Marţi, 29 septembrie 2015, 19.00, la Biblioteca Ion Creangă (str. Gen. Christian Tell nr. 10), Institutul Balassi – Instiutul Maghiar din Bucureşti vă invită la expoziţia ”Căi ferate din Transilvania 1867-1914”. Miercuri, 30 septembrie 2015, începând cu ora 19.00, istoricul Gidó Csaba va susţine, la sediul Institutului Balassi (Str. Gina Patrichi nr. 8, București), o prelegere despre ”Rolul căilor ferate în modernizarea Transilvaniei”.
Expoziţia care prezintă istoria construirii căilor ferate din Transilvania de la compromisul austro-ungar până la izbucnirea primului Război Mondial (1867-1914) se bazează pe colecţia de fotografii originale din bogata arhivă a Muzeului Tehnicii şi a Transporturilor din Ungaria. Această perioadă în care s-a construit o reţea de căi ferate de o lungime de 2384 km, a fost imortalizată pentru generaţiile următoare de fotografii renumiţi ai acelor timpuri. Pe lângă documentarea construcţiei căilor ferate artiştii fotografi au imortalizat şi peisajul în transformare, precum şi omul implicat în realizarea acestei transformări.
În cadrul expoziţiei copiii vor putea pătrunde în tainele realizării machetelor feroviare cu invitatul nostru, Buzás Mihály, realizator de machete feroviare.
Parteneri: Magyar Műszaki és Közlekedési Múzeum, Biblioteca Ion Creangă
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 30 septembrie – 18 octombrie 2015.
Gidó Csaba: Rolul căilor ferate în modernizarea Transilvaniei – prelegere de istorie
miercuri, 30 septembrie 2015, 19.00
Institutul Balassi – Instiutul Maghiar din Bucureşti
(str. Gina Patrichi nr. 8)
În cadrul ciclului de prelegeri de istorie: Provocările diversităţii. Ardelenii din 1848 până în prezent Insitutul nostru organizează lunar prelegeri despre istoria Transilvaniei de la 1848 până în prezent. Cu aceste evenimente își propune să consolideze o nouă etapă a dialogului ştiinţific între istoriografia maghiară și română.
Reţeaua de căi ferate din Transilvania a fost construită între anii 1856–1918. Căile ferate au avut un rol decisiv în dezvoltarea economiei: a devenit importantă respectarea orei exacte, fluxul informaţiilor s-a accelerat, restaurantele din trenuri au influenţat gastronomia ardelenească, iar gările au influenţat imaginea morfologică a oraşelor. La început existau chiar şi manuale de bune maniere în timpul călătoriei. Datorită căilor ferate societatea transilvană a cunoscut fenomenul de publicitate, iar în restaurantele feroviare a devenit cunoscut şniţelul vienez, sifonul şi feţele de masă în carouri roşu cu alb.
Gidó Csaba „a călătorit cu trenul secuiesc tras de o locomotivă cu aburi, în toamna anului 1995, fiind student în anul II la istorie, şi se gândea la lucrarea sa de diplomă. Între Mugeni şi Porumbeni «l-a pălit fumul locomotivei» şi a decis, tema lucrării va fii trenul secuiesc tras de locomotivă cu aburi” (Udvarhelyi Híradó). De atunci a scris în jur de douăzeci de studii pe această temă, respectiv Editura Pro Print Kiadó din Miercurea Ciuc a publicat volumul său intitulat Vasszekér és mozdonygőz (Căruţă de fier şi aburi de locomotivă), care cuprinde o variantă completată a tezei sale de doctorat susţinută la Universitatea din Pécs.
Comunicare în limba română.
Partener: Diákközéletért Alapítvány
Cu sprijinul: Nemzetpolitikai Államtitkárság, Bethlen Gábor Alap
