”Cele mai apropiate de poetica italiană, paradoxal, au fost textele lui Gellu Naum și Marin Sorescu”

oct. 21st, 2015 | By | Category: Studioul de carte

Scriitorul Geo Vasile este italienist, traducător, critic literar, poet, născut la Bucureşti. Licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Filologie (secția limba și literatura italiană şi secundar, română);  lucrarea sa de diplomă a fost dedicată poeziei și prozei unui autor italian complet necunoscut în România deceniului șapte, Cesare Pavese. Neînregimentat politic, nici măcar ca licean la colegiul Sf. Sava,, nici ca student, cu atât mai puțin după, a fost repartizat la diverse școli elementare din Băragan (1967-1971); a reușit prin concurs să ocupe un post de bibliotecar la fosta BCS, actuala Bibliotecă Națională (1971-1990); din anii optzeci cu precădere datează dosarul său de urmărire informativ-operativă întocmit de ofițeri din DSS și informatori, restituit recent  în copie xerox (cca.700 de pagini) de CNSAS. Cele mai palpitante pagini sunt cele privind percheziționarea biroului său de la BCS, dar și a apartamentului familiei,  în care s-a intrat cu chei confecționate de „specialiști”, un prilej ideal de a monta în pereții casei tehnică de ascultare a telefonului. Obiectivul, în limbajul securiștilor, adică Geo Vasile, botezat cu numela conspirativ…Vadim, era bănuit a deține arme artizanale și muniție pentru  un eventual atac împotriva celui mai iubit fiu al poporului. După Revoluție a fost redactor la pagina culturală a cotidianului ”Dimineaţa”, angajat de prof Al. Piru, şi apoi la săptămânalul ”Baricada” (1991-1996). Din 1994, membru al Uniunii Scriitorilor din România.. Colaborator al câtorva reviste literare, între care Luceafărul, toate seriile, România literară, Contemporanul, toate seriile, Hyperion, precum și al unor publicații și Edituri din străinătate.  În 2015, la Editura Tracus Arte, a publicat volumul bilingv ”Te rog Beatrice,UNA STORIA SOGGETTIVA DELLA POESIA ROMENA. Ti prego Beatrice, O ISTORIE SUBIECTIVĂ A POEZIEI ROMÂNE”. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Geo Vasile despre cea mai recentă apariție editorială a sa.

Domnule Geo Vasile, ne-ați propus o antologie poetică, din generații și geografii literare diferite, cu autori români, canonici sau din generația douămiistă. A existat un principiu ordonator de selecție? Pe ce criterii subiective v-ați bazat în alegerea poemelor din  ”Te rog Beatrice, UNA STORIA SOGGETTIVA DELLA POESIA ROMENA. Ti prego Beatrice, O ISTORIE SUBIECTIVĂ A POEZIEI ROMÂNE”?

Din capul locului sper ca aceste răspunsuri să nu-mi fie cenzurate!!! Așadar, selecția s-a făcut pe criterii, evident, subiective (chestiune de gust, afinități elective, empatie !!!), dar și axiologice în opinia mea, în orice caz. S-au  autoexclus din start autorii ce trec drept disidenți (față de cine, față de ce?),  fiind de notorietate că au fost și atunci, pe timpul regimului ceaușist și acum, răsfățații USR., ai Editurilor și revistelor, ai premiilor și privilegiilor de tot felul, publicați în BPT în mii de exemplare. Aceștia, puțini la număr, ce-i drept, sunt traduși și paratraduși în principalele limbi europene, inclusiv în italiană, așa că n-avea rost să le fac și eu această favoare…Singurii disidenți veritabili au fost Paul Goma, Angela Marinescu și Mariana Marin. Am evitat să abordez, cu câteva excepții inevitabile tip Eminescu, Bacovia, Ion Vinea, textele poetice cu rimă, greu sau imposibil de restituit într-o limbă neolatină, dar cu alte paradigme gramaticale, fonetice, ortoepice etc., de unde și părerea mea de rău pentru lipsa versurilor lui Ion Barbu sau Vasile Voiculescu. Tudor Arghezi a fost tradus atât de Salvatore Quasimodo căruia i s-a pus la dispoziție de un colectiv al catedrei de italiană illo tempore o versiune în proză, cât și mai recent de regretatul românist torinez Marco Cugno. O mențiune aparte merită cel mai reprezentativ poet al zilelor noastre, Octavian Soviany, căruia i-am cerut special 5 texte poetice în vers alb… Alcătuirea acestei cărți a avut în vedere un principiu justițiar, id est includerea unor autori neglijați, ocoliți, omiși sistematic de zoili lipsiți de orice urmă de conștiință, inclusiv cea estetică, profesioniști ai delictului prin omisiune. Așadar veți putea citi în ambele limbi poeți care au făcut din poezie un mod de existență și jertfă, de gândire, de rezistență prin devotament și rugăciune: Valeriu Armeanu, Horațiu Ioan Lașcu, excepționala Gabriela Crețan, Eugenia Țarălungă, Daniela Șontică, Ruxandra Niculescu, Liviu Pendefunda etc. Îmi pare sincer rău că spațiul tipografic nu mi-a mai permis să includ poeți precum Aurel Titu Dumitrescu, Traian T. Coșovei,  Ion Stratan sau Marian Drăghici.

