Gabriela Adameşteanu, Mihai Şora, Eugen Simion, Mircea Martin şi Mircia Dumitrescu, la prima ediţie a Târgului de C’Arte Brăila 2015

oct. 19th, 2015 | By | Category: Eveniment
Între 21-24 octombrie 2015, la Brăila, în organizarea Consiliului Judeţean Brăila, a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” şi a APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), la Casa Tineretului (Calea Călăraşilor, nr.54, Brăila),  va avea loc prima ediţie a Târgului de C’Arte. Sunt invitate 28 de edituri reprezentative pentru piaţa editorială românească naţională, regională şi locală (printre acestea, la o repede ochire, amintim de Humanitas,  Curtea Veche, All, RAO, Litera sau Tracus Arte), cu titluri noi apărute în ultimii doi ani, cu 19 lansări de carte şi sesiuni de autografe (oferite de 32 de invitaţi de marcă ai evenimentului). Acad.Eugen Simion, acad.Mircea Martin,  Silviu Angelescu, Lucian Chișu, Paul Cernat şi Bianca Burța Cernat vor dezbate despre doi scriitori brăileni: Panait Istrati și Fănuş Neagu.  Un invitat special este filozoful Mihai Şora care va susţine alături de Luiza Palanciuc o conferinţă intitulată „Puterea literaturii”. Mai multe recitaluri de poezie vor fi susţinute de Adrian Alui Gheorghe, Ioan Es. Pop, Teodor Dună, Cosmin Perţa, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Florina Zaharia, Iulia Pană, Amelia Stănescu şi Denisa Lepădatu. Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja şi Mihai Zgondoiu vor prezenta cartea şi filmul experiment “Aer de Bucureşti”, Editura Tracus Arte. Istorici şi critici literari vor dezbate despre soarta revistelor literare în lumea formatelor electronice. Prozatorii Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Ioan Groşan, Vasile Ernu şi Dan Lungu vor prezenta cărţile lor cele mai recente. Maestrul Mircia Dumitrescu va vernisa o expoziţie inspirată din opera lui Panait Istrati şi din mitologia dunăreană. Mircea Vintilă va susţine concertul de închidere al Târgului de C’Arte Brăila 2015. Partenerii media sunt: Radio România Cultural, Observator cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coordonatorii târgului sunt Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, şi Ioan Cristescu, preşedintele APLER.

Programul Târgului de C’Arte Brăila

21 – 25.10.2015

Casa Tineretului

Miercuri, 21 octombrie 2015 – 16.30 – 20.00

16.00 – 16.30: Deschiderea oficială a târgului. Conferință de presă

16.30 – 18.30: Lansări de volume TIPOMOLDOVA – Deșertul invizibil, Pumnalul lui Brutus – Interviuri – Nicolae Grigore Mărășanu, Două romane picarești, Enciclopedia martirilor din deșertul Ghergh, Învierea martirilor din deșertul Ghergh – Constantin Gherghinoiu, Ora exactă cu aproximație, Istorie și timp – Vasile Datcu, Fănuș Neagu – Povestirile magice – Viorel Coman, Literatura română azi. Poezia. Proza – Ioan Holban. Prezintă Aurel Ștefanachi (Tipo Moldova)

18.30 – 19.30: Liviu Rebreanu pe canapeaua lui Freud – Valentina Vintilă. Moderator Lucian Chișu

19.45 – 20.45: Spectacol oferit de elevii Liceului de Artă „Hariclea Darclee”

Joi 22 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Conferințe:

16.00 – 17.00: Conferință: Vasile Ernu – Cine și despre ce mai scrie literatură rusă contemporană? Despre literatura rusă actuală mai puțin cunoscută; Lansare de carte: Sectanții. Mică trilogie a marginalilor de Vasile Ernu, Editura Polirom, 2015. Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

17.30 – 18.30: Conferință: Mihai Sora și Luiza Palanciuc – Puterea literaturii; Al. Zub – Laudă lecturii. Prezintă Lucian Chișu (Foaier Etaj 2)

18.30 – 20.00: Dezbatere: Starea revistelor literare, participă: Dan Cristea, Ovidiu Dunăreanu, Sterian Vicol, Corneliu Antoniu, Constantin Gherghinoiu, Vasile Datcu, Radu Voinescu. Moderator Lucian Chișu (Sala Mare)

Lansări de carte:

12.00 – 13.00: Lansare de carte: Pornind de la zero de Cassian Maria Spiridon, Editura Charmides, Bistrița-Năsăud, 2015. Prezintă Dan Mircea Cipariu; Adevărul adevărat. Memorii, vol. 1, 2, 3 – Gl. Vasile Parizescu, Monitorul Oficial. (Foaier, Etaj 2)

15.00 – 15.45: În numele cuvântului dunărean – remember Festival „Ana Blandiana” – prof. Gabriela Vasiliu. Lansare revista „În umbra arțarilor” supliment al revistei „Poem Café” – Luminița Dascălu. (Foaier, Etaj 1)

15.10 – 16.00: Opriţi dricul, mortu ăsta n-a dat plicul de Nicolae  Dobrovici Bacalbaşa, Editura Princeps Edit; Căprioara de ghips de Gheorghe Bacalbaşa, Editura Tracus Arte. Prezintă Ioan Cristescu și Dan Mircea Cipariu (Foaier, Parter)

15.45 – 17.00: Poezia liceenilor – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Ioana Crăciunescu și prezentarea antolologie şi a filmului Aer de București, Editura Tracus Arte (Foaier, Etaj 1)

16.00 – 16.40: Anii Romantici – Gabriela Adameșteanu, Polirom.  Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

16.45 – 17.25: Istoria Regelui Gogoșar – Radu Aldulescu, Cartea Românească. Prezință Ioan Cristescu (Foaier, Parter)

17.00 – 18.00: Lecturi publice de poezie – Poeți din Brăila, Galați, Constanţa – Corneliu Antoniu, Angela Baciu,  Dan Bistricean,  Constantin Gherghinoiu,  Denisa Lepădatu, Gheorghe Lupașcu, Iulia Pană, Petre Rău, Amelia Stănescu, Sterian Vicol, Florina Zaharia. Moderatori: Dan Mircea Cipariu şi  Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 2)

17.00 – 17.30: Vernisaj expoziție de grafică și Carte Obiect. Lansare album Alina Roşca, Editura Tracus Arte, 2015. Invitat – Acad. Mircia Dumitrescu, grafician, Anna-Mária Orbán, lector dr., şi studenţii UNArte Bucureşti: Denisa Cîrstea, Irina Iacob, Laura Florentina Lupu, Andreea Mocănoiu, Anamaria Samoilă, Mioara Vîlcu, Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Etaj 1)

17.30 – 18.10: Toda Raba – Nikos Kazantzachis, Editura Istros. Prezintă Zamfir Bălan, Viorel Coman (Foaier Parter)

16.00 – 16.40: Lumea ca literatură – Amintiri – Ioan Groșan, Editura Polirom – Prezintă Ioan Cristescu (Foaier, Parter)

Conferințe în liceele brăilene

12.00 – 13.00: Importanța predării Limbii și Literaturii Române în viziunea ARACIP. Lansare de carte. – Constanța Mihăilă, Moderator prof. Georgiana Troia, CN Nicoale Bălcescu.

11.00 – 12.00: Literatura între tipare și provocare – conferința profesorilor. Dezbatere Parlamentul acesta consideră că lectura este mai importantă decât caculatorul, invitați Constanța Mihăilă, Ioan Groșan și Lucian Chișu. Moderator prof. Georgiana Troia, CN Gheorghe Munteanu Murgoci.

Vineri 23 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Conferințe:

17.30 – 19.00: Dezbatere despre doi scriitori brăileni: Panait Istrati și Fănuș Neagu – Participă Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Lucian Chișu, Paul Cernat, Bianca Burța Cernat (Sala Mare)

Lansări de carte:

11.00 – 12.00: Ateliere pentru copii (Foaier Etaj 1)

14.30 – 15.00: Vernisaj expoziție Marin Preda – MOROMEȚII 60. Prezintă Ioan Cristescu și Viorel Coman (Foaier, Etaj 2)

15.00 – 15.40: Matei Basarab cel mai de seamă ctitor de lăcașuri sfinte al neamului românesc – Valeriu Partene, Editura Istros. Prezintă: Înalt prea sfințitul Casian Arhiepiscop al Dunării de Jos, Ionel Cândea, Viorel Coman, Ioan Munteanu (Foaier, Etaj 2)

15.45 – 16.30: Fetița care se juca de-a Dumnezeu – Dan Lungu, Editura Polirom. Prezintă Zamfir Bălan (Foaier, Parter)

16.30 -17.30: Lansări de carte: Eugen Simion profil spiritualMarin Diaconu, Editura Tracus Arte  și Radicalitate și nuanță – Mircea Martin, Editura Tracus Arte. Prezinta Paul Cernat si Bianca Burta Cernat (Foaier, Etaj 2)

19.00 – 19.30: Un înger, un câine, o imagineIoan Șerban Alexandru. Prezintă Zamfir Bălan și Viorel Coman (Foaier Parter)

19.00 -19.30: În urmă nu mai e nimic – Cosmin Perța, Editura Polirom. Prezintă Dan Mircea Cipariu (Foaier, Parter)

19.30 – 20.00: Manuscrisul pierdutValentin Popa, Editura Istros. Prezintă Viorel Coman și Vasile Datcu (Foaier Etaj 2)

19.30 – 21.00: Concert Cvartet Chromatic (Sala Mare)

Sâmbătă 24 octombrie 2015 – 10.00 – 20.00

Lansări de carte:

11.00 – 12.00: Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare – Ionel Cândea, Editura Istros.

Prezintă Costel Drăgan, Marian Ion (Foaier Etaj 2)

12.00 – 13.00: Editura MNLR – Prezintă Lucian Chișu și Ioan Cristescu. Dosarul de securitate al lui Marin Preda. Romanele lui Virgil Tănase. Povești de dragoste în arhiva MNLR – Gala Galaction (Foaier Etaj 2)

17.00 – 18.00: Haiganu. Fluviul șoaptelorMarian Coman, Editura HAC BD (Foaier Parter)

16.00 – 18.00: Gala Poeziei Proliteratur – Lecturi de poezie – Ioan Es. Pop,  Adrian Alui Gheorghe, Teodor Dună, Liviu Ioan Stoiciu, Mireille Rădoi, Dan Mircea Cipariu (Foaier, Etaj 2)

17.30 – 18.30: Concert Mircea Vintilă (Sala Mare)

19.00 – 19.15: Premiul Târgului de Carte (Foaier Etaj 2)

Informaţii de presă despre autorii prezenţi la Târgul de C’Arte Brăila

“Toda Raba” de  Nikos Kazantzachis, Editura Istros, traducere de Zamfir Bălan

La Brăila a apărut recent proza („confesiune sub formă de roman”, cum o caracterizează autorul însuşi)  ”Toda-Raba”, de Nikos Kazantzakis, în traducere din limba neogreacă de Elena Lazăr. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note: Zamfir Bălan. Editura ISTROS, împreună cu Muzeul Brăilei ”Carol I”. Cu această carte, care apare acum prima oară tradusă în limba română (pornind de la ediţia greacă apărută în 2005 şi îngrijită de Patroklos Stavrou), numărul traducerilor româneşti din Kazantzakis depăşeşte 20. Kazantzakis este cel mai tradus autor grec în România şi, în paralel, deţine şi recordul de reeditări. Cele patru călătorii întreprinse în Uniunea Sovietică (1919, 1925, 1927, 1928-1929)  i-au îmbogăţit creaţia cu două volume de memorialistică (”Ce am văzut în Rusia”, 1928), alte două volume ale unei Istorii a literaturii ruse(1930) şi cu Toda-Raba, unul din primele  exerciţii  de a scrie un roman, până la capodoperele din ultimul deceniu de viaţă. Începută în 1929, Toda-Raba (intitulată iniţial Moscou a crié), scrisă în franceză, a cunoscut, ca fiecare operă a lui Kazantzakis, drumul sinuos al rescrierilor dar şi al dificultăţilor de editare  până la publicarea în 1934 la Paris. Cartea, care încalcă „reţetele prescrise”, „nu are decât un singur erou. Azad, Gheranos, Su-ki, Rahel, Amita, Ananda şi Omul cu fălci mari nu sunt decât faţete diferite ale unui singure conştiinţe, care a trăit şi a oglindit realitatea – complexă, fluidă, cu o mie de chipuri – a Uniunii Sovietice…Doar Negrul este în afara şi deasupra eroului”. Chiar dacă şi critici şi cititori sunt tentaţi să găsească corespondenţi în realitate ai personajelor (în Azad, de pildă, pot fi identificate cu uşurinţă  trăsături ale lui Panait Istrati),  „ne aflăm în faţa aceluiaşi joc al ambiguităţii, rezultat al trăirii şi al reprezentării acestei trăiri: realul se exprimă cu mijloacele ficţiunii: ficţiunea se hrăneşte cu complexitatea realităţii” (Zamfir Bălan). Prilej de întâlnire cu un autor cunoscut, dar într-o ipostază necunoscută până acum, ediţia Todei-Raba, scrisă în ritmul alert şi cu concizia unui scenariu cinematografic, este însoţită de un solid studiu introductiv semnat de profesorul Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăilei „Carol I”. Cititorului i se oferă aici reperele esenţiale pentru a înţelege relaţia unui scriitor de talia lui Nikos Kazantzakis cu stânga europeană a vremii şi cu prima ţară socialistă din lume.

„Opriţi dricul, mortu ăsta n-a dat plicul” de  Nicolae Bacalbaşa, Editura Princeps Edit, şi “Căprioara de ghips” de Gheorghe Bacalbaşa, Editura Tracus Arte

Nicolae Dobrovici Bacalbașa s-a născut la 29 martie 1944, la București. Medic, professor universitar, actualmente președinte al Consiliului Județului Galați. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. Profesor Honoris Causa al Universității Apollonia, Iași. Ordinul Meritul Sanitar în Grad de Ofiţer (Monitorul Oficial al României, anul 172 (XVI) – nr.1.178 din 13 decembrie 2004). Premiul Special pentru proză al Filialei Iași a USR, 2014. Activitate literară: “Fals tratat de navigație”, Editura Alma, Galați, 1997; “Taci și înoată”, Editura Arionda, Galați, 2000; “A muri pe mare”, Editura Fundației Scrisul Românesc, 2008, “Medicină și cultură”, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2010 (împreună cu Diana Popa); “Opriți dricul, mortu ăsta n-a dat plicul”, Editura Princeps Edit, Iași, 2013; “Frica, Greața, Fofilarea”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014.

Gheorghe Bacalbaşa s-a născut la 29 martie 1944, la București. Medic şi scriitor.1961- absolvent al liceului „Mircea cel Bătrân”Constanţa; 1967- absolvent al Facultăţii Medicină generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”; 1969-1972 intern clinic efectuând stagii la Obstetrică – Ginecologie, Chirurgie, Urologie, Pediatrie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”; 1972-1979 medic specialist Obstetrică – Ginecologie la Spitalul Judeţean Galaţi; 1979 – asistent universitar clinica Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon” a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”- Bucureşti; 1991- medic primar Obstetrică – Ginecologie; 1992- şef lucrări clinica de Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon”a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti; 1995 doctor în ştiinţe medicale cu teza „Rolul perioadei de embriogeneză în modelarea hipotrofiei fetale conducător ştiinţific Prof. Dan Alessandrescu; 1997 Conferenţiar Universitar clinica Obstetrică – Ginecologie „Sf. Pantelimon”Bucureşti, şef secţie Obstetrică – Ginecologie spitalul Sf. Pantelimon. Cărţi publicate: „Domiciliu obligatoriu”, Ed. Alma, 1995 – proză; „Căprioara de ghips”, Ed. Istru, 2001; „Instituţia”, Ed. Tipo Moldova, 2015 – proză. Reeditări: „Căprioara de ghips”, Ed. Tracus Arte, 2014- roman: „Domiciliu obligatoriu”, Ed. Tipo Moldova, 2015 – proză, „Compulsory address”, Ed. Sinteze, Galați, 2008.

Dan Mircea CIPARIU – „Animalul de doctor m-a omorît!”

Puţine sînt cărţile încadrate sub genericul „non-fiction” care să se folosească de  armele literaturii pentru a renaşte, sub ochii atenţi şi poate că vigilenţi ai cititorului, o lume, o epocă. Gen aparte, venit pe filiera cinematografică, „docudrama” s-a ilustrat în spaţiul nostru cultural fie prin serialul „Memorialul durerii”, fie prin cărţile dedicate fenomenului concentraţionar din România postbelică, printre aceste cărţi remarcîndu-se cea scrisă de regretatul Cicerone Ioniţoiu (Victimele terorii comuniste, în care avem un tablou hiperrealist al detenţiei politice în anii stalinismului de la noi). Noua carte semnată de Nicolae Bacalbaşa, Opriţi dricul, Mortu’ ăsta n-a dat plicul, Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2013, este o „docudrama” care surprinde şi literar (cu o stilistică interstiţială ce se naşte între relatarea factuală şi tensiunea unor poveşti şi a unor destine dramatice!), şi ca document de istorie recentă. Poveştile sînt, multe dintre ele, prilejuri de a sonda lumea necunoscută a unei bresle, cea a lumii medicale româneşti, din ultimii 70 de ani. Relatările au o puternică energie empatică pentru că autorul lor, Nicolae Bacalbaşa, el însuşi doctor, îşi iubeşte „pacienţii”, încearcă să intre în mecanismele lor tainice de gîndire şi de acţiune. Fundamentală, în această carte, este privirea literară asupra personajelor (doctori, asistente, pacienţi, brancardieri) şi a epocii (perioada legionară, carlistă, regală, stalinistă, ceauşistă, postdecembristă).

Nicolae Bacalbaşa are intuiţia corectă şi conştiinţa auctorială că evenimentele pe care le relatează au şi impact, şi putere esopică, iar maniera de a le pune în pagină trebuie să fie scrise cît mai aproape de un grad zero al literaturizării. Atunci cînd viaţa cuiva, fie el chiar şi călău, fie el chiar şi dictator, este în mîna unui doctor, cînd moartea este o privire pe gaura cheii, efectele stilistice şi de construcţie nu îşi mai au rostul. Dicţiunea factuală rămîne, în acest context, suportul tehnic cu cele mai bune servicii în arta de a seduce cititorul. Într-un ev al multimedia, al discursurilor interşanjabile, genurile literare au devenit precum bolile: tot mai inteligente, tot mai sofisticate, tot mai de nişă! Nicolae Bacalbaşa ştie că nu mai avem de-a face cu boli pure şi cu genuri literare pure. Modalitatea de a înţelege interiorul (chiar interiorul unei maladii!) este aceea de a înregistra evenimente şi caractere sub o lupă care să nu deformeze realitatea. Cercetarea plurivalentă şi interdisciplinară este cea care ne poate devoala feţele unor personaje şi ale unor istorii secrete. Formula „docudrama” conţine stimuli de cercetare literară şi imagologică a (ne)cunoscutelor din spaţiul medical autohton. „Gheara” scriitorului îşi pune amprenta, prin subtile parafraze şi trimiteri livreşti, prin creionarea unor personaje memorabile, precum străluciţii doctori profesori Theodor Burghele, Sergiu Crivda, Dan Setlacec ori Şerban Milcoveanu, prin poveşti memorabile despre felul în care boala şi moartea definesc destinul unor dictatori cum au fost Hitler şi Brejnev. Relaţia ocultă ori chiar directă între ideologie şi medicină este o temă predilectă în povestirile lui Nicolae Bacalbaşa. Fie că narează întîmplări cu detalii vizuale (unele puternic expresioniste!) sau tehnice, în care sînt implicate personaje celebre (memorabil portretul dedicat scriitorului şi doctorului Vasile Voiculescu) sau umile, autorul îşi pune şi ne pune probleme de etică, de morală, de spiritualitate şi de credinţă, în confruntarea ce se naşte din lupta bolii fizice şi chiar psihice cu sisteme politice şi sociale maladive (fie că e vorba de extrema dreaptă reprezentată de Hitler şi acoliţii săi, fie că e vorba de extrema stîngă a lagărului sovietic, bine reprezentată de Lenin, Stalin sau Brejnev, personaje ale cărţii ce au o endemică legătură cu răul şi cu boala!). Morala fiecărui personaj portretizat conduce la ideea că fiecare dintre noi putem alege între rău sau bine, între conştiinţă şi necesitate, între frustrare şi eliberare. Noi sîntem măsura lucrurilor pe care le trăim şi le împlinim, chiar în cele mai atroce condiţii de existenţă! Personajele rele din cartea scrisă de Nicolae Bacalbaşa sînt pedepsite prin boli necruţătoare şi prin neiertare! Sînt personaje care l-au refuzat pe Dumnezeu şi care s-au crezut Dumnezeu. Cînd răul este vindecat de lumină, existenţa lui Dumnezeu nu mai e o temă de cercetare, ci una de credinţă! Bolile ideologice şi sociale vin, de cele mai multe ori, din absenţa credinţei, lipsa unui ideal şi a nevoii de a-l iubi şi pe Celălalt!

În loc de final de cronică de carte (o carte care stîrneşte certe delicii de lectură şi care îţi oferă informaţii neştiute din istoria secretă a medicinii), am ales o scurtă povestire, „Cet animal de médecin m’a tuée..”: „Cînd omori un pacient, ai grije cu cine ai de-a face! Unii pot să te tragă în tribunal, dar alţii pot fi şi mai duri. Te prind în insectarul oprobiului într-un mod pe care nu îl poţi contesta. Katalina Boschott este celebră prin moarte! Femeie frumoasă, amanta industriaşului George Asan, guvernantă a copiilor acestuia, a rămas în istorie prin statuia pe care a zămislit-o Rafaello Romanelli, statuie în mărime naturală în cimitirul Bellu. Katalina a fost victima unei erori medicale. A înţeles perfect acest lucru. Pe patul de moarte a constatat, în franţuzeşte, în anul 2006: „Animalul de doctor m-a omorît!”. N-ar fi nici prima, nici ultima, să constate acest lucru! Numai că diagnosticul ei a fost afişat cu litere aurite în relief pe granitul roşu al monumentului funerar. Apoi lucrurile s-au desfăşurat curat româneşte: cu timpul, literă cu literă, inscripţia a fost furată. Ca să înţeleagă Katalina pe lumea cealaltă în ce ţară a ajuns!”.

Cea mai recentă carte scrisă de Nicolae Bacalbaşa, Opriţi dricul, Mortu’ ăsta n-a dat plicul, se citeşte pe nerăsuflate şi dovedeşte, a cîta oară, că realitatea este, de multe ori, o problemă medicală!

Poezia liceenilor – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Ioana Crăciunescu și prezentarea filmului şi cărţii  “Aer de București”

AER DE BUCUREȘTI de Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, este un proiect editorial propus și realizat de Asociația EURO CULTURART și Editura TRACUS ARTE. Proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

AER DE BUCUREȘTI a fost imprimat, în august 2015, la Tipografia World Mediagraph, în 500 de exemplare (prima ediție), din care 50 numerotate de către autori, cu un timbre sec de Mihai Zgondoiu. Cartea a fost tipărită pe hârtie offset Serixo, 160 g. (paginile 1-80) și pe hârtie ecologică Flora Betulla re ciclată, 100 g. (paginile 81-96). Fiecare exemplar este însoțit de un DVD.

AER DE BUCUREȘTI este primul proiect editorial și cultural care propune cinci autori din generații diferite – Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, din genuri de nișă diferite (poezie, blues&jazz și arte vizuale), care prezintă publicului Bucureștiul „lor”, poetic, vizual și în mărturii audio-video. Acest portret în evantai al Capitalei – ca topos poetic și reper inspirator pentru trei promoții de scriitori din literatura română contemporană – este ilustrat cu fotografii alb-negru de Mihai Zgondoiu. O altfel de „pagină” de istorie literară și artistică a Bucureștiului.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2015, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti, ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este şi un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formaţia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului. Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simt artistic foarte mare.

Mihai Zgondoiu s-a născut la 5 februarie 1982 la Mediaş. Este absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design, licenţiat şi absolvent de masterat în grafică. În 2008 a fost curator şi organizator al Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală din Mogoşoaia – Bucureşti. Activează ca artist în următoarele domenii: desen, pictură, gravură / print, video, instalaţii, performance, artă urbană. Din 2008 este doctorand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Începând cu anul 2009 coordonează proiectele vizuale la Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ioan Groșan – „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom – prezintă Ioan Cristescu.

Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Înainte de „Lumea ca literatură – Amintiri”, Editura Polirom, a publicat „Un om din Est”, roman, Editura Tracus Arte, 2010.

Lecturi publice de poezie – Poeți din Galați (Denisa Lepădatu, Petre Rău, Florina Zaharia) şi  Constanța (Amelia Stănescu, Iulia Pană). Moderator Dan Mircea Cipariu

Florina Zaharia este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect:împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.

Denisa LEPĂDATU este elevă în clasa a VII-a la Şcoala “Mihail Sadoveanu” din Galaţi. Debutul literar l-a semnat cu proză scurtă în revista literară „Boem@” (august 2012). Scrie poezie și proză. A publicat în numeroase reviste literare din țară și din străinătate. Este membră a câtorva cenacluri literare online și prezentă pe mai multe site-uri literare. A apărut în mai multe antologii de creaţii literare din țară și din străinătate. Este redactor și colaborator permanent la revista literară Boem@, la revista Micul Prinț din Chișinău și la Literatura copii. Este membru în comitetul de conducere al WOTC / OMCTOrganizația Mondială a Copiilor TalentațiPremii literare: Premiul Mezin TalentConcursul Internaţional de Poezie şi Proză „Starpress 2012”; Premiul revistei Boema – Festival Naţional de Literatură “Prietenia cuvintelor”, Galaţi (2013); Premiul I – Concursul Internaţional de Creaţie Literară “Ion Creangă”, Brăila (2013); Premiul I – Concursul de Recitare – Festivalul Naţional al Cărţii “Axis Libri” Galaţi (2013); Premiul Nichita Stănescu” – Conc.“Scriitori de ieri, de azi şi de mâine” – “Axis Libri” (2013); Premiul I – Conc. Internaţional Poezie “Giovani e Poesia”, Italia, Triuggio – Milano (2013); Premiul Academiei “Arte e Cultura” – Conc. Internaţional de Poezie din Salerno, Italia (2013); Premiul “Ion Vătămanu” – poezie, Conc. de creaţie literară “Vis de Toamnă”, Urziceni (2013);  Premiul I – Conc. “M. Eminescu”, Fundaţia “DV pentru dezvoltarea României”, Buc. (2014); Premiul I – Conc. naţional de creaţie artistică „Amândoi, în aburul pâinii”, Târgu-Mureş (2014); Menţiune la Concursul de Creaţie Literară „Ana Blandiana”, Brăila (2014); Premiul I la Concursul Naţional „Eternul Eminescu”, Piteşti, (2014); Premiul I – proză, Conc. de creaţie literară „N.Stănescu”, Ed.Ștef, D.Turnu Severin (2014); Premiul “Medalia de Argint”-Conc. Poezie „Tra Sechia e Pannaro”, Modena, Italia (2014); Marele Premiu – Conc.“Scriitori de ieri, de azi și de mâine”, Festivalul Cărții “Axis Libri”(2014); Premiul I – Concursul Național de Poezie „Copiii României creează”, M.A.I., București (2014); Premiul I – Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu, Chișinău, R. Moldova (2014); Premiu I la Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Nichita Stănescu”, Urziceni (2015); Premiu I la Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Universul cuvintelor”, Iaşi (2015).

Cărți publicate: Şoapte de catifea, proză scurtă, ed. InfoRapArt, 2012; Şoapte esenţiale, poezie, 2013; Vampirii din poveste, poveşti, coautor P. Rău, 2013; Primăvara fără sigiliu, poezie, 2013; Simfonia cuvintelor inocente, poezie, 2014; Orfani în haine de duminică, roman, 2014; Compoziţie în alb, versuri, 2015.

PETRE RĂU este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit facultatea de Matematică / Cercetări Operaționale la Univ. “Al. I. Cuza” din Iași, cu specializări postunivesitare în țară și în străinătate. Membru al cenaclurilor literare: “Calistrat Hogaș” – Tecuci (1969-1972), “Mihai Eminescu” (Junimea), Iași (1972-1976), “Noduri și Semne”, fondator 1983, Galați. În prezent este director al editurii InfoRapArt, mentor al cenaclului literar online Noduri și Semne, director al revistei literare Boem@ și președinte al asociației culturale ASPRAAsociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice. Premii și distincții: Premiul Revistei Centrului Cultural Dunărea de Jos”, pentru proză, Galaţi, 2009; Diplomă de excelenţă, pentru romanul-document „Mogoşoaia – istoria unei tragedii”, „Axis Libri”, BVAU Galaţi, 2009; Diplomă de excelenţă, pentru întreaga activitate literară şi gazetărească, Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi, 2010; Marele Premiu pentru Poezie la Concursul Naţional de Literatură “Dor de dor” Ipoteşti, 2012; Premiul I pentru eseu la Concursul Naţional de Literatură “Dor de dor” Ipoteşti, 2012; Premiul Special al editurii Rafet – volumul de poezie “Eden în cădere”, concurs volume „Titel Constantinescu”, Râmnicu Sărat, 2012; Premiul II pentru eseu la Concursul “Dor de Eminescu”, Sebeș, Alba, 2013; Premiul Concursul Internațional de Poezie “Arte e Cultura”, Salerno, Italia, 2013; Diplomă “Ambasador al Culturii Păcii”, Chișinău, 2014; Trofeul Festivalului Internațional de Poezie “Renata Verejanu”, ca membru permanent al juriului, Chișinău, 2015. Cărți publicate: Mogoşoaia – istoria unei tragedii – roman-document, trei ediții Ed. Porto Franco, 1999, InfoRapArt, Galați, 2009/2014; Întârziata vestire – versuri, două ediții, Ed. Noduri şi Semne, Galaţi, 2002, Ed. A.T.U, Sibiu, 2010; De Lingua Universalis – eseu despre limbaje şi comunicare, Ed. Antares, Galați, 2007; Oglinda lui Eminescu – eseuri, Ed. Antares, Galaţi, 2008, Softangiul român – umor, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2008, Autograf – eseuri, Ed. Vinea, Bucureşti, 2008; Orologiul de nisip – roman, Ed. Nouă, Bucureşti, 2009 / Ed. Robin, Italia, 2009; Ultima noapte cu Bernoulli – cyberpoeme, Ed. Nouă, Bucureşti, 2010; Insomniac – 1001 (o mie şi una de sentinţe) – Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2010; Judecata de apoi (versuri, antologie de autor româno-italiană) – Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Portretul cărţii româneşti – critică literară, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Întoarsele gânduri – povestiri/eseuri/panseuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2011; Singurul apei – poezie antologie Opera Omnia, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2012; Eden în cădere – versuri, Premiul special la concursul “Titel Constantinescu” Râmnicu Sărat, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2012; Vampirii din poveste – Coautor: Denisa Lepădatu, povestiri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2013; Destinul cărții românești – critică literară,Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Prefața cărții românești – critică literară, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Viața în Times New Roman – proză, Ed. Centrul Cultural “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2014; Eu și Dumnezeu – microeseuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2014; Îndrăgostirea de zmeu – versuri, Ed. InfoRapArt, Galaţi, 2015;

Gabriela Adameșteanu. Absolventă a Facultăţii de Litere. Pînă în 1990, redactor de dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor de literatură română (timp de 5 ani). A condus revista “22” (timp de 13 ani) şi suplimentul ei “Bucureştiul cultural” (timp de 7 ani). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanul ei “Dimineaţă pierdută” a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra, cu o distribuţie de aur (decembrie 1986 –februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Are patru romane (“Drumul egal al fiecărei zile”, 1975; “Dimineaţă pierdută”, 1984; “Întîlnirea”, 2007; “Provizorat”, 2011), două volume de proză scurtă (“Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă”, 1979; “Vară-primăvară”, 1989), două volume de jurnalism (“Obsesia politicii”, 1995; “Cele două Românii”, 2000), un volum de memorialistică (“Anii romantici”, 2014) şi două romane traduse din franceză (unul în colaborare). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Gala Poeziei – Lecturi de poezie – Ioan Es Pop,  Adrian Alui Gheorghe, Teodor Dună, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu , Mireille Rădoi. Moderator: Dan Mircea Cipariu

Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în localitatea Grumăzești, judeţul Neamț. Doctor în Filologie, din anul 2004, cu teza “Tinerețe fără bătrînețe și sentimentul tragic al timpului”. Fondator şi director al revistei de cultură „Antiteze” în perioada 1996 – 2007. Director şi fondator al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta”, din anul 2010. Autor a mai multor volume de versuri, între care: „Ceremonii insidioase” (1985), „Poeme în alb – negru” (1987), „Intimitatea absenței” (1992), „Cîntece de îngropat pe cei vii” (1993), „Fratele meu, străinul” (1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (1997), „Complicitate” (1998), „Îngerul căzut” (2001), “Gloria milei” (2003), „O dramă la vînătoare. Antologie de poezie”, (2008), „Paznicul ploii” (2010), „Cucuta” (2011). Traduceri în limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.  A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie “Îngerul căzut”, de şapte ori a primit premiul Filialei Iaşi a USR, Premiul Festivalului de literatură româno-canadian « Ronald Gasparic » (2008),  Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani, Brăila, 2010 etc. În prezent este directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ. Trăieşte la Piatra Neamţ.

Teodor Dună s-a născut în 1981. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru Debut, Botoșani, 2003); catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) șiDer lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012 – antologie bilingvă). Selecţii din poemele sale sunt traduse în franceză, engleză, bulgară, suedeză, spaniolă, ungară.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.

Mireille Radoi s-a născut la 9 mai 1974. Are experienţă în diverse domenii de activitate, fiind specialist în ştiinţele comunicării şi studii de securitate. A absolvit Academia Naţională de Informaţii ca şef de promoţie, a obţinut masteratul şi doctoratul în ştiinţe politice. Este conferenţiar universitar şi, din 2010, este director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (http://www.bcub.ro/). Este iniţiatoarea celui mai mare festival cultural în aer liber din Bucureşti: Strada de C’Arte (www.stradadecarte.ro). A reînfiinţat după 65 de ani de inexistenţă,„Fundaţia Universitară Carol I” (www.fundatiacarol.ro). În 2013, Mireille Rădoi a debutat literar cu volumul ”ieşireadinbazadedate” apărut la editura timişoreană Brumar şi lansat la Galateca. „Mireille Radoi – pe care multă lume o cunoaşte în calitatea sa de director al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti şi de manager cultural, de autoare de cărţi de specialitate intrate în circuitul universitar internaţional – debutează în literatură cu o carte de poeme, un obiect de artă ce vizează bibliofilia, un discurs poetic autentic şi organic, stăpân pe mijloacele sale de expresie, în care suntem invitaţi să rezonăm cu o energie lirică de eliberare. Eliberare de toate dictaturile prezentului şi eliberarea din statistică şi din baza de date. Mireille Rădoi are intuiţia poetică şi feminină de a-şi găsi izbăvirea în Lumină şi Unicitatea dumnezeiască!”, a scris Dan Mircea Cipariu.

CASSIAN MARIA SPIRIDON s-a născut la 9 aprilie 1950, în Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti, 1975. A lucrat pînă în decembrie 1989 ca inginer mecanic şi cercetător ştiinţific în diverse întreprinderi şi institute. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Societăţii Ziariştilor Români şi al Asociaţiei Ziariştilor Români. Membru al PEN-clubului european. Debut în presa literară: 1971, în revistele „Amfiteatru” şi „România literară”. Câştigător al premiului de debut în volum pentru anii 1979-1980, al Editurii Junimea, Iaşi; 1980 – laureat al festivalului naţional de poezie „Nicolae Labiş”; decembrie 1989 – organizator şi participant la mişcarea revoluţionară anticomunistă din 14 decembrie 1989, Iaşi, Piaţa Unirii, orele 16,00 – fapt pentru care a fost arestat de Securitatea din Iaşi şi eliberat din închisoare în amiaza zilei de 22 decembrie ’89; ian. 1990-nov.1991 – fondator şi director al noii serii a revistei TIMPUL din Iaşi; nov.1991-nov.1992 – redactor al revistei „Cronica” Iaşi, dec.1992-dec.1994 – redactor al ziarului „Evenimentul zilei”; între 1993-1995 – redactor colaborator la postul TV Europa Nova Iaşi; iunie 1994 – pînă în prezent – fondator şi director al revistei de cultură poetică POEZIA; ian. 1995 şi pînă în prezent – director al Editurii TIMPUL – Iaşi; oct. 1995 şi pînă în prezent – iniţiator şi redactor coordonator al publicaţiei literare „Caietele de la Durău”; dec. 1995 şi pînă în prezent – redactor şef al revistei „Convorbiri literare” din Iaşi; din 1996 – membru al Consiliului USR şi al Comitetului de conducere a USR Filiala Iaşi; din 2000 – membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. Din 2009 – preşedinte al USR Filiala Iaşi. Cărţi publicate: Pornind de la zero – versuri, Ed.Junimea, Iaşi, 1985; Zodia nopţii – versuri, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1994 (Premiul revistei „Poesis“- Satu Mare, pentru cea mai bună carte a anului); Iaşi, 14 decembrie 1989, Începutul Revoluţiei Române, Ed. Timpul – Iaşi, 1994. (Premiul cultural „Vasile Pogor“ al Primăriei Iaşi);Piatră de încercare – versuri, Ed. Junimea – Iaşi, 1995. (Premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Iaşi); De dragoste şi moarte – versuri, Ed. Helicon – Timişoara, 1996; Intrarea în apocalipsă – versuri (ediţie bilingvă, română şi franceză), Ed. Cogito, 1997; Arta nostalgiei (poeme cuantice) – versuri, Ed. Cartea Românească, 1997 (Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Dobrogea, revista „Tomis“, Constanţa, Premiul pentru poezie al Salonului de carte Oradea, 1998); Întotdeauna ploaia spală eşafodul, Ed. Axa, Botoşani, 1997 (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor – Filiala Iaşi); Atitudini literare, Ed. Cartea Românească, 1999 (nominalizată – Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Iaşi, 1999, Premiul special „Radu Enescu” la Salonul Internaţional de Carte Oradea, 2000); Clipa zboară c-un zîmbet ironic, Ed. Dyonisos, Craiova, 1999 (nominalizată – Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România), (Marele premiu al Festivalului internaţional de poezie de la Sighetul Marmaţiei, 1999); Dintr-o haltă părăsită, versuri, Ed. Augusta, Timişoara, 2000 (Marele premiu  ASLA Oradea, 2001, nominalizat la Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 2001); Pornind de la zero, antologie de versuri, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2000; Între două lumi, antologie de versuri în română, spaniolă, franceză, engleză, Editura Cogito, Oradea, 2001; Über den Wald, versuri, volum bilingv română-germană, Ed. Dionysos, Germania, 2002; Atitudini literare, vol. II, Ed. Cartea Românească, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul revistei Antares, Premiul pentru publicistică al USR Filiala Iaşi); Ucenicia libertăţii (atitudini literare III), Editura Cartea Românească, 2003 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu pe anul 2003); Nimic nu tulbură ca viaţa (poezii), Editura Dacia, Cluj, 2004 (Premiul „Mihai Ursachi” pentru poezie la Salonul de Carte al Bibliotecii „Gh. Asachi”, Iaşi, 2004, Premiul Fundaţiei Culturale „Hyperion”, 2004); Petre Ţuţea între filosofie şi teologie, Ed. Cogito, Oradea, 2004; Aries (antologie de versuri), Ed. Junimea, 2004; Între două lumi, (antologie, în română, spaniolă, franceză şi engleză), Editura Fundaţiei Culturale Poezia, 2004; Eminescu, azi, Editura Junimea, 2005 – Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi; Între două lumi (antologie de versuri în română, spaniolă, franceză, engleză, germană), Ed. Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2006; Orizonturi duble (Atitudini literare/IV), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2006; Aventurile terţului, Colecţia Ananda, Ed. Junimea, Iaşi, 2006; Marea înfăţişare a lui Mihai Ursachi, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006; Noduri pe linia vieţii, versuri, Ed. Paralela 45, 2007; 101 dialoguri în libertate, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2007; O săgeată îmbrăcată în roşu, Ed. Paralela 45, 2008; Aventurile terţului, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2009; Vieţi controlate, Junimea, Iaşi, 2009 (Premiul pentru critică şi eseu al Colocviului Generaţia 80 la maturitate, mai 2010); Gînduri despre poezie, Limes, Cluj, 2010; Cumpăna, antologie de versuri, Tipo-Moldova Iaşi, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2011 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România); Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Editura Tipo-Moldova, Iaşi, 2012; Poeme în balans, Editura Charmides, Bistriţa, 2013; Petre Ţuţea între filosofie şi teologie, Editura Doxologia, Iaşi, 2013; Rostirea sufletului, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2014; Fericirile monahului Nicolae de la Rohia, Editura Doxologia, 2014; Despre împărăţia omului surogat, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2014. Este publicat în toate revistele importante din ţară. Apariţii în diverse antologii din ţară şi străinătate. Prezent, ca invitat, la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie (Festivalul internaţional de Poezie de la Medellin – Columbia, Bienala internaţională de Poezie de la Liège – Belgia, Luna culturii româneşti de la Marsilia – Franţa, Întîlnirea Poeţilor Lumii latine, Mexic, Festivalul Internaţional de Poezie de la Havana, Cuba etc.). Tradus şi publicat în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, chineză, finlandeză, polonă, cehă, albaneză, slovacă, arabă, maghiară, coreeană ş.a. Prezent cu texte la radio şi televiziune (locale şi naţionale). Numeroase articole publicistice şi eseuri în presa locală şi naţională. Alte premii şi distincţii: 1992 – Premiul Revistei „Poesis” pentru îngrijirea ediţiei „Opere fundamentale”, de Petre Ţuţea; Premiul Colocviilor Naţionale de Poezie Piatra Neamţ pentru pentru îngrijirea ediţiei „Omul – Tratat de antropologie creştină”, de Petre Ţuţea; 1997 – Premiul Bacovia al revistei „Ateneu” pentru Poezie; 2000 – Brevet de conferire a medaliei comemoriative „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea operei eminesciene; Premiul pentru Eseu al Festivalului Internaţional de Poezie Deva; În anul 2000 – a fost distins prin Decret Prezidenţial cu Medalia Comemorativă „Eminescu-2000”. 2003 – Premiul special pentru Poezie al Festivalului Internaţional de Poezie „Ronald Gasparic”, Iaşi, 2003; 2004 – Premiul POGOR pentru întreaga activitate literară acordat de Primăria Municipiului Iaşi; A fost distins prin Decret prezidenţial cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer. 2006 – Diploma de Excelenţă a Festivalului Naţional de Poezie „Costache Conachi”, Tecuci, pentru merite deosebite în promovarea operei scriitorului Costache Conachi. Premiul I şi Premiul Filialei Bacău a USR pentru cea mai bună revistă literară şi de cultură a anului 2006, revista „Convorbiri literare”. 2008 – I s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. 2010 – A fost distins prin Decret prezidenţial cu Meritul Cultural în grad de Comandor. Lucrări ştiinţifice publicate: Eminescu, azi, Editura Junimea, 2005; Aventurile terţului, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2009.

Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în 19 februarie 1950, la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2010. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate(1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012). Antologie de versuri: Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997),Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrăjmaș (2014). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).

Edituri invitate: Humanitas,  Semne, Multicart,  Mica Valahie, Niculescu, Nomina, Vivaldi, Saeculum, Lider,  Prut, Diana, Corint, Tritonic, Cetatea de scaun, Byton, DPH, Hasefer, Polirom, All, Nemira, Dharana, HAC BD!, RAO, Muzeul Naţional al Literaturii Române – Bucureşti, Tracus Arte, Tipo Moldova, Torent Press, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.

Număr de vizualizări :1795


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro