spot_img

Mihai Boicu, câștigătorul Festivalului de Folk și Baladă ”Poarta Sărutului

Ediția cu numărul XIV a Festivalului de Folk și Baladă ”Poarta Sărutului” de la Târgu Jiu s-a încheiat duminică. Mihai Boicu a dus la Suceava marele premiu și trofeul festivalului, în timp ce trupa ”Zări”, din Botoșani, a primit premiul I la categoria grup, iar Cosmin Mariciuc, din Săveni, Botoșani, a ocupat locul I la categoria interpreți. Tot duminică, în jurul prânzului, mai mulți folkiști, printre care și o parte din concurenți, au urcat la Poiana lui Mihai, unde au susținut un micro recital de muzică folk și poezie patriotică. Apoi, de la ora 16.30, ca în fiecare zi de festival, la Carrefour Târgu Jiu au avut loc lansări de albume discografice și volume de poezie, de această dată protagoniști fiind poeta și jurnalista Clara Mărgineanu și muzicienii Emeric Imre și Ovidiu Mihăilescu. Seara, pe scena Școlii Populare de Artă, amfitrionii Adrian Beznă și Andrei Maftei i-au chemat pe scenă, pe rând, pe Magda Pușkaș, Ovidiu Mihăilescu & trupa ”Joi” și pe Vasile Șeicaru, în recitaluri extraordinare. Cel care a încheiat ediția din acest an a festivalului a fost Adrian Beznă, târziu, în noapte, ”Cu lupii laolaltă”.

Ultima zi a Festivalului de Folk și Baladă ”Poarta Sărutului” de la Târgu Jiu a început în Poiana lui Mihai din comuna Schela, un loc istoric cu un peisaj înălțător. ”Pohta ce am pohtit” este un eveniment organizat, în fiecare an, la inițiativa lui Alexandru Băluță, sufletul pelerinajului de la monumentul lui Mihai Viteazul, ridicat în poiană în urmă cu câteva zeci de ani. Legenda spune că, în ultimul său drum spre Viena, Mihai Viteazul a ales acest drum de munte pentru a trece din Gorj munții, prin pasul Vâlcan, spre Transilvania, iar calul său a murit exact în locul acesta, domnitorul fiind obligat să facă un popas până când țăranii din zonă i-au adus alt cal, pentru a putea continua drumul. Mihai Viteazul avea să moară câteva luni mai târziu.
Pentru cei prezenți au cântat câțiva dintre concurenți, dar și folkiști consacrați. Emeric Imre, Florin Camen, Adrian Beznă au fost cei care au luat din nou chitara în brațe și au cântat în spiritul locului, sub un cer albastru de vară târzie. Poeții Valentin Chepeneag, Gheorghe Drăghescu și Andrei Maftei au recitat lângă monument, alăturând poeme de suflet cântărilor folkiștilor.

”Destine cu har” reunite la Târgu Jiu

De la ora 16.30, la Carrefour Târgu Jiu, au avut loc lansările a două albume discografice și a două volume de poezie, într-un micro-recital pe o scenă amenajată special.

”Este o lansare imperfectă și perfectă. Imperfectă pentru că spațiul este unul inedit și perfectă pentru că sunt prezenți atâția oameni frumoși”, a spus Ovidiu Mihăilescu, cel care a lansat cartea ”Cântece de trecut puntea” și albumul ”O lume de vis”. Volumul reunește peste 180 de poezii de dragoste, iar pe album pot fi găsite 12 piese. ”Este un poet care, probabil, nu a avut suficientă încredere în sine, probabil la un moment dat a trebuit să-i scot cu forța o carte, Sorin Poclitaru și eu i-am făcut o supriză, i-am furat poeziile și i-am publicat al doilea volum, pentru că el era ezitant și spunea că nu știe dacă se poate, când și dacă trebuie. Ovidiu Mihăilescu este un poet autentic. Mă bucur foarte tare că își tipărește cărțile și că vi le prezintă și dumneavoastră”, a spus poeta Clara Mărgineanu.

Poetă și jurnalistă, Clara Mărgineanu a adus la Târgu Jiu, de data aceasta, nu un volum de poezii ci unul de portrete. Cartea a apărut la editura SMart, în 2015. ”Clara Mărgineanu e o permanentă revelație. Când credeam că ne-a oferit totul, descoperim că se află abia la începutul ”totului”. (…) Scrisul Clarei arde precum suferințele martirilor anticomuniști și înțeapă precum spinii din  coroana lui Isus”, scire Grigore Cartianu despre această carte. Proiectul editorial ”Destine cu har” nu se va opri la acest prim volum. ”După Ovidiu Mihăilescu, ar trebui să mă apuc de cântat, nu să scriu cărți. Dragii mei, cărțile se scriu, nu se prea vorbește despre ele. Mi-am permis să scriu despre oameni frumoși, importanți, de suflet. Destine cu har vă propun eu. Din păcate nu mai sunt mediatizate cum ar trebui. Trebuie să ținem de această mână de oameni frumoși. Ovidiu și Emeric, doi oameni și prieteni, sunt doi artiști despre care nu am scris în această carte. Deocamdată. Voi scrie în volumul II”, a spus autoarea. Ovidiu Mihăilescu este de părere că ”volumul Clarei nu ar trebui să lipsească de la oamenii tineri. Este o carte de modele, care ne umplu sufletul”.

Emeric Imre a lansat, la Târgu Jiu, albumul discografic ”Iarna mea cu ochii mari”, care conține 17 momente – cântece și poezii, și care a fost lansat la finalul anului 2014. În acest album se pot găsi intervenții ale mai multor artiști români: Dorel Vișan, Magda Pușkaș, Dumitru Fărcaș, Jimi El Laco și cântece pe versuri de Adrian Păunescu (majoritatea), Sorin Poclitaru, Horia Bădescu și Emerci Imre. ”E foarte ușor să spui superlative, dar nu aș vrea să vorbesc în clișee și banalități. Și atunci eu ar trebui să-i surprind ceva ce doar eu simt, într-un mod subiectiv. Și atunci spun, dragi prieteni, că Emeric Imre, care nu e difuzat pe Radio România și nici pe posturile naționale de televiziune, ridică în picioare săli cu mii de oameni atunci când cântă ”Nebun de alb”. Felicitări!”, a spus Clara Mărgineanu.

Cu această ocazie, poetul și actorul târgujian George Drăghescu a oferit, celor prezenți, câteva exemplare din micro revista de cultură ”Ceașca de cafea”, pe care o realizează. ”În broșura aceasta mică a fost prins tot ce înseamnă ediția cu numărul XIII, de anul trecut, a festivalului nostru. Mai precis, iată, câteva caricaturi, printre care a lui Emeric Imre, a lui Sorin Minghiat, Adi Beznă și așa mai departe, realizate de caricaturistul ȘAI. Nu conține doar lucruri de felul acesta ci și texte poetice, scrise drept texte pentru muzică folk, de Emeric Imre, printre altele, de Adi beznă, ”Cu lupii laolaltă”, celebra lucrare a sa, și în general tot ce a rămas mai frumos din ediția cu numărul XIII. Această bijuterie publicistică este scoasă, încă de acum 10 ani, grație realizatorului său, poetul și actorul George Drăghescu, de la Teatrul Dramatic ”Elviora Godeanu” din Târgu Jiu, a precizat Viorel Gârbaciu.

Gala laureaților

Membrii juriului au decis palmaresul ediției 2015 a Festivalului de Folk și Baladă ”Poarta Sărutului” de la Târgu Jiu.

Mihai Boicu, din Suceava, a primit marele premiu și trofeul festivalului.

Secțiunea soliști:

Premiul I – Cosmin Mariciuc, Săveni, Botoșani

Premiul II – Laura Todică, Alba Iulia

– Patricia Thomits, Sibiu

Premiul III – Kety Bivolaru, București

– Sarah Nicolescu, Craiova

Secțiunea grupuri:

Premiul I – grupul ”Zări”, Botoșani

Premiul III – grupul ”Axis”, Gorj

Premiul ”Stefan Denvar” – Mario Niculescu, Târgu Jiu

Premii speciale oferite de Enciclopedia Muzicală a României – Mihai Boicu

– grupul ”Zări”

Juriul din acest an este prezidat de Emeric Imre și îi are drept componenți pe profesorul Viorel Gârbaciu (sufletul și inițiatorul festivalului), Florin Camen (compozitor și interpret), Ovidiu Mihăilescu (compozitor și interpret), Teodora Ionescu (redactor de emisiuni folk Radio București), Mihai Cosmin Popescu (realizatorul emisiunii ”Omul cu chitara”, Radio România Actualități), Luminița Tucă (jurnalist), Clara Mărgineanu (poetă și jurnalistă), Sorin Minghiat (muzician și profesor de arhitectură), George Stanca (poet și jurnalist), Ion Alexandrescu (actor la Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu” din Târgu Jiu), Mihaela Mîțu (inspector de specialitate, Ansamblul Artistic ”Doina Gorjului”), Anamaria Gruescu (reprezentant al Primăriei Târgu Jiu) și secretarul juriului: Daniel Popescu (referent Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj).

Tinerețe și dragoste de frumos

Am stat de vorbă cu marele câștigător, precum și cu primii clasați la cele două categorii de concurs. Unii dintre ei au mai fost la festivalul din Târgu Jiu, alții sunt pentru prima dată în Gorj, dar toți se bucură de participare. Mihai Boicu a primit marele premiu și trofeul Festivalului ”Poarta Sărutului”. ”Nu sunt pentru prima dată la Târgu Jiu. Am mai fost și în 2009, când am primit premiul I. Anul viitor voi susține un recital și, ca în fiecare an, sper să strâng un band, să nu mai fiu singur, și atunci ar fi altceva, aș veni cu altceva. Festivalul este unul important, așa că mă bucură premiul”.

Grupul ”Zări”, din Botoșani, este format din trei tineri, Ioana, Leo și Gabi, prezenți la toate evenimentele importante de gen din țară.

Ioana: ”Am mai participat și acum doi ani și acum trei ani și am luat locul II și tot locul I. Noi ne-am regăsit, stând  în orașe diferite, la Tabăra de Folk de la Calafat. Leo mi-a propus să participăm din nou la Târgu Jiu. L-am luat și pe Gabi cu noi. Și pentru că ne-a fost foarte dor de orașul acesta, de toată Axa lui Brâncuși și monumentele și construcțiile frumoase, ne-am hotărât să participăm, pentru a-l revedea.”

Gabi: ”Acest concurs este un punct de reper pentru muzica folk. Pentru mine folk înseamnă, de fapt, foarte mult, comunicarea cu publicul, acel schimb de energie. Și acest concurs nu a fost neapărat dorința de verificare ci dorința de a vedea noi concurenți, de a vedea unde suntem în acest moment și de a oferi ceva bun publicului.”

Leo: ”Ne bucurăm că putem fi prezenți din nou la acest festival și că festivalul de la Târgu Jiu ne reunește în fiecare an.”

Premiul I la secțiunea interpreți a fost câștigat de Cosmin Mariciuc din Săveni, Botoșani. Cosmin este un alt tânăr folkist deja obișnuit pe scenele concursurilor importante de folk din România care a vrut să își confirme valoarea și la Târgu Jiu. ”Este un premiu mare, sunt foarte mulțumit. Sincer, nu mă așteptam să iau un premiu chiar așa de mare. Am mai fost la multe festivaluri, la Fălticeni, la Bistrița, la Alba Iulia, la Dorohoi, și am luat la fiecare dintre ele câte un premiu mare, cel puțin locul II. După ce am văzut și restul concurenților am cam preconizat felul în care se vor da premiile. Am stat cu cel care a luat trofeul și am vorbit despre asta. Este, într-adevăr, o concurență foarte mare. Am ales să vin la Târgu Jiu pentru că mi-a propus profesorul meu de chitară și cu ocazia asta am văzut și orașul.”

