spot_img

LUMEA CA LITERATURĂ (vol.2) Cum n-am mai publicat în ”Hustler”

Nu mai ţin minte în ce an (cred că după 2000, totuşi) a apărut pe piaţa presei de la noi revista „Hustler”, revistă „hard”, mai „hard” decât „Play-boy”, apărută în ediţie mioritică nu cu mult înainte. Redactor-şef al publicaţiei în limba română a fost desemnat bunul meu prieten şi excelent jurnalist, regretatul Horia Tabacu, cu care am fost o vreme coleg la ziarul „Ziua”. Şi Horia mi-a propus imediat să colaborez şi eu, pe o sumă, recunosc, frumuşică. Mărturisesc că am şovăit: îmi căzuseră în mână pe timpuri nişte numere din „Hustler” şi cu toate că nu sunt un pudibond, rămăsesem un pic şocat de imaginile acuplărilor fără nicio perdea ale cuplurilor de diverse coloraturi şi calibre. Văzusem şi filmul lui Milos Forman, ”The People vs. Larry Flynt”, cu Woody Harrelson în rolul întemeitorului revistei, şi mă gândeam ce reacţie o să aibă un anumit gen de ”people”, la noi, când va întredeschide acele pagini color, ce afurisenii se vor abate asupra redactorilor şi colaboratorilor din partea B.O.R. ş.a.m.d. (Şi chiar a fost, în seara lansării revistei la un restaurant din centrul Bucureştiului, o manifestare de protest a unei asociaţii creştine de păstrători ai moralei, sau cam aşa ceva, condusă de fostul maior de Securitate Liviu Petrina, om de altfel foarte creştin y compris democrat).


În cele din urmă am acceptat şi-am publicat câteva texte despre „Erosul în socialism” (din care pe câteva le-am inclus şi în „Lumea ca literatură”, volumaş apărut anul trecut la „Polirom”), texte care, în contextul imaginilor de-a dreptul porno din paginile următoare, erau absolut inofensive. Şi fiindcă primele numere din „Hustler s-au vândut foarte bine, am avut imediat ecouri: brusc, mi-a crescut notorietatea în blocul din Militari unde domiciliez şi acum. Vecine sobre care nu-mi răspundeau la salut au început să-mi zâmbească, să mă-ntrebe de sănătate, femeia de serviciu care mătura scările s-a oferit să-mi facă şi mie curat în apartament, „când doreşte domnu’„, casierul de la întreţinere (unde sunt veşnic dator) mi-a tras cu ochiu’, etc. Probabil că bieţii oameni îşi imaginau că atunci când duceam textul bătut la maşină, în redacţie mă aşteptau, aşa cum le-a făcut mă-sa, apetisante corectoare top-model, redactoriţe tânjinde în bikini ş.a.m.d. Or, ditamai „Hustleru'” ocupa două birouaşe pe nu mai ţin minte ce stradă: în unul moţăia Horia Tabacu, în celălalt stătea secretara, drăguţă, ce-i drept, dar extrem de măritată.

Dar toate, fatalmente, au un sfârşit. Tocmai când îmi intrasem în mână şi textele mele începuseră să aibă şi oarece tentă literară, destinul crud şi-a arătat colţii: am primit un telefon din Maramureş, de la mama. După tonul ei dramatic, am crezut că ne-a murit vreun unchi, vreo mătuşă. Aş! Era cu totul altceva: o vecină „binevoitoare” (specie eternă, niciodată pe cale de dispariţie) cumpărase revista şi plină de dignitate i-o dusese maică-mii: „Ia uitaţi-vă, doamna Adelina, unde publică băiatul dumneavoastră!” Îmi imaginez cu groază groaza care o fi cuprins-o pe mama când, după articolul meu (cu poză normală!), dăduse două pagini şi-i căzuseră ochii peste acele fotografii apocaliptice. „Nelule, ce-ai făcut?!” – mi-a strigat ea în telefon. „Ce-am făcut?”, am răspuns eu, gândindu-mă cum o fi aflat că numai cu o seară înainte o făcusem într-adevăr, lată, cu bere, la Terasa Muzeului Literaturii: „Tu vrei să ne faci neamul de ruşine?! – continuat, implacabilă, mama. Cum poţi să publici în mizeria aia?!” În sfârşit, mi-a căzut fisa: văzuse „Hustleru'”! „Mimi – încercat să dreg eu busuiocul, minţind – dar acolo au publicat şi mari scriitori, Hemingway, Truman Capote…” „Nişte beţivi nenorociţi şi ăia! – a pus mama verdictul. Să nu te mai prind că scrii un rând acolo, că vin la Bucureşti şi va fi vai de capul tău!”

Ştiind de ce e în stare mama (a apărut la un moment dat pe la 3 noaptea în faţa blocului meu cu un TIR în care-mi adusese, fără să i-l cer, un dulap masiv cu trei uşi, TIR pe care-l luase la autostop, cu dulap cu tot, din staţia PECO de la ieşirea spre Cluj din Baia-Mare), n-am mai scris la „Hustler”.

Drept consecinţă, notorietatea mea în bloc a scăzut la zero: vecinele nu mă mai salutau, femeia de servici a uitat de curăţenie, casierul de la întreţinere m-a penalizat cu 2% pentru întârzierea plăţilor. Și-or fi imaginat, probabil, că n-am fost în stare să fac faţă, onorabil, atâtor oferte vii de la „Hustler”.

Ceea ce nu e departe de adevăr.

Ioan GROȘAN

Pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro am primit un drept la replică din partea domnului Liviu Petrina. Redăm, mai jos, textul integral și original:

Domniei Sale Domnului Dan Mircea Cipariu

Presedintele Asociatiei  EURO CULTURART

Stimate Domn ,

Va rog sa publicati  -in interesul Adevarului si in virtutea

Dreptului-la-Replica-  Punerea-la-Punct alaturata in Agentia de Carte :

<<<<<    Domnul Grosan  face  noi  crampite .

Domnul Ioan Grosan  a publicat in Agentia de Carte un text memorialistic in care relateaza cum mamuca-sa  i-a carpit  cei sapte-ani-de-acasa si astfel a a scapat de prostul obiceiu de a publica in reviste porno .

Spune ca -inainte de a primi indrumarea mamucii- , a mai fost sfatuit , indirect , sa nu promoveze reviste porno, respectiv chiar la lansarea imundei publicatii  a fost martor la protestul facut de Fundatia Gratis Pro Deo , condusa de Domnul Liviu Petrina .

Dar Domnul Grosan  reia si o veche calomnie fesenista

impotriva  PNTCD : ,, securistul Petrina ,, .

Precizam iarasi-si-iarasi :

  1. Domnul Liviu Petrina a fost Diplomat-de-Cariera in MAEin 1986 a fost eliminat politic din Diplomatie pentru atitudini si fapte consistente impotriva regimului  totalitar  ateo-comunist .
  2. In 22 decembrie 1989 a fondat primul Partid Crestin-Democrat , ce a fuzionat apoi cu venerabilul PNT ,care a devenit PNTCD .
  3. Domnul Liviu Petrina a castigat Procesul la CEDO

prin care s-a dovedit ca nu a fost securist .

Liviu Petrina >>>>>>>>>>

Va multumim .

Liviu Petrina

Presedintele Asociatiei Casa Gratis Pro Deo

Fost Secretar General PNTCD si Membru in Parlament

Bucuresti , 14 August 2015

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508