spot_img

Epistolă din Torino (VI). MBS

Micile bucurii ale vieţii sunt subiecte obligatorii ale însemnărilor de călătorie. Înainte să plec la Torino, m-am consultat cu un bun prieten, familiarizat cu bucătăria italiană. Mi-a povestit o întâmplare simpatică, al cărei protagonist fusese tatăl lui. Anii 1970. Inginerul-constructor de maşini V. merge în delegaţie, la FIAT, pentru un contract de parteneriat româno-italian. Gazdele sunt încântate de proiectele specialistului. Eficienţa echipei din ţara noastră îi entuziasmează. Într-o lună au pus la punct priorităţi pe care, în colaborarea cu personalul de la Wolkswagen, le rezolvaseră într-un trimestru. În semn de mulţumire, la finalul schimbului de experienţă, piemontezii au oferit cina festivă. „Ceva deosebit“, aşa se lăudau. L-au ademenit pe român cu reclama. Când l-au poftit la masă, l-au anunţat solemn: „Mâncarea noastră tradiţională. Polento, formaggio e burro“. Mai precis, mămăligă, caşcaval şi unt. În restaurantele româneşti, în ultimul cincinal, întâlnim sigla MBS, iar între paranteze găsim şi explicaţia: mămăliguţă, brânză şi smântână.

În 2006, după un meci de fotbal România-Bulgaria (2-2), selecţionerul oaspeţilor – fostul mare jucător Hristo Stoicikov – a folosit, la conferinţa de presă (transmisă în direct la televizor), un limbaj dezolant la adresa românilor. I-a numit, în derizoriu, mamaliciki… Fotbalistul, care i-a suflat locul de titular la Barcelona lui Hagi, era dezinformat. Prejudecata că românii sunt mămăligari are un contrapunct într-o întrebare „de baraj“, adresată corigenţilor la istorie: „Înainte de bătălia de la Vaslui, cu ce a tăiat mămăliga Ştefan cel Mare?“. Era în ianuarie 1475. Don Cristóbal Colón abia începuse să viseze cum să ajungă, prin vestul „plat“ al Terrei, în Cipangu (Japonia). Nici în ultimii 12 ani ai domniei lui Ştefan cel Mare, moldovenii nu au devenit consumatori devotaţi. Probabil că tradiţia mămăligii „strămoşeşti“ a pornit dintr-o necesitate empirică, după instalarea domniilor fanariote 1711-1714. Imperiul Otoman solicita tribut în grâu. Poarta nu se mulţumea totuşi cu strictul necesar. Dorea şi parte din surplus. Ca să reducă din pagube, românii au cultivat grâul doar pentru „exportul“ integral. Aşa se poate explica sarcasmul referitor la comerţul cu turcii în Evul Mediu târziu: „Noi le dam grâul şi ei ne luau porumbul“. De ultima cereală nu aveau nevoie.

MBS e mâncare tradiţională în toate zonele montane ale Europei. A se vedea Ucraina, fosta Iugoslavie, Albania şi… Bulgaria, unde, din câte am mai aflat, oamenii recunosc faptul că au preluat combinaţia de la vecinii din nordul Dunării. Revenind la piemontezi, aceştia au la mare cinste versiunea polenta, formaggio e salsiccia, untul fiind înlocuit de cârnaţi. Bucătăria europeană are ecumenismul ei. Bucatele din Italia sunt gândite, fără conotaţii peiorative, pentru momente de criză. Totodată, ilustrează şi o modalitate de a găsi avantaje, pe termen lung, în realităţi împovărătoare. Simplitatea, gustul şi timpul (gătirii şi al societăţii) se conciliază.

Desigur, primul fel care vine în minte este pizza. Aş insista asupra amănuntului că italienii nu mănâncă pizza la prânz. E o binecuvântare să găseşti, la Torino, un bistrou care să nu respecte regula. Restaurantele (cele care, într-adevăr, au acest profil) sunt deschise între 12.30-14.30 şi 19.30-22.30. Restul sunt cafenele, pizzerii sau trattorie. În aproximativ 5 ore, restaurantele îşi fac suma. Cine doreşte stil şi prestanţă pune banul jos. Cine vrea pizza intră la micile magazine producătoare, care au statutul covrigăriilor sau al patiseriilor. Concurenţa cu micii comercianţi, care te atrag şi cu posibilitatea de a mânca la tejghea, i-a îndemnat pe proprietarii de localuri să coboare preţurile. În centru, o felie costă cca 2 euro, o treime dintr-o pizza cu diametrul de 32 cm. În zona campusului universitar, valoarea scade.

Care sunt diferenţele faţă de ceea ce, în genere, în România, e prezentat drept „pizza“? În primul rând, aluatul de la noi e comercializat „pe blat“. E cocă nedospită sau arsă. Deşi piemontezii se plâng de problemele panificaţiei, au păstrat nişte standarde mai mult decât rezonabile. În al doilea rând, la ei, mozzarella nu e caşcaval. În al treilea rând, acolo nu există sos de roşii, ci tomate propriu-zise. Ştiu că ne înfumurăm cu impresia că, în România, cresc legume „bio“, sănătoase faţă de majoritatea ţărilor din UE. Aş fi precaut cu asemenea afirmaţii. Industrializarea forţată, din deceniile ceauşiste, a pângărit solul. Cianura de potasiu s-a făcut una cu pământul. Fie pâinea cât de rea, tot mai bună e în ţara ta devine un proverb nu tocmai justificat pentru România. Gustaţi focaccia, coaptă după datina din Liguria (zona din preajma Genovei), şi veţi descoperi că pâinea cu sare nu e un obicei „specific“ românesc.

Ar fi de adăugat că atenţia îi caracterizează pe italieni, când vine vorba de alte mici plăceri, precum cafeaua şi îngheţata. Nu poţi să refuzi aceste daruri. Un espresso este binevenit oricând. Se dă pe gât voleu, ca tăria. Proprietarii unei taverne îi dăduseră o poreclă inspirtă ceşcuţei concentrate: Nessun dorma. Iată o utilizare pop art a operei „Turandot“ de Giacomo Puccini. Compozitorul italian, simpatizant al interpreţilor români, a înregistrat primul succes european, în Sala Teatrului „Regio“ din Torino, cu „Manon Lescaut“ (1893).  Il gelato e de neînlocuit. Şi conţine lapte. Mergi pe stradă şi parcă te simţi stingher că nu ţii un cornet. Inflaţia de gusturi provoacă tulburări de vedere. În faţa vânzătorului începe monologul interior. Ce să încerci întâi, când „specialitatea casei“ sunt toate?

În aprilie 2008, cu ocazia summit-ului NATO de la Bucureşti, George W. Bush se întâlnea, la Neptun, cu preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu. Ţin minte cum ziarele noastre titrau, cu ironie, că liderul Statelor Unite ale Americii l-a felicitat pe conducătorul român pentru îngheţata produsă de firma la care acţionari erau soţia şi fratele. Ce declaraţii puteau obţine jurnaliştii, fiind o întrevedere informală? Protocolul este restrictiv în asemenea situaţii. Nu era o vizită de stat. Revenind. Printre rânduri,  se desprindea, din formulările presei, că personajul politic cele mai influent de pe planetă l-ar fi luat peste picior pe amfitrion. Sancta simplicitas! Când un american laudă o cupă de ice cream, face temenele. În State, îngheţata e aliment de bază, exact ca în Italia.

George NEAGOE

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508