”Poveste cu oameni”

Gala Laureaților a fost urmată de recitaluri așteptate de sute de oameni prezenți la Teatrul de vară din Târgu Jiu.

Prima care a urcat pe scenă a fost Magda Pușkaș, alături de Rareș Suciu, (re)aducând în fața celor prezenți  melodii cunoscute și iubite, amintirea Cenaclului Flacăra și două piese ale Tatianei Stepa, care acum ne privește din alte zări. Publicul a fost prezent și cu spiritul, cântând și aplaudând. Pe scenă au urmat Ovidiu Mihăilescu & trupa Joi, într-un recital antrenant.

Omul de radio Teodora Ionescu, membră a juriului, prezentă în fiecare an la Târgu Jiu, intervine mereu cu drag, cu momente de poezie, în spectacolele de muzică folk. Și pentru că Viorel Gârbaciu este părintele spiritual al acestui festival și, ani de-a rândul, l-a organizat, indiferent de vreme și vremuri, Teodora Ionescu i-a scris și recitat o poezie.

”Ce-a făcut el an de an,/ ce-a putut și tot ce știe,/ să ne aducă bucurie./ Domnul Viorel Gârbaciu,/ Căruia-i plătim haraciu/ cu un cânt și-o poezie,/ mulțumit ca să ne fie./ Și ne-ascultă răbdător,/ că e tată c-un ciopor/ de copii zburătăciți/ și ne face fericiți./ Am crescut  acum deplin/ și avem și buletin/ și-o pecete ca un scut/ pe o poartă c-un sărut./ Mulțumiri la despărțire,/ plecăciuni de găzduire./ Știm că griji sunt cu toptanul/ dar ne-ntoarcem noi la anul!”

Un artist foarte așteptat la Târgu Jiu a fost Vasile Șeicaru, mereu receptiv și în dialog cu publicul. ”Acest eveniment a devenit foarte credibil în România. Este unul dintre cele mai importante festivaluri de folk. Le numim festivaluri naționale. Iată că, de fiecare dată, știți să veniți la întâlnire și să creați atmosfera de care avem nevoie. Fără voi, ceea ce pleacă de aici către sală nu-și mai are rostul. Noi facem un spectacol împreună. Ce se întâmplă pe scenă împreună cu ceea ce creați dumneavoastră e un tot unitar”, le-a spus artistul tuturor celor prezenți, invitându-i să cânte împreună cu el melodii celebre, printre care ”Actorul”, ”Din prea mult sau prea puțin”, ”Aruncarea în valuri” etc.

Împreună cu poetul Andrei Maftei, Adrian Beznă a prezentat ce-a de a XIV-a ediție a Festivalului ”Poarta Sărutului” de la Târgu Jiu, tot el oferind și recitalul de încheiere a festivalului.

”Știți să fiți frumoși și să le arătați și altora că se poate. Nu este o piață cu 50 de mii de oameni, dar să știți că fiecare dintre dumneavoastră valorați mai mult decât toți cei 50 de mii care se duc și nu fac nimic să fie lumea asta mai frumoasă. Prin faptul că ați aplaudat concurenții, pe cei care vă trec Poarta Sărutului în fiecare an, înseamnă că mai este o șansă și șansa asta, dacă este sub Poartă și este cu tot cu Sărut, înseamnă că se poate. Acasă la Târgu Jiu, mulțumesc din toată inima”, s-a adresat el publicului. Târziu, în noapte, după ora 1.30 și un recital amplu, Adi Beznă a renunțat la amplificarea audio, a strâns lângă el publicul și o parte din soliști, și a cântat, la rece, ”Cu lupii laolaltă”.

”S-a încheiat o poveste cu oameni.”

Dorina CIOPLEA

Organizator: Școala Populară de Artă Târgu Jiu

Cu spirijul: Primăriei Municipiului Târgu Jiu, Consiliului Județean Gorj, Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuși”, Ansamblului Artistic Profesionist ”Doina Gorjului, Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu”

Director festival: Iani Gârbaciu

Amfitrioni: Adrian Beznă & Andrei Maftei

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508