Pentru un cititor din țara lui Dante și al lui Petrarca, apelul livresc la personajul literar al Beatricei este unul extrem de la îndemână. Cum motivați alegerea acestei embleme literare într-o antologie ce are în prim plan poezia română?

Te rog Beatrice este incipitul unui fabulos text poetic semnat de Virgil Mazilescu, așa că motivul titlului cărții vine din partea unuia dintre cei mai mari poeți români. Dacă Beatrice îl va fi călăuzit pe Dante în Paradisul Maicii Domnului, Beatrice pentru poetul nostru, transcriptor de vise în regim diurn, este simbolul iubirii și al poeziei. Iată textul în ambele limbi:

te rog beatrice să ne întâlnim

te rog beatrice să ne întâlnim te rog şi n-ar trebui să te rog mâine seară în steaua vega îmbrăcat cu o haină albă simplă uşoară făra cravată fără să-mi amintesc versuri sau alte lucruri frumoase din naştere simplu pe măsura hainei mele voi coborî din tramwaiul 709 cu o flacără la butonieră cu un pui de şopârlă în palmă să mă poţi recunoaşte imediat te rog beatrice te rog beatrice te rog la c oră omenească vei vrea mâine seară în steaua vega

ti prego beatrice dài vediamoci

ti prego beatrice dài vediamoci ti prego anche se non dovrei pregarti domani sera sulla stella vega vestito di una giacca bianca semplice leggera senza cravatta senza ricordarmi versi o alter cose belle di nascita semplice su misura della mia giacca mi vedrai scendere dal tram 709 con una lingua di fuoco all’occhiello con un cucciolo di lucertola in mano per essere riconosciuto subito ti prego beatrice ti prego beatrice ti prego ad ogni ora umana che vorrai domani sera sulla stella vega

Poemele pe care le-ați ales sunt atât de diferite, ca tematică, stilistică și chiar ca receptare critică. Sunt curioasă să aflu care dintre aceste voci poetice sună mai aproape de poetica italiană? Care poeme au fost pentru domnia voastră pietre de șlefuit și pietre de încercare?

Eu ocolesc cuvântul poem, fiindcă prin poem înțeleg texte lungi tip Eneida, Demonul, Țiganiada, Moartea lupului de Vigny etc. Textele poetice din cartea la care ne referim cel mai greu de echivalat în italiană au fost cele eminesciene și bacoviene, cele semnate de Nichita și Cezar Ivănescu. Cele mai apropiate de poetica italiană, paradoxal, au fost textele lui Gellu Naum și Marin Sorescu.

Sunteți un traducător cu o vastă experiență. Care este motivația dumneavoastră de a traduce? Ce ați recomanda tinerilor traducători să traducă din literatura română contemporană? Este limba română dezavantajată de faptul că are un son și o expresivitate greu de tradus?

