spot_img

Turnirul Scriitorilor, ediția a II-a la final…

Orologiul Turnului cu Ceas al Cetății Sighișoarei a salutat săptămâna trecută startul celei de-a doua ediții a Turnirului Scriitorilor, eveniment de prestigiu al vieții culturale românești, inițiat și coordonat de prof. dr. Mariana Gorczyca. Personalități de prim rang- prozatori, jurnaliști, traducători, poeți, editori, critici ori manageri culturali- au devenit protagoniștii unui program de excepție, interactiv, voit competitiv într-o atmosferă de prietenie a cuvântului. În acest fel, Turnirul a confirmat promisiunile de anvergură anunțate la debut, dăruind, deopotrivă personalităților invitate și publicului larg, emoții, descoperiri, conexiuni, amintiri. Programul a fost ofertant, acoperind o paletă largă de interese. Pauzele aproape inexistente. Nimeni nu părea a-și dori să piardă vreo idee, să lase vreun punct de vedere (ne)exprimat ori locul în Sala Barocă a Primăriei sighișorene, aproape neîncăpătoare pentru publicul venit într-un număr atât de mare.

Programul a debutat cu dezbaterea Ardealul multiculturalității, un dialog al criticului bunei-dispoziții, Alexandru Cistelecan, în contextul unei Rulete maghiare, cu poetul Marko Bela. Tema a fost reluată, într-un alt registru, în a doua jumătate a primei zile, cu discuțiile privitoare la contribuția etnicilor germani la viața culturală și socială a Transilvaniei, cu alți protagoniști avizați- Christel Ungar-Țopescu, Johannes Halmen, Anne Turk-Konig, Ștefan Gorczyca.

După cum anunțau titlurile articolelor de promovare a evenimentului, scriitoarea Gabriela Adameșteanu a fost supusă unui asediu de către tinerii cititori, care au dovedit scepticilor că interesul pentru cuvântul tipărit există și este (încă) viu. Aceasta, în ciuda numărului mare de problematici ridicate de publicul din sală, a arătat interes și disponibilitate în dialogul cu tinerele generații, clarificând aspecte legate atât de propria-i scriere, cât și de viața și parcursul în societatea comunistă. Strângerile de mână, aprecierile, autografele și cărțile dăruite de autoare au încheiat un moment (poate, prea scurt)  memorabil și inspirațional pentru auditoriu.

Remember Festivalul Național de Poezie a fost momentul Norei Iuga, o prezență fermecătoare și volubilă, care a cucerit iremediabil, vorbind publicului despre evenimentul literar găzduit de micul oraș medieval în anii ’80. O dovadă că arta se întâmplă și se creează în timp real și simultan,chiar în mijlocul nostru, a reprezentat-o Turnirul poeților, o veritabilă competiție cu „ambuscade“ actoricești și muzicale, cu recitiri auctoriale și actoriale ale unor combatanți care și-au luat rolul în serios și s-au expus luptei imaginate de Mariana Gorczyca și arbitrate de Al. Cistelecan, Dan Shafran și Ștefan Damian. Juriul a deliberat, publicul a propus, iar cei care s-au expus sulițelor cuvântului- Nora Iuga, Ioana Crăciunescu, Ion Mureșan, Magda Cârneci, Simona Grazia-Dima, Alice Valeria-Micu, Dan Mircea-Cipariu, George Precup, Vasile George-Dâncu, Radu Vancu- au încheiat competiția la egalitate și la o degustare de vin medieval.

Turnirul a fost prefatat de prezentarea poetului italian Marco Di Pasquale, care a citit din creatia sa, avându-l alături pe excelentul traducator şi poet Ştefan Damian de la Cluj.

Ziua a doua s-a deschis cu un seminar, Jurnalism și scriere creatoare, care a ridicat problema eticii jurnalistice, a lipsei de specialiști în domeniu și, mai ales, situația jurnalismului cultural românesc în comparație cu cel vest-european. Interesul pentru traducători și traduceri s-a manifestat și anul acesta, Gabriella Koszta, Lora Nenkovska, Dan Shafran, Dana Ligia Ilin, Florica și Jean Louis Courriol dezbătând , la seminarul Traducătorii și rolul lor de mediatori între culturi, subiectul traducerii ca act cultural.

Forfota declașată dinspre Turnul cu Ceas a punctat concluziile celei de-a doua zile a Turnirului: A mai trecut deja încă o secundă,  Ţiitorule de timp ? întrebă Turnul orologiul.  Da, Stăpâne, dar de unde ai ghicit ? Am văzut cărturarii și diacii adunați în curtea Primăriei și mi-am zis că iară ţiu întâlnirea despre slove

Probabil că dacă ar exista o știință a comunicării cu zidurile ( la urma urmei, știm deja că zidurile au urechi, deci de ce n-ar și comunica între ele ?) cam acesta ar fi modelul unui schimb de replici ce s-ar putea desprinde dintr-o discuție mai vastă purtată de zidurile și turnurile Sighișoarei, intrigate și totodată entuziasmate, că au fost (în)scrise pe harta creativității în noua Românie , grație Turnirului Scriitorilor. Și ca să îl contrazică pe Sir Isaac Newton care (deși nu a fost nici architect, nici psiholog) afirma că oamenii sunt singuri deoarece construiesc ziduri, în loc de poduri, iată că scriitori, jurnaliști, poeți și oameni de cultură, din țară și din străinătate chemați de Turnir s-au întâlnit din nou, după un an sau o secundă (depinde după scala cui ne ghidăm), să construiască încă un pod. Al doilea. Un pod din gânduri, impresii, dezbateri, dezvăluiri, descoperiri. Un pod din cuvinte.

Carmen Duşmănescu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508