spot_img

„Poezie de Bucureşti” şi lecturi de poezie, la TNCP 2015

În perioada 13-17 mai 2015, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), organizează trei proiecte culturale dedicate poeziei: Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediția a III-a, Târgul Național al Cărții de Poezie (TNCP), ediția a VI-a, şi Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a VII-a, acesta din urmă fiind unul dintre evenimentele importante ale proiectului Noaptea Europeană a Muzeelor (16 mai 2015). Cele trei proiecte fac parte dintr-un program comun de promovare a culturii scrise, în special a unui gen de nişă: Poezia. Joi, 14 mai 2015, vor avea loc două recitaluri publice la librăria Open Art din București (str.Pitar Moș nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona).  Primul recital va avea loc de la ora 16.00 și este intitulat „Poezie de Bucureşti”. Vor citi Ioana Crăciunescu, Ioana Ieronim, Valeriu Mircea Popa, Radu Sergiu Ruba, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Grigore Şoitu, Lucian Vasilescu, Paul Vinicius. Moderator: Florin Iaru. Al doilea recital va avea loc de la ora 18.00. Vor citi poeţii Dumitru Ion Dincă, Ioana Greceanu, Valentin Iacob, Laurenţiu Ion, Constantin Marafet, Mircea Măluţ, Tiberiu Neacşu, Daniel Pişcu. Moderator: George Neagoe.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Dumitru Ion Dincă. Născut la 17 iulie 1949 în Clondiru, județul Buzău.Absolvă Facultatea de Ziaristică, cursurile post-universitare ASE București precum și cursuri de limbă și civilizație franceză la Antibes, Franța. Debut absolut la rubrica Poșta Literară în revista Tribuna în 1965. Publică în majoritatea revistelor literare din țară. Îi apar 12 cărți de poezie, fiind prezent și în impresionanta Antologie de poezie română contemporană, tipărită la Tipo Moldova Iași. O serie de cărți sunt premiate de diverse instituții și reviste. De asemenea, grupaje de poeme i-au fost traduse în Rusia, Franța, Bulgaria, Germania, Macedonia etc. Despre cărțile lui D.I.Dincă s-au pronunțat Laurențiu Ulici, Nicolae Ciobanu, Alexandru Ruja, Ion Cristoiu, Alex Ștefănescu, Ion Roșioru, Corneliu Ștefan, Vlad Sorianu, Gheorghe Iova, Mariana Ionescu, Mircea Dinutz, Ana Blandiana, Făruș Neagu, Al. Piru, Valeriu Râpeanu,Mihai Ungheanu, Geo Vasile, Gabriel Rusu, Alex Oproescu.

Ioana Greceanu a debut literar în anul 1997 , în revista ‘’Luceafărul’’ , iar în volum , în anul 1999 , la Editura Eminescu , cu ‘’Poeme în pierdere’’. Alte volume publicate : ‘’Singurătatea poartă o pelerină roşie‘’ (2003 , Editura Junimea, Iaşi) ; ‘’Cu o sabie imprevizibilă începe ziua’’(2007, Editura Ion Vinea , Bucuresti), ‘’Fragment dintr-un viu’’ , Editura Tracus Arte, 2010 ,Bucuresti.  Antologie bilingvă romano – albaneza , în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri , ‘’Recviem pentru omul din cub’’ ,Editura Junime,  Iași 2011. Colaborări la revistele : Viaţa Românească , Contemporanul  -Ideea Europeană , Convorbiri literare , Literatorul , Poesis , Vatra , Oglinda literară etc.  Referinţe critice în revistele : Luceafărul , Viaţa Românească , Convorbiri literare , Adevărul literar şi artistic , Literatorul , Vatra , Poezia , Meridianul Românesc  semnate de Octavian Soviany , Geo Vasile , Traian T.Coşovei , Ion Murgeanu , Emanuela Ilie , Liviu Grăsoiu , Costin Tuchilă , Florentin Popescu ,Cornelia Maria Savu etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile (‘’Poezie română contemporană. Mărci stilistice’’ – Editura  Junimea, Iasi ; Emanuela Ilie – ‘’Hieroglifele poeţilor’’ – Editura Timpul, Iasi , Traian T.Coşovei , ‘’Cartea cu prieteni’’ – Editura Muzeului Literaturii Române . Premii literare :  Premiul internaţional de literatură ‘’ Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona ‘’ , Ucraina – Romania , 2003 – Satu Mare ; inclusă în Arhivele Centrului biografic internaţional – Cambridge , Anglia şi în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internaţional al Artelor, Washington , SUA – 2000 ; Premiul pentru Poezie la Concursul Naţional ‘’ Duiliu Zamfirescu – Focsani , 2004 .  Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR , Biblioteca Centrală Universitară (Strada de Carte ), Biblioteca Metropolitană sau în cadrul Maratonului de Poezie şi Jazz – 2011. Membră a Uniunii scriitorilor din Romania -Filiala Bucureşti Poezie (din 2005).