În primul rând sunt un scriitor român, care printre altele, dacă tot a fost studentul celei bune școli de italianistică din București, a semnat versiunea unor ediții bilingve din mari poeți italieni contemporani (Mario Luzi, Antonio Spagnuolo, Paolo Ruffilli etc.), o istorie a poeziei italiene moderne și contemporane a veacului XX (microeseuri și poezii reprezentative) sub egida unui vers al extraordinarei poete sinucigașe Amelia Rosselli „Am delirat imperfectă pe scări” –  De la Arturo Onofri la Donatella Bisutti, carte ce a fost premiată în decembrie 2015 la Pescara, patria lui Gabriele d’Annunzio, cu Premiul internațional Ennio Flaiano pentru italienistică. Așadar masivul volum apărut în mai multe ediții la Iași la Editura Contact Internațional înlesnește cititorului întâlnirea cu opera unor Ungaretti, Saba, Clemente Rebora, Quasimodo, Alfonso Gatto, Giorgio Caproni, Vittorio Sereni, Andrea Zanzotto, dar și cu cea a unor autori încă în viață: Umberto Piersanti, Maurizio, Cucchi, Roberto Mussapi, Donatella Bisutti, Patrizia Cavalli, Gabriella Rossito etc.  Simultan cu acest import al valorilor poetice italiene, am ținut să ofer publicului italofon masive eșantioane ale poeziei noastre moderne și contemporane. Printre altele sunt singurul traducător în dulcele idiom al unor semnificative selecții din opera poetică a lui Eminescu ( 4 ediții bilingve ), a lui Gellu Naum ( 2 ediții bilingve), a lui Ion Vinea ( 2 ediții bilingve ), apărute atât în România, cât și în Italia.

Pentru toată această operă, să-i zicem de import-export de valori literare, poetice, culturale, ignorată cu obstinație de juriile USR și paladinii criticii noastre, mi-a fost acordat ordinul STELLA D’ITALIA, medalia și diploma aferentă semnată de președintele Republicii Italiene Giorgio Napolitano. Ceremonia decernării a avut loc în septembrie 2013 în sediul Ambasadei Italiene la București. Deși am informat USR, niciun reprezentant oficial al acestei instituții n-a binevoit să onoreze invitația. Chiar și acum, după atâta timp, stau și mă întreb: oare de ce?

În privința tinerilor traducători trebuie mai întâi să se maturizeze, să facă un stagiu de studii în Italia, să citească mult din ambele literaturi și doar apoi să traducă….mari prozatori români, de la interbelici la Nicolae Breban, Augustin Buzura, Marin Preda, Ioan Lăcustă, Dan Stanca, Radu Aldulescu, Filip Florian, Cela Varlam, Gheorghe Crăciun, Octavian Soviany, Alexandru Ecovoiu etc

Sunteți un scriitor care își ilustrează opera în și pe mai multe planuri . Lucrați de la cronici literare și de întâmpinare, până la traduceri importante din limba italiană. Ce autori italieni vor fi traduși și publicați în viitorul cel mai apropiat? Ce alte proiecte culturale aveți în pregătire?

Până la sfârșitul anului 2015, vor apărea în Italia trei ediții bilingve îngrijite de subsemnatul: Mario Luzi, George Bacovia, Mihai Eminescu, la care se va adăuga un nou volum de poezii originale, ediție bilingvă, bineînțeles, la Editura Charmides. Paralel lucrez la volumul doi dintr-un ciclu de romane din care a apărut deja cartea „Discontinuitate”. Intenționez deasemeni în 2016 să-mi adun consemnările despre cărțile autorilor autohtoni și străini, risipite prin reviste sub titlul “Lecturi în filigran”. Și-am încălecat pe-o șa…..

( G.V. nota bene: invit pe cei eventual interesați de activitatea publicistică a subsemnatului  și de titlurile lucrărilor originale sau tălmăcite din italiană, precum și de premiile, distincțiile, diplomele ce omologhează fie și simbolic activitatea mea de-o viață, să-și arunce un ochi pe fișa de Wikipedia, pe motoare de căutare, inclusiv pagina de f.b.)

Număr de vizualizări :1795


2 Comments to “”Cele mai apropiate de poetica italiană, paradoxal, au fost textele lui Gellu Naum și Marin Sorescu””

  1. geo vasile spune:

    Te rog Beatrice UNA STORIA SOGGETTIVA DELLA POESIA ROMENA Ti prego Beatrice, Ed. Tracus Arte, sept. 2015, 515 p., ediție bilingvă româno-italiană

    Cuprins. Sommario
    Introduzione
    Profiluri bibliocritice.. Profili bibliocritici

    MIHAI EMINESCU (1850 – 1889)
    L’eterno mattino della creazione
    Cronologia bio-bibliografica
    GEORGE BACOVIA (1881 – 1957)
    Minimalismo postmoderno
    Cronologia bio-bibliografica
    ION VINEA (1895 – 1964)
    Estetica del paradiso disperso
    Cronologia bio-bibliografica
    LUCIAN BLAGA (1895 – 1961)
    Epicentro dell’anima romena e universale
    (Vita, opera, ars poetica e philosophica)
    GELLU NAUM (1915 – 2001)
    Tecnica dello stupore
    Cronologia bio-bibliografica
    MIRCEA IVĂNESCU (1931 – 2011)
    Nostalgia della fiction narrativa
    NICHITA STĂNESCU (1933 – 1983)
    Intelletto d’amor, visione delle non-parole
    MARIN SORESCU (1936 – 1996)
    L’anti-eroe lirico
    MIHAI URSACHI (1941 – 2004)
    Araldica del giglio
    CEZAR IVĂNESCU ( 1941 – 2008)
    Esorcismo polifonico della morte
    VIRGIL MAZILESCU (1942 – 1984)
    „Ho inventato la poesia e non ho più cuore”
    GEO VASILE ( n.1942)
    Fusione fredda
    VALERIU ARMEANU (n.1946)
    Ribellione del cacciatore di vento

    ADRIAN POPESCU (n.1947)
    Libro della Vita
    IOAN FLORA (1950 – 2005)
    Epica fabulatoria
    LIVIU PENDEFUNDA (n.1952)
    La croce della rosa rossa
    DANIEL CORBU (n. 1953)
    „Il Vangelo secondo Corbu”

    GELLU DORIAN (n.1953)
    Senso mirabile e tragico della vita
    OCTAVIAN SOVIANY(n.1954)
    Don Giovanni in cerca del Santo Graal
    GABRIEL CHIFU (n.1954)
    Ritorno dal reame misterioso
    AUREL DUMITRAŞCU (1955 – 1990)
    Alla ricerca dei messaggi perduti
    ION MUREŞAN (n.1955)
    Riflessivo, umile e perpetuo ribelle
    ADRIAN ALUI GHEORGHE (n. 1958)
    Poesia, lusso dei poveri
    NICOLAE TZONE (n.1958)
    Possessione immacolata
    CRISTIAN POPESCU (1959-1995)
    Arte Popescu, elogio della follia
    HORAŢIU IOAN LAŞCU (1964 -1997)
    Istrione e asceta

    ANGELA MARINESCU (n.1941)
    Stato d’emergenza
    RUXANDRA NICULESCU (n.1949)
    Grafitti sul sudario del tempo
    IOANA CRĂCIUNESCU (n.1950)
    Comunicare il dramma
    IOANA GRECEANU (n.1950)
    Eteronimi in chiaroscuro
    GABRIELA CREŢAN (n.1955)
    Kenoma vs Pleroma
    MARTA PETREU ( n.1955)
    Recital di tenera rabbia
    MARIANA MARIN (1956 – 2003)
    Oro avvelenato
    IRINA NECHIT (n.1962)
    Freschezza, graziosa crudeltà
    RUXANDRA CESEREANU (n.1963)
    Sola e donna
    EUGENIA ŢARĂLUNGĂ (n.1967)
    Giovane parca borderline
    DANIELA ȘONTICĂ (n.1970)
    Presagi d’illuminazione
    ANDRA ROTARU (n.1980)
    Un certo modo di essere vivi
    LINDA MARIA BAROS (n.1981)
    Violenza e disinvoltura
    ELENA VLĂDĂREANU (n.1981)
    Romania. Fin de siècle
    MIRUNA VLADA (n.1986)
    Giglio tra le cosce

    TEXTE POETICE ÎN ROMÂNĂ ȘI ITALIANĂ.TESTI POETICI IN ROMENO E ITALIANO
    Mihai Eminescu:
    Rugăciune.Preghiera, Înger de pază. Angelo custode, De câte ori iubito…Ogni qual volta, amore…Afară-i toamnă. L’autunno fuori, Sunt ani la mijloc. Son già molti anni, Când însuşi glasul. Quando la stessa voce, Iubind în taină. Segretamente amando, Trecut-au anii…Passarono gli anni…Venezia. Venezia, Gândind la tine. Pensando a te, Coborârea apelor. La discesa delle acque, Stau în cerdacul tău. Sto nel verone tuo, Sătul de lucru. Spossato dal lavoro, Pe gânduri ziua. Di giorno impensierito, Răsai asupra mea. Spunta sopra di me.

    George Bacovia:
    Lacustră.Lacustre, Sonet.Sonetto, Amurg violet.Vespro violetto, Plumb de iarnă.
    Piombo d’inverno,Tablou de iarnă. Quadro d’inverno, Pălind. Sbiancato, Largo.Largo,
    Poema finală. Poesia finale, Gaudeamus.Gaudeamus, Dies irae. Dies irae, Ecou de romanţă.
    Eco di romanza, Elegie. Elegia.
    Ion Vinea:
    Declin. Declino. Ivoriu. Avorio. Ovid.Ovidio.Tristia. Tristia Insania.Insania.
    Casa din Mangalia. Casa di Mangalia, Prag.Soglia, Pasărea măiastră. L’uccello mirabile, De Sân Martin.San Martino.
    Lucian Blaga:
    Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Io non calpesto la corolla di miracoli del mondo, Gorunul. Rovere, Izvorul nopţii. Fonte della notte, Lumina. La luce, Liniştea. Quiete, Biografie. Biografia, Încheiere. Riepilogo, Giordano Bruno cântă balada permanenţei.Giordano Bruno canta la ballata della permanenza, Cimitirul roman. Il cimitero romano, Apoteoză. Apoteosi. Catren. Quartina, Autoportret.Autoritratto.
    Gellu Naum:
    Descrierea turnului.Descrizione della torre, Ascet la baraca de tir.Asceta alla baracca di tiro, Divanul.Divano, Mărgelele de sticlă.Le perline, A cincea esenţă. La quint’essenza,
    Gramatca labirintului. Grammatica del labirinto, Pământul şi apa ca mame.La terra e l’acqua come mamme, Zenobia.Zenobia.

    Mircea Ivănescu:
    Palide stele.Pallide stelle, Vorbe, vorbe, vorbe.Parole, parole, parole,
    Conversaţie mondenă.Conversazione mondana, Frunze.Foglie, Miopie.Miopia, Despre moarte ca revedere. Sulla morte come un rivedersi.

    Nichita Stănescu:
    Autoportret.Autoritratto, Către Galatea.A Galatea, Poezia.Poesia, Pean.Peana,
    Schimbarea la faţă.Trasfigurazione, Ausweis. Ausweis, Ars poetica.Ars poetica,
    Elegia întâia. Elegia prima, Elegia a doua, getica. Elegia seconda, getica,
    A cincea elegie. Quinta elegia, A şaptea elegie.Settima elegia,
    Elegia oului, a noua. L’elegia dell’uovo, la nona.

    Marin Sorescu:
    Shakespeare. Shakespeare, Muzeul satului. Museo del villaggio, Atlantida. Atlantide,
    Mai mult ca perfectul. Più che perfetto, Atavism. Atavismo,

    Mihai Ursachi:
    Eli, Eli. Eli, Eli; Magie şi alcool.Magia e alcool, Vedenie în burgul gotic.
    Fantasma nel borgo gotico, Benedictus. Bendictus.

    Cezar Ivănescu:
    Turn I. Torre I, Turn II. Torre II, Copilăria lui Ario Paradis. L’infanzia di Ario Paradis,
    Memorial. Memoriale, La nymphette.La nymphette, Efebul de la Maraton. L’efebo di Maratona,
    Rimaya. Rimaya.

    Virgil Mazilescu:
    Mare internum. Mare internum, Perechi, perechi se legănau. A coppie dondolavano,
    Te rog beatrice. Ti prego beatrice, 1.Inexplicabilă pierdere. 1. Inspiegabile perdita,
    2.dacă ai fi privit. 2.se avessi guardato, 3.despre felul cum voi trăi. 3.del modo in cui vivrò,
    4. spectacol. 4. Spettacolo, Dormi dragostea mea. Dormi amore mio.

    Geo Vasile:
    Desfrânarea iluziei. Lussuria dell’illusione, Fără retuşuri. Senza ritocchi,
    Hotelul argonauţilor.Albergo degli argonauti, Venele Carului Mare. Le vene dell’Orsa Maggiore, Altoeliefuri. Altorilievi.

    Valeriu Armeanu:
    Ca şi cum Come se, Maria. Maria, Cuvântul. Il verbo,
    Viciul materiei. Il vizio della materia, Muzeul prafului. Il museo della polevere.

    Adrian Popescu:
    Arsură.Bruciore, Cravate.Cravatte, La doamna Candrea.Dalla Signora Candrea.

    Ioan Flora:
    Înțelepții, la ora ceaiului. I savi all’ora del tè, Necropontes.Necropontes, La moartea lui Stalin.Alla morte di Stalin, Anghile.Anguille, În balconul strâmt ca un coșciug.Nel balcone stretto come una bara, Omul de pe casă.L’uomo sul tetto.

    Liviu Pendefunda:
    Mila infinită. Pietà infinita, Crucea întrandafirată. La croce della rosa rossa,
    Număr, greutate şi măsură. Numero, peso e misura, Albedo. Albedo,
    Geografia infinitului pe o masă de rezonanţă magnetică în prag de Crăciun.
    La geografia dell’infinito su un tavolo di risonanza magnetica alla viglia del Natale.

    Daniel Corbu:
    Nopţi cu lună peste hematiile visului. Notti di luna sui globuli rossi del sogno,
    Pasărea neagră. L’uccello nero, Evanghelia după Corbu. Il vangelo secondo Corbu.

    Gellu Dorian:
    Gara de Nord Septembrie 1999. Stazione di Nord Settembre 1999,
    Poţi fi măcar o clipă Veneţie. Puoi per almeno un attimo essere Venezia,
    Uită-mă chiar acum. Dimenticami proprio ora,
    Masa. Il tavolo, Frumuseţea. La bellezza.

    Octavian Soviany:
    au lecteur. au lecteur, gigolo.gigolo, dacă aș ști să pictez.. Se sapessi dipingere,
    bocet pentru don Juan.lamento per don Giovanni,
    patru sticluțe de scandic. quattro bottigliette di scandic.

    Gabriel Chifu:
    Tu câştigi orice război. Tu vincevi ogni guerra, Paprirus.Papiro,
    Pat metalic cu aripi.Letto metallico alato, Inima mea urcă muntele.
    Il mio cuore sale la montagna, Ce s-a-ntâmplat cu noi doi? Cosa è accaduto tra noi due?,
    În noaptea de 1 octombrie te-am visat. Il primo di ottobre ti ho sognato.

    Ion Mureşan:
    Poem. Poema, Frig. Freddo, Poemul despre poezie.Il poema sulla poesia, Autoportet la tinereţe. Autoritratto da giovane, Poemul care nu poate fi înţes.Il poema che non può essere capito.

    Aurel Dumitraşcu:
    Tatăl nostru.Padre nostro, Câteva cuvinte în zori. Qualche parola all’alba.
    Nopţi de câlţi. Notti di stoppa, Cine va vorbi.Chi parlerà, În bibliotecă. In biblioteca,
    O femeie şi al doilea război ruginit. Una donna e la seconda guerra arrugginita,
    O fericire aproape perfectă. Una felicità quasi perfetta.

    Adrian Alui Gheorghe:
    Poem. Poema, Oraşul fără niciun locuitor. La città dove non abita nessuno,
    Cuvântul. La parola, Poetul bătrân îşi declamă faima. Il vecchio poeta recita la propria fama,
    Cucută. Cicuta.
    Nicolae Tzone:
    Moartea mea era singură. La mia morte era sola,
    Papirusuri antice.oameni de cretă, Papiri antichi. uomini di gesso,
    Românie, ţară de ipsos. Romania, paese di gesso.
    Cristan Popescu:
    Poem vorbit 9. Poema parlato 9, Marţi. Martedi, Duminică. Domenica,
    Amantele, concubinele, marile amoruri. Le amanti, le concubine, i grandi amori.

    Horaţiu Ion Laşcu:
    octombrie. ottobre, ce cuvinte mai poate rosti. che parole può ancor proferire, pământul absenţei. la terra dell’assenza, nostalgia morţii. desio di morte,
    să sui pe deal să te întâmpini. salire la collina ad incontrare te stesso,
    am fugit întotdeauna. sono sempre scappato.

    Angela Marinescu:
    Rezistenţe arse. Resistenze bruciate, O lume slabă. Un mondo debole,
    O mulţime compactă. Una fitta folla Mă strecor, M’infilo di soppiato,
    Materie. Materia, Piticul. Il nano.

    Ruxandra Niculescu:
    Intimitate. Intimità, Scrisul nervurilor. Lo scritto delle nervature,
    Vor rămâne cărţile. Rimarrano i libri, Absenţă. Assenza,
    Cu buzunarele pline de nisip. Le tasche piene di sabbia,
    Capcana.La trappola, Cumplita gingăşie a tinereţii.
    Crudele tenerezza della gioventù, Linişte asurzitoare.Silenzio assordaante.

    Ioana Crăciunescu:
    Iarnă clinică. Inverno clinico, Tablouri naive.Quadri naïf, Zăpada. Neve,
    O altă fişă personală. Un’altra scheda personale, Stampă. Stampa.

    Ioana Greceanu:
    Fragment dintr-un viu. Frammento di un essere vivente,
    Sunt influenţe nevrotice în jur. Ci sono influssi nevrotici intorno.

    Gabriela Creţan:
    Grădina supliciilor. Il giardino dei supplizi (frammento), Caii de lemn.
    Cavalli di legno, Nunta din Cana Le nozze di Cana.

    Marta Petreu:
    Artemis. Artemide, Este o tristeţe.Ė una tristezza,
    Biografia robot.Biografia robot,
    Ca o coloană.Come una colonna,
    Rochia Martei cea de toate zilele. Il vestito di ogni giorno di Marta,
    Coborârea îngerilor.La discesa degli angeli.

    Mariana Marin:
    Elegie. Elegia,M.M. M.M, La etajul 5. Al piano 5, Limba scrisă sub pleaope.
    Lingua scritta sotto le palpebre, Poem de dragoste. Poema d’amore,
    Elegie XII. Elegia XII, Seducţie.Seduzione.

    Irina Nechit:
    Poezie la soare.Poesia al sole, Cerul. Il cielo, Viscol. Bufera,
    Femei dificile. Donne difficili.

    Ruxandra Cesereanu:
    Peştera. Caverna, Poem 23. Poema 23.

    Eugenia Ţarălungă:
    Hrană pentru păsările văzduhului. Cibo per gli uccelli del cielo,
    Strecoară pământ. Filtra terra, Trofeu… (cântare a treptelor).
    Trofeo…(canto dei gradini).

    Daniela Șontică:
    Scripcarul pe acoperiș. Il violinista sul tetto, Poveste de pe strada mea.
    Una storia della mia strada, Fluture. Farfalla,
    Orbilor mei. Ai miei ciechi, Lot. Lot.

    Andra Rotaru:
    Interdicţii. Divieti, Nou.Nuovo, Pielea. La pelle.

    Linda Maria Baros:
    Fata morgana. Fata morgana,Fondul principal de cuvinte.
    Il fondo principale di parole, Mănânc şi dorm. Mangio e dormo.

    Elena Vlădăreanu:
    România. Fin de siècle. Romania. Fin de siècle,
    O iarnă pentru fratele meu.Un inverno per mio fratello.

    Miruna Vlada:
    Şi pe ţărm. E sulla sponda, Pe marginea somnului, eu.
    In margine al sonno, io. Kriegswitwe. Kriegswitwe. Partaj. Spartizione.

  2. geo vasile spune:

    Cartea „te rog beatrice” costă 40 lei și se găsește la vânzare în rețeaua de librării Humanitas, mai exact în: Alba Iulia, Auchan Bucuresti, Brașov, Cluj, Casa din fundul curții (CPP, București), Cișmigiu, Galați, Gds Bucuresti, Kretzulescu, Oradea, Sibiu, Vâlce

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro