am timp să le fac pe toate deodată. Am avut norocul să întâlnesc oameni care să mă susțină, să mă sfătuiască atunci când am avut nevoie și să mă încurajeze atunci când mi-a fost dificil”, a spus adolescenta scriitoare.

Premiul Cea mai bună bibliotecă – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (doamnei Mireille Rădoi, director general)

”Începând de anul acesta, premiem o bibliotecă. Și ceea ce a reușit Mireille Rădoi să facă aici este cu totul și cu totul extraordinar. În primul rând, după aproape 100 de ani, a reînviat Fundația Universitară Carol I, care dau an de an burse, a făcut Festivalul Strada de C`Arte. Și eu cred că premiul acesta, care a fost propus de domnul profesor Silviu Angelescu și pe care noi l-am aprobat, i se cuvine”, a spus scriitorul Dan Mircea Cipariu, membru al juriului.

Mireille Rădoi, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”: ”Suntem onorați de această gală extraordinară care are loc în Salonul Carol I, fosta sală a cataloagelor, și care, dacă vă întrebați de ce arată așa cum arată, este grație efortului unui director care a reușit cu îndârjire să refacă această bibliotecă și să-i redea farmecul pe care îl avea înainte de dezastru: Ion Stoica.

Noi am fi găzduit oricum această gală, cum am mai găzduit și alte evenimente în această sală și în alte încăperi din bibliotecă. Suntem fericiți de parteneriatul straegic cu APLER și, de asemenea, cu  Muzeul Național al Literaturii Române. Pentru că instituțiile sunt valori și oameni. BCU nu este doar păstrătoarea unor cărți, este o inimă care pulsează autentic în centrul Bucureștiului și ne-am asumat această menire. Ne bucurăm că se reconfirmă că suntem cea mai bună bibliotecă. În 2012, la Biblioteca Națională a României, avea loc Gala Industriei de Ccarte, care ne-a dat premiul pentru cea mai bună bibliotecă”. Mireille Rădoi a primit, în cadrul Galei Premiilor APLER, și o lucrare semnată de academicianul Mircia Dumitrescu.

Diplomă de Excelenţă pentru profesionalism şi creativitate în arta tipografică: Ştefan Dulu

”De foarte mulți ani, domnul Chișu, domnul Condeescu, adică directorii Muzeului Literaturii, au lucrat cu un om. Văzând editura Semne nu pot să nu-l admir pe domnul Dulu, căruia îi ofer diploma de excelență”, a spus Ioan Cristescu.

Ștefan Dulu: ”Eu sunt tipograf de meserie. Îi las pe cei talentați să scrie și să vorbească. Eu vă stau la dispoziție cu orice idee de a face cărți. Aici mă pricep.”

Premiul Special pentru susținerea culturii scrise naționale: TotalSoft -Domnului Liviu Dan Drăgan, director general

”Oferim un premiu special pentru susținerea culturii scrise naționale. Librăriile Cărturești, Centrul de Librării București și, mai nou, librăria APLER – Open Art  se bucură de softul creat de TotalSoft. Mă bucur și de o prietenie cu cei doi conducători ai acestei societăți, Liviu Drăgan și Florentina Andrei. Ei au sprijinit multe proiecte culturale pe care le-am coordonat și realizat, în ultimii ani”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Premiul a fost primit de către Florentina Andrei: ”Să ceri unui om care vine din industria IT să vorbească în fața unui astfel de auditoriu este absolut imposibil. Noi vrem să vă mulțumim pentru încredere și să vă asigurăm că vom continua să sprijinim cultura așa cum putem noi mai bine”.

Premiul special pentru promovarea identităţii naţionale: Romfilatelia (doamnei Cristina Popescu, director general)

Ioan Cristescu: ”M-a deranjat faptul că în țara aceasta instituțiile serioase, care promovează cultura, sunt lovite din toate părțile. Când am intrat în lumea filatelică am aflat și cam ce face Romfilatelia. Romfilatelia este, din 2004, singura instituție privată care n-a avut credite, datorii, și asta din vânzarea de timbre. Nu au primit premii aici, au primit în afară, la mari târguri și întâlniri internaționale. Cred că merită cu prisosință un premiu, ca recunoaștere a muncii lor, pentru promovarea identității naționale. Avem o datorie de a spirjinii identiatea națională și premiile acestea se sprijină pe acest crez.”

Seara a fost încheiată printr-un moment muzical oferit de Ion Bogdan Ștefănescu și flautul său.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508