Valentin Iacob s-a născut pe 12 octombrie 1955 în Bucureşti. Este poet, jurnalist și matematician. În 1979 a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, secţia Informatică. Până în 1993 a fost IT-st şi profesor de matematică. Din 1992 este redactor la revista „Formula AS”. Debut literar după 1989.  Cărţi publicate: Petrogradul într-un pahar cu şampanie  – 1996, Editura Du Style; Pianul kamikaze – 1998, Editura Du Style;  Balada Craiului de Tobă – 1998, Editura Eminescu;  Clownul lui Hrist – 2004, Editura Muzeului Național al Literaturii Române; Colonelul Elf – 2013, Editura Tracus Arte. În curs de apariție: Poker cosmic (antologie de poeme), Ed. Tracus Arte.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Ioana Ieronim a debutat editorial cu ”Vară timpurie”, Cartea Românească, 1979. A publicat peste zece volume de poezie, dintre care ”Egloga” şi ”Triumful Paparudei” sînt de poezie narativă. Cel din urmă a apărut în Anglia (trad. Adam J. Sorkin, Bloodaxe, nominalizat la premiul Oxford-Weidenfeld pentru traduceri); în ediţie bilingvă (trad. Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă şi Sharon King, prefaţă de Gheorghe Crăciun, Paralela 45); în Germania (trad. Dagmar Dusil, prefaţă de Hans Bergel). ”Tempo Rubato”, Vinea, 2009. Poezie, eseuri, texte dramatice publicate în ţară, SUA, Israel şi o serie de ţări europene. Participă la numeroase evenimente literare internaţionale şi spectacole multimedia. A tradus poezie contemporană şi teatru – în repertoriul curent (de la Shakespeare la americanul Tony Kushner şi macedoneanul Goran Stefanovski). A redactat enciclopedii străine înainte de 1990, apoi a fost redactor la ”Secolul 20”, ataşat cultural la Washington, DC, jurnalist cultural la revista 22, director de program Fulbright-Romania. Membră USR, PEN şi în conducerea revistei internaţionale ”POEM ”(Anglia). Website: www.ioanaieronim.com. În 2013, i-a apărut “Când strugurii se prefac în vin” de Ioana Ieronim, Editura Cartea Românească.

Laurențiu Ion (n. 1991) a publicat „Destulă pace pentru un război” (Humanitas, 2010) și „Nouăzeci și unu” (Tracus Arte, 2014). Poemele sale au apărut în reviste precum Evergreen Review, Istanbul Literary Review etc. Este fondatorul revistei SUBCAPITOL (www.subcapitol.ro).

Constantin  Marafet. Născut   la 16 mai 1961 în com. Buda, jud. Buzău.  Urmează cursurile şcolii generale din comuna natală apoi, Liceul Industrial nr. 6, Buzău. Licenţiat în Istorie al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Bucureşti. Preşedinte al cenaclurilor (1986-1990) Al. Sihleanu, Doina, Arthur Enăşescu. Director fondator şi redactor-şef al revistelor: Doina,  Glas Râmnicean,  Pagini Râmnicene, Arhipelag,  Curentul  de  Râmnic,  Vitralii (fondată, 2005). Din 1997, editor, fondator şi director al „Editurii Rafet” (Râmnicu Sărat), editând şi tipărind cărţi ale unor scriitori de marcă din ţară şi străinătate. Fondator şi preşedinte al Asociaţiei ,,Renaşterea Râmniceană’’, 2009; Fondator şi organizator al Festivalului Internaţional de creaţie literară ,,Titel Constantinescu’’, în anii: 2008,2009,2010,2011;2012; 2013, 2014, 2015. Din  1977,  prezent  în  diferite  publicaţii  şi reviste:  Luceafărul,  Literatorul,  Destine, Amphitrion,  Arhipelag,  Oglinda literară,  Cronica Română,  Rencontres  Européennes,  (Franţa),  rev.AGERO  (Stuttgart), Literatura  şi arta (Chişinău);  Basarabia literară (Chişinău);  Lumină lină (NewYork),  Meridianul Românesc (USA),  Univers românesc (Bruxelles),  Universul românesc (Spania), DIE BRUCKE (Germania) etc.

Mircea Măluţ (pseudonimul lui Marcel Seserman; n. 9 iulie 1963, Beclean/Bistriţa-Năsăud). Poet. Facultatea de Matematică a UBB Cluj-Napoca (1987). Debut absolut cu poezie în Steaua, şi cu critica literară în Astra (1989). VolumeExilul lacrimii, versuri, 1992; Fragmente din monografiile imperiului, versuri, 2002;Topografii critice, critică literară, 2004; Fragments des monographies de l empire, 2006;Fragmente din monografiile imperiului – Opera omnia(versuri), Editura TipoMoldova, 2011, Iaşi Ediţii: Generaţia amînată de Lucian Valea, 2002; Jucătorul de cărţi de Lucian Valea, 2004. Prezent în: Dicţionarul biografic al literaturii române de Aurel Sasu, EdituraParalela 45,Piteşti, 2006, vol. II, pag 75-76;Almanahul literar Cuvinte, 2006, pag. 344-345; Dicţionar Literar  1639-1997 de Teodor Tanco, 1998, pg. 211-212;  Antologia poeţilor ardeleni contemporani de Eugeniu Nistor şi Iulian Boldea, 2003, pg. 209-210; Antologia poeziei româneşti de la S la XXL, pg. 66-68; Antologia Cenaclului literar “ George Coşbuc“, 2001, pg. 111-116; Caietul cu poeţi, 1996, antologie de Petru Poantă; Patruzeci de poeţi bistriţeni contemporani, 2001, antologie de Ioan Cioba; pag. 115-120; Un copac de sunete / Hangok Fája – antologie bilingvă româno-maghiară, 2006, pag. 72-79, în traducerea lui Gáll Attila.

Tiberiu Neacşu. Absolvent al Facultăţii de Litere din Craiova, a debutat publicistic cu poezie în revista Mozaicul, în 1999. Un an mai târziu, a avut loc debutul editorial cu volumul „Nebuna“, apărut la Editura Convorbiri literare, în urma concursului de poezie „Porni Luceafărul…“, Botoşani, 1999. Tiberiu Neacşu a fost, pe rând, colaborator şi apoi redactor la revista de cultură craioveană Mozaicul, cu prezenţe publicistice în reviste ca Poezia, Transilvania, SpectActor, Paradigma, pravaliaculturala.ro, Danse Macabre şi altele. Volumul „Acrobat în zece paşi“, Editura Tracus Arte, 2013, este a doua carte a poetului. Despre acest volum, criticul Xenia Karo – Negrea a afirmat: „De la debutul din 2000 şi până azi, Tiberiu Neacşu şi-a oferit bucuria de a rămâne singur cu poezia, cu demonii şi cu îngerii săi (…). Acrobatul acesta nu este un saltimbanc, un clovn care să spună adevăruri inutilizabile, ci este întrupare extatică. Îmi place poezia lui Tiberiu Neacşu pentru elanurile expresive, pentru îndrăzneala dionisiacă, pentru libertatea din ea“.

Daniel Pişcu s-a născut la 20 iunie 1954 în oraşul Lupeni şi a copilărit la Haţeg, judeţul Hunedoara. Origini paternale în oraşul Zărneşti, jud. Braşov. Absolvent în 1979 al Facultăţii de Limba şi Literatura Română ( secţia română-franceză ), Universitatea Bucureşti. Profesor în judeţele Bacău, Braşov şi Iaşi, metodist la Casa de Cultură Rădăuţi, jud. Suceava, bibliotecar metodist la Biblioteca Judeţeană „ George Bariţiu„- Braşov. Liber profesionist. A debutat în literatură cu poezie în revista „ Amfiteatru”- 1978 Debut editorial în 1989, cu volumul Aide-mémoire, Ed. Litera, Bucureşti. Membru al Cenaclului de Luni. A publicat poezie, proză, eseu, teatru, cronică literară în majoritatea revistelor literare din ţară. Prezent în diverse antologii de poezie, în ţară şi în străinătate. Membru al Uniunii Scriitorilor din România ( USR ), din 1994.

Valeriu Mircea Popa s-a născut în 4 octombrie 1947, la Timişoara.  Absolvent liceu -1965 (Bucureşti). Absolvent – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea psihologie-defectologie, promoţia 1976. 1968-1978 – Compoziţii şi texte muzicale. Premiat la Primul şi al doilea Festival Pop al Arhitecturii (1969 şi 1971). 1976-1990 – Defectolog, logoped şi psihoterapeut în diferite şcoli speciale din Bucureşti. 1995-2012 – Lector, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Asistenţă Socială şi Teologie Romano-Catolică. 2004 – Doctorat în Psihologia Artei. 2000-2012 – Profesor Asociat la Universitatea Naţionala de Arte Bucureşti. 2014 – Diplomă de Bijutier Profesionist. Cărţi publicate: “Furnicile şi oglinda” (Ed. Mascot Press, 1993), “Războinicul cu ciorapi de piele” (1996), “Ultimele pătrate de frig” (Ed. Eminescu, 1998), “Camera de subsol” (Ed. Vinea, 2001), “Bijutierul şi alte poeme care nu există” (Ed. UNArte, 2008). “Ultimele pătrate de frig” (1998) şi “Camera de subsol” (2001) au primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Radu Sergiu Ruba. Născut  la  14 octombrie  1954 în  localitatea  Ardud,  jud.  Satu  Mare.  Liceul  la  Cluj facultatea de limbi străine, franceză-engleză la Bucureşti, promoţia 1978. Debut cu volumul de versuri „Spontaneitatea înţeleasă”, Cartea Românească -1983.A publicat alte şase volume de poezie, între care două antologii, un volum de proză scurtă, unul intitulat „Dialoguri şi eseuri”, două romane şi a contribuit la o carte despre „Papa Ioan Paul alII-lea  şi  România”.  Ultima  carte  publicată  –  romanul  „  O  vară  ce  nu  mai  apune”,  Ed.Humanitas, 2014.A tradus trei cărţi din literatura franceză: Michel Tournier şi Gilles Lipovetsky, apărute la Ed. Univers şi Humanitas. Premii literare:  Premiul Ministerului de Externe al  Franţei-1993. Premiul Fundaţiei Gheorghe  Ursu-1998,  Premiul  Asociaţiei  Scriitorilor  Bucureşti-2004,  Premiul  revistei „Convorbiri literare”-2008. Distins cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler-2008.Tradus cu poezie şi proză în franceză, engleză, arabă, maghiară, germană şi bulgară.Jurnalist în presa scrisă şi radio.

Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în 19 februarie 1950, la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2010. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate(1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012). Antologie de versuri: Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997),Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrăjmaș (2014). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).

Adrian Suciu s-a născut la 21 decembrie 1970, în Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli si stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercînd să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decît prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur,consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: “E toamnă printre femei şi în lume”, versuri, Editura Echinox, Cluj, 1993; “Singur”, versuri, Editura Euphorion, Sibiu, 1996; “Nopţi şi zile”, versuri, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; “Din anii cu secetă”, versuri, Editura Grinta, Cluj, 2005; “Sex cu femei”, roman, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008; “Viaţa fără urmări”, versuri, Editura Brumar, Timişoara, 2010; “Mitologii amînate”, versuri, Editura  Herg Benet, București, 2011; “Un roman de rahat”, roman, Editura Tritonic, București, 2013. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de cîştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiselă. Este primul poet român în viață care are un fun club adevărat, acesta funcționînd sub titulatura Sindicatul Blondelor lui Suciu. Restul e istorie…

Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971, în Constanța. A debutat cu poezie la Cenaclul de Marți din Constanța, coordonat de criticul literar Marin Mincu. A debutat editorial cu volumul Anticulinare la editura Arhipelag, în anul 1996. A continuat să scrie versuri și să frecventeze Cenaclul de Marți până în anul 1999 și, sporadic, Cenaclul Euridice din București, în perioada 2005 – 2007. A publicat în perioada 1994-2008: poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța. În perioada 2000-2004 a lansat mai multe reviste electronice Scriptmania -lunar cultural dedicat nonficțiunii-, Absint și Litergraphia. O parte dintre revistele online le-a recuperat offline prin publicarea lor în revista VATRA (nr. 7/2002), ca parte dintr-un proiect intitulat România virtuală. A mai publicat poezie pe blogul literar Hyperliteratura (2006 – 2007) şi pe blogul Sitcom.ro (2009 – 2012). Din anul 2010 coordonează blogul Institutului Polonez din Bucureşti (getyourip.ro), iar din anul 2013 blogul USR Filiala Bucureşti Poezie (usrpoezie.ro). Volume publicate: Anticulinare (ed. Arhipelag, 1996); Addenda (ed. Dacia, 2002); Spam (ed. Brumar, 2007); Poeme de stânga (Casa de pariuri literare, 2011); Poemarţi, o antologie marţolie (Tracus Arte, 2014). Volume colective/Antologii: Poezia română actuală (vol. 1, Pontica, 1998); Erotica2 (Observator, 2002); Salonul ludicilor (Tracus Arte, 2014).

Lucian Vasilescu s-a născut la Ploieşti, la 23 octombrie 1958. Este poet şi jurnalist. În prezent, editor la publicaţia culturală  Ziarul de Duminică. A publicat volumele: O mie nouă sute nouăzeci şi doi – sisteme de supravieţuire (în colaborare cu Florin Toma), Ed. Mediaprint, 1992 (carte de dialoguri cu 33 de personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti); Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, Ed. Nemira, 1995 (premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Ingineria poemului de dragoste, Ed. Albatros, 1996 (Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetul Marmaţiei şi premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Sanatoriul de boli discrete, Ed. Cartea Românească, 1996 (volum apărut în cadrul primei serii a colecţiei Poeţii oraşului Bucureşti, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Manualul de literatură (în colaborare cu Daniel Bănulescu, Mihail Gălăţanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Nicolae Ţone, Floarea Ţuţuianu), Ed. Vinea, 2004 (premiul revistei Poesis pentru ediţie de poezie acordat editurii Vinea); Confort 2 îmbunătăţit (în colaborare cu Ioan Es. Pop), Ed. Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004 (volum nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă, română-engleză), Ed. Integral/ Ed. Vinea, 2009 (volum nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România, a primit premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti) ş.a. În februarie 2014, a apărut volumul Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală, Ed. RENTROP & STRATON.

Paul Vinicius. Poet, dramaturg, jurnalist, eseist, născut la 24 ianuarie 1953. Debut literar publicistic în 1982, în revista Amfiteatru, cu poezie. Din 1982 şi până în prezent îi apar grupaje de poeme în majoritatea revistelor literar-culturale din ţară. Membru fondator al cenaclului literar Universitas(1984-1990), coordonat de profesorul universitar şi criticul Mircea Martin. În 1987, cenzura comunistă îi interzice apariţia plachetei de poezie Marţea albastră, miercurea albă. Între 1990 şi 1998 lucrează în presa centrală. Debut editorial în 1998, cu volumul de versuri Drumul până la ospiciu şi reîntoarcerea pe jumătate (Editura Crater, Bucureşti) – premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) –, urmat de: Eclipsa (Editura Crater, Bucureşti, 1999), poezie; Studiu de bărbat (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002), poezie, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB); Şi noi am fost în America (Editura Palimpsest, Bucureşti, 2004), teatru, premiul Theatrum Mundi şi al primăriei municipiului Bucureşti; Un poem pentru Ioan Flora (Pagoda Press, S.U.A., 2005), poezie; Colonia Grafitti/Working class, heroes class (Editura MLR, Bucureşti, 2006), teatru, nominalizat la premiile USR şi ASB;Liniştea de dinaintea liniştei (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011), poezie, premiile naţionale pentru poezie, pe anul 2011: „Mircea Ivănescu” (Sibiu), cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi„Cezar Ivănescu” al APLER; kemada (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012), poezie, Premiul Cartea de Poezie a Anului 2012 – Filiala București Poezie a U.S.R.; Las noches de los maniquíes y otros blues [Noaptea manechinelor & alte blues-uri] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), volum antologic de poezie, în spaniolă; Nopți la maximum, dimineți voalate (Ed. Agol, București, 2014). Figurează în mai multe dicţionare literare şi antologii poetice apărute în ţară şi străinătate. Texte poetice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, spaniolă, italiană, macedoneană, sârbă, albaneză și catalană, publicându-i-se grupaje în reviste literare din SUA, Anglia, Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, Maroc, Republica Moldova, Spania și Italia. Este membru al USR, al ASPRO, al Societăţii Ziariştilor