spot_img

Ioan Holender, la Întâlnirile SpectActor

Duminică, 6 septembrie 2015, de la ora 11:30, la sala „Ion D. Sîrbu” a Teatrului Național ”Marin Sorescu” Craiova,  Ioan Holender, director artistic, din 2005, al Festivalului Internaţional ”George Enescu”, va susţine conferinţa „Opera şi teatrul dramatic”, o incursiune în lumea Operei, modelată în ultimii ani de viziunile novatoare ale unor mari regizori de teatru. Cu acest prilej, invitatul va oferi autografe pe cea mai nouă carte despre activitatea domniei sale, „Festivalul George Enescu în era Holender” (Ed. Operei Naționale București). Moderator: Nicolae Coande.

Cea de-a 33-a ediţie a Întâlnirilor SpectActor, un proiect iniţiat în anul 2009 la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, va beneficia de prezenţa unui oaspete de prim rang al muzicii şi culturii europene: Ioan Holender.

Faptul că Ioan Holender va fi oaspetele Naţionalului craiovean în plină desfăşurare a Festivalului George Enescu (30 august-20 septembrie 2015) reprezintă o apreciere superlativă a Întâlnirilor SpectActor, a efortului depus de directorul Mircea Cornișteanu de-a lungul anilor în a atrage la Craiova personalități remarcabile ale culturii române contemporane. Printre cei care au conferențiat aici se numără oameni de cultură, artiști, scriitori precum Radu Beligan, Solomon Marcus, Dan Grigore, Matei Vișniec, Lucian Boia, Dorel Vișan, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, George Banu, Cristian Bădiliță, Gabriela Adameșteanu, Nae Caranfil, Sergiu Celac, Adrian Cioroianu etc.

Biletele vor fi puse în vânzare la agenţia teatrului.

Ioan Holender (n. 18 iulie 1935, Timişoara), provine dintr-o familie burgheză a cărei fabrică a fost naţionalizată în 1948. În ciuda dosarului negativ, în 1953 a fost admis la Institutul Politehnic, unde a urmat doar trei ani. În 1956, pe când era student în anul trei, a participat la mişcările studenţeşti din oraş favorabile Revoluţiei Maghiare. În urma unui „speech” de solidarizare cu revoluţionarii unguri a fost arestat, apoi eliberat şi, în cele din urmă, exmatriculat. Din această perioadă datează marea sa dragoste pentru teatru şi operă, hrănită de spectacole şi de figurile unor artişti de care Timişoara nu ducea lipsă.

În anul 1959 a emigrat cu tatăl său la Viena (mama era deja acolo) şi a studiat muzică clasică la Conservatorul din Viena, între 1960-1962, unde a abslovit secţia canto cu „Diploma de solist”. După absolvire, a concertat ca bariton în spectacole şi concerte la Klagenfurt Stadttheater, Viena, Sankt Pölten şi în Elveţia. În 1966 a început să lucreze la Agenţia de teatru „Starka”, pe care ulterior a preluat-o şi a dezvoltat-o, recunoscută la nivel mondial ca Agenţia de teatru „Holender”. În 1988, a fost numit de primul ministru al Austriei din acea perioadă secretar general al Operei din Viena şi al „Vienna Volksoper”, al căror Director era Eberhard Waechter. După moartea acestuia, începînd cu 1 aprilie 1992 Holender devine Director General al prestigioaselor instituţii „Volksoper” şi „Opera de Stat” din Viena. În istoria „Operei de Stat” din Viena, din 1869 până azi, Holender a avut cel mai lung mandat de director, de 19 ani. S-a impus ca un manager novator al artei regizorale în operă. A fost adeptul unor concepte considerate avangardiste în epocă şi a lucrat cu regizori cu o viziune înnoitoare, cu puneri în scenă socotite îndrăznețe ale operelor vechi. Printre regizorii pe care i-a avut sub contract la Opera vieneză se numără: Willy Decker, Herbert Wernicke, Gotz Friedrich, Claus Guth, Marco Arturo Marelli.

Este autorul unui volum autobiografic, „De la Timişoara la Viena” (Ed. Universal Dalsi, 2002), dar şi al volumului de amintiri „Spuse, trăite, dorite” (Ed. Universităţii Al.-Ioan Cuza, Iaşi, 2011). În anul 2014, la Ed. Brumar a apărut volumul „Ioan Holender. De la Viena la Tmişoara”, coordonat de Cornel Ungureanu şi Vasile Bogdan, care va fi lansat cu această ocazie și la Craiova.

După retragerea de la Opera din Viena, Holender şi-a continuat cariera artistică la nivel mondial, fiind consilier artistic al Metropolitan Opera din New York şi al Spring Festival Tokio. În prezent, predă cursul „Dramaturgia Teatrelor Muzicale astăzi” la Universitatea din Viena – Universität Wien, Institut für Theater-, Film-und Medienwissenschaft. Membru permanent al juriului Concursului de Canto „Operallia”, Placido Domingo, al „International Vocal Competition ´s-Hertogenbosch”, ș.a.

Din anul 2005 este director al Festivalului Internaţional George Enescu, funcţie din care se va retrage din proprie voinţă după ediţia din acest an. Mai multe despre activitatea sa curentă, pe siteul www.holender.at/pages/posts/22.08.2015-229.php

Deşi poate fi socotit un „cetăţean al lumii”, Holender a declarat în nenumărate rânduri: „eu mă consider în continuare român, timișorean. Casa mea și patria mea este România, este Timișoara, iar Opera cea mai dragă îmi este Opera de Stat din Timișoara.”

Pentru meritele sale în promovarea şi susţinerea culturii muzicale în lume a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua Romaniei”, în gradul de Mare Ofiţer, acordat de Președintele României (2000), Decorația de Onoare, în Argint, acordată de Cancelaria Prezidențială a Austriei (1980), Decorația „Crucea de onoare pentru Ştiință și Artă”, acordată de Președintele Austriei (1985), Decorația „Crucea de onoare pentru Știință și Artă”, Gradul I, acordată de Președintele Austriei (1995), Marea Decorație de Onoare, în Aur, acordată de Președintele Austriei (2002), Decorație de Merit, în aur, acordată de Primarul orașului Viena (1985), Decorația de Aur, acordată de Primarul orașului Viena (1998), Medalia de Onoare, în Aur, acordată de Consiliul orașului Viena (2009), Ofițer al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de Ministerul Culturii și al Comunicațiilor, Franța (1999), Onorificența „Commendatore”, acordată de Președintele Italiei (2002), Ordinul Soarelui Răsare, Raze de Aur, acordat de Împăratul Japoniei (2011), Marea Cruce de Merit, în Aur, acordată de Președintele Germaniei (2011). Este cetățean de onoare al orașelor Cluj şi Timișoara.

Holender, o confesiune:

„Nu am deloc impresia că am făcut ceva excepţional sau că sunt deosebit. (…) Eu nu am plecat din România pentru că am vrut să fac carieră, nici măcar ca să trăiesc, ci ca să supravieţuiesc. Am plecat când nu mai era efectiv nicio posibilitate pentru mine să-mi continui viaţa aici: exmatriculat din toate facultăţile din România, dat afară din slujbele pe care le aveam. Aveam o normă şi jumătate de antrenor de tenis şi dosarul a ajuns la cadre şi acolo s-a decis că nu corespundeam, eram un element duşmănos faţă de orânduirea de atunci. Eu am şi o oarecare înţelegere faţă de acele măsuri ale lor, privind în contextul vremii respective. (…) Când am plecat am fost trist şi deprimat pentru că pierdusem tot ce aveam până atunci, inclusiv limba pe care o vorbisem toată viaţa. Dacă am ajuns acolo, să zicem pe un pisc, nu a fost un salt, ci un drum făcut cu răbdare. Şi am mari îndoieli că sunt chiar aşa de iubit în Austria cum se zice, cred mai degrabă că sunt cunoscut şi că i-am făcut să mă respecte.”- Vol. „Ioan Holender. De la Viena la Timişoara”

„În lumea noastră din ce în ce mai mohorâtă, Ioan Holender părea un om fericit. Un bărbat fericit. Tot ceea ce i se întâmpla nu putea să i se întâmple decât în cea mai bună lume cu putinţă. Aici, la Timişoara, era, totuşi, în cea mai bună lume cu putinţă.”- Cornel Ungureanu, ”Despre câteva întâlniri cu Ioan Holender”, revista Orizont, Timişoara

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508