spot_img

Sardinia face bine la poezie

Un reinventator este Daniel D. Marin. Până acum, poetica sa ne obişnuise cu fragmentarul, sugestivul şi inocenţa abil folosită pentru a critica diverse anomalii. În ”poeme cu ochelari”, Tracus Arte, 2014, anecdoticul ingenuu şi figurativul ocupă scena. Mai toate „întâmplările” conţin un sâmbure fantastic ori un ”clinamen” logic, după care sunt trase concluziile abaterii. Probabil că mulţi cititori vor trăi nostalgia retenţiei din ”Aşa cum a fost” (2008) şi ”L-am luat deoparte şi i-am spus”, însă şi acest volum are înţelepciunile lui.

Un fantastic de basm ne întâmpină de la primul poem, ”băiatul cu ochelari şi peretele”: „băiatul cu ochelari cu lentile groase de sticlă/ priveşte pe fereastră şi picăturile/ sunt mult prea mari şi dese. sunt mari/ cât oul de raţă şi dese ca ploşniţele din patul bunicii”. De la această anomalie se intră în firescul supranaturalului: peretele se colorează, „deschide o gură fioroasă cu dinţi de oţel”, în care băiatul înfricoşat îşi introduce mâna ca să constate că peretele se arată prietenos. Aici intervine contrapunctul: băiatul introduce un mop în gura cu dinţi de oţel şi sufocă peretele, care apoi tremură „alb ca varul de frica lui”. Inversiunea care transformă victima în agresor e psihanalizabilă şi intră în strategia poetică: demascarea adevărurilor – adesea monstruoase – ascunse.

Tot ce ţine de sticlă, lentilă şi glob poate deveni instrument de cunoaştere în profunzime, o fereastră către autentica realitate. Aşa se întâmplă cu colonelul cu un ochi de sticlă, care cu ochiul sănătos vede doar lumea mondenă. Când ochiul artificial e fisurat de o crăpătură „cât Marele Canion” nu mai rămâne nimic interesant de văzut (”Ochiul de sticlă”).

Artificialul este singurul capabil să reveleze natura ascunsă. În plus, din atmosfera intimistă, prin hiperbolă, se ajunge în zone surprinzătoare. Finalul poemelor, cel mai adesea, scade intensitatea flăcării până la faza iniţială. Şi personificarea contribuie la reaşezarea basmatică a lumii: „Un castravete bătrân cu ochelari şi pălărie de soare/ stătea pe o tarabă în piaţă”. Intervine din nou plictiseala, apoi o păţanie cu o gospodină băgăcioasă care confiscă ochelarii castravetelui abia cumpărat şi se transformă ea însăşi într-un „castravete bătrân şi mofturos” (”Castravetele cu ochelari”). Sub tonul jovial se piteşte un înţeles de metamorfoză ovidiană. În fond, poetul reia situaţii mitologice în cheie candidă. Este felul lui de a depăşi corozivitatea postmodernă cu recuzita Noii Sincerităţi.

Ciclul ”Doamna–bufniţă” persistă în acelaşi registru, doar că ameninţătorul dispare şi rămâne tandrul. În ”lumea doamnei bufniţă” ni se povesteşte cum bufniţa îşi sparge ochelarii şi două cioburi îi intră „sub corneea apoasă”, astfel încât, din legănatul balansoarului, ea vede lucrurile când mai mari, când mai mici. Abia când cioburile ies, vechea vedere, anostă, revine. Suntem, aşadar, în plin perspectivism neitszchean, ca să nu mai zic de iluzionismul episcopului Berkeley.

Până la urmă, mai fiecare poem poate fi vizionat ca un desen animat uşor suprarealist. Doamna bufniţă posedă o bicicletă de colindat visele altora, pe care o schimbă pe o mini-bicicletă cu cheiţă, ce se măreşte când este întoarsă cheiţa. Logică à la Carroll Lewis, cu oglinzi deformante. În ”Cele două reflexii ale doamnei-bufniţă” paralelismele se complică prin deconstrucţie şi reconstrucţie în altă dimensiune: „Reflexia din oglindă îşi duce şi ea aripa la frunte şi o salută./ Doamna-bufniţă se umflă în pene de bucurie şi explodează./ Reflexia din oglindă nu explodează, ci se strecoară/ afară şi strânge bucată cu bucată trupul doamnei-bufniţă/ apoi o reconstruieşte”.

Noua abordare a poetului poate face bine la public, dar îl şi poate apropia de soarta lui Ion Barbu cu ”După melci”. Dar D. D. Marin e un înţelept: nu şi-ar retrage el cartea de pe piaţă pentru că ar avea succes şi la cei mici.

Felix NICOLAU

Articole recomandate

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508