E adevărat, suntem vremelnici, dar în timpul cât poposim pe-acest pământ, se cuvine să lăsăm puţin din amprenta personalităţii noastre – şi-un exemplu demn de preţuire ni-l conservă imaginea demnă a unui etnograf ieşean, Emilia Pavel (1925-2014). Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Iaşi, Emilia Pavel nu a uitat că este fiică născută, crescută şi educată în vatra satului românesc, cu sfântă credinţă faţă de valorile ţăranului nostru. De la prima piesă achiziţionată, o „prăjină a strujniţei” (DEX: „strung al rotarului”), în anul 1951, pentru înzestrarea Muzeului de Etnografie al Moldovei – inaugurat la data de 16 februarie 1958 – din cadrul viitorului Complex Muzeal Palatul Culturii din Iaşi – şi până la „Memoriile unui muzeograf” (2013), – sau de la debutul editorial, în specialitate, cu volumul „Măşti animale de Anul Nou în Podişul Moldovei” (1968) şi până la „Masca – univers antropolgic” (2011), în viaţa şi activitatea Domnişoarei (cum îi plăcea să i se spună) Emilia Pavel s-au rostogolit peste vremuri aproape nouă secole (fără exagerare, pentru că acest dăruit etnograf a fost lucid şi interesat de cultura ţărănească – până-n ultima sa respiraţie pământeană). Un timp al efortului constant, cu iubire şi multă dăruire pentru profesie.
Conştientă că „satul e puţin, dar prin puţin e totul”, cum nota într-un amplu eseu despre satul românesc, la 1937, George Ciulpan, Domnişoara Emilia Pavel şi-a înţeles menirea. Ca fiică a satului românesc (născută în comuna Popeşti-Iaşi), a conştientizat că avea o misiune – şi a îndeplinit-o cu asupra de măsură. Cu iubire, perseverenţă, profesionalism. Frânturile de amintiri, pe care autoarea volumului-confesiune, Olina Petrov ni-l oferă într-un stil de o sensibilitate aparte, reprezintă, incontestabil, un portret de „regină”; un portret întregit printr-un cumul de calităţi, recunoscute (de-a lungul carierei) de colegi, de colaboratori, de oficialităţi.
Emilia Pavel a fost un suflet cald, sensibil, onest şi nobil.
În acest sens înţelegem alegerea titlului: „Regina etnografiei româneşti”.
În fapt, toţi cei prezenţi în incinta Muzeului Unirii (sâmbătă, 7 noiembrie 2015), fermecătoare gazdă dovedindu-se a fi (ca întotdeauna) distinsa doamnă Aurica Ichim, nu a fost doar un frumos moment de lansare a acestui volum: „Regina etnografiei româneşti”, ci au fost clipe de reală emoţie, prin vocea maestrului Horia Zilieru, a poeţilor Liviu Apetroaie (prezentatorul cărţii) şi Valentin Talpalaru sau prin acordurile melodice – din Beethoven, Bach şi Handel –, oferite de soprana Mihaela Grăjdeanu, acompaniată de pianistul Traian Hudumeac.
Subiectul central a fost personalitatea unei distinse doamne a etnografiei ieşene, la 90 de ani de la naştere. Un emoţionant remember: prin vocea doamnelor Elena Leonte, Magdalena Lupu, Didina Sava sau Valentina Bercart.
Multe flori, muzică, poezie. Duioasă evocare, de fapt, la un an de la plecarea Emiliei Pavel pe cărările înstelate ale nemuririi.
Să-i rămână amintirea cunună înmiresmată de parfum de smirnă, tămâie şi flori de dafin.
Livia Ciupercă
U.Z.P.R.
