„Blaga a fost confiscat de cei care au drepturile de autor”

sept. 26th, 2015 | By | Category: Proiecte

Vineri, 25 septembrie 2015, de la ora 13.00, în Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc o masă rotundă prilejuită de împlinirea a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga. La eveniment au participat academicianul Eugen Simion, profesorul Silviu Angelescu, profesorul Mircea Martin, criticul literar Paul Cernat şi Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Masa rotundă s-a înscris în seria de evenimente organizate în cadrul ediţiei a IV-a a festivalului „Strada de C`Arte”, organizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. „Am ţinut să facem o expoziţie Blaga pentru că este anul lui, se fac 120 de ani de la naşterea sa, dar mai ales dintr-un alt motiv, foarte întemeiat: Blaga este într-un con de umbră din punct de vedere al posterităţii. Teatrul lui Blaga, din punctul meu de vedere, este un teatru ce rezistă în timp”, a argumentat Ion Cristescu realizarea acestui eveniment.

Primul care a vorbit despre Lucian Blaga dar mai ales despre opera sa, inaccesibilă cititorilor timp îndelungat a fost Eugen Simion. „Posteritatea lui Blaga a început încă din timpul vieţii. Eu am învăţat în anii opresiunilor şi ţin minte că niciun profesor nu rostea numele lui Blaga la cursurile de literatură. Singurul cu care am vorbit a fost Tudor Vianu. Dar în ce context: după vacanţă ne întreba ce am citit. Şi eu citisem toată filosofia lui Blaga. Şi el a rămas uimit şi m-a întrebat: „Tinere, tu nu ştii că Blaga nu are un sistem filosofic?”. A fost greu să răspund la întrebare. Dar nu, nu se vorbea despre Blaga.

Ulterior, criticii l-au acceptat foarte greu. Dintre scriitorii interzişi, el a fost ultimul admis. Generaţia mea, însă, l-a luat ca model. Pe de o parte Blaga a trecut prin acest purgatoriu prelungit. Am văzut mulţi filosofi în viaţa asta. Blaga era singurul care se arăta exact cum credeai că e după ce îl citeai”, a povestit Eugen Simion.

Tot despre primul contact cu opera lui Blaga a vorbit şi profesorul Mircea Martin: „Eu am auzit în liceul meu, într-un oraş de provincie, de Blaga. Profesoara mea, foarte bine pregătită de altfel, ne-a vorbit, la sfârşitul unui an, de curente reacţionare, printre care şi expresionismul. Blaga părea foarte interesant pentru noi, elevii. Dar nu l-am putut citi, nu am avut de unde, aşa că l-am citit abia în facultate.

L-am citit cu freamăt interior şi nu m-am putut abţine, în inconştienţa mea, să le citesc colegilor mei de seminar. Chiar le-am citit poemul „Veniţi cu mine”. Pentru urechile lor a fost un şoc, estetic în primul rând. Mi l-au smuls din mâini, să citească şi ei. Am fost chemat a doua zi de conducerea facultăţii. În facultate nu s-a vorbit deloc de el.

Eu cred că noi, totuşi, avem de meditat pe seama tăcerii lui Blaga. Ar trebui să mai reflectăm şi asupra poeziei pe care Blaga a scris-o în anii aceia.”

„Criticii tineri mai au de scris despre Arghezi, Blaga”

Părerea specialiştilor în ceea ce priveşte situaţia actuală a operei lui Blagaeste unanimă: scriitorului nu i se mai dă atenţia cuvenită. Şi de vină sunt inclusiv cei care deţin drepturile de autor.

„Eu l-am citit pe Blaga înainte de a-l citi pe Arghezi. A fost o întâmplare. Românitatea lui cred că, de asemenea, a făcut să fie un autor mai ocolit, dacă nu chiar contestat, mai mult ca alţii. Blaga, dintre marii poeţi moderni, a avut un efect foarte mare asupra poeziei. În poezia generaţiei 60 e un grup întreg de blagieni.

Ce se petrece în momentul de faţă cu Blaga? El a intrat într-un con de umbră. E un fenomen real. Blaga a fost confiscat de cei care au drepturile de autor. Difuzarea lui Blaga e ipotecată foarte mult. Statul român nu finanţează . Şi mulţi dintre cei care au drepturi de autor cred că se pot îmbogăţi, într-o ţară în care cartea nu se cumpără”, este de părere Eugen Simion.

Profesorul Silviu Angelescu a vorbit despre obsesia luminii în poezia lui Blaga şi despre faptul că s-a gândit mult la acest aspect. Paul Cernat este de părere că tocmai această lumină îl apropie pe poet de Italia. „Fac parte dintr-o generaţie care îi e datoare în mare parte lui Blaga. Blaga este un scriitor şi gânditor paradoxal. S-a vorbit despre dualitatea lui. Se aplică pe toate planurile. Primul scriitor ardelean care a schimbat paradigma a fost preda. Al doilea a fost Blaga.”, a mai spus Cernat.

Opera lui Lucian Blaga a fost acceptată târziu de către critici şi, deşi ulterior s-a scris despre el, Eugen Simion consideră că nu este nici pe departe epuizat şi că „generaţia tânără de critici va avea de lucru în acest sens. Blaga este cel care contrazice împărţirea ideologică. Va trebui să îl discutăm în alt fel pe Blaga de acum înainte. Criticii tineri mai au de scris despre Arghezi, Blaga etc. Sunt autori încă neexprimaţi. Încă nu s-a scris o carte fundamentală despre ei.”

Număr de vizualizări :897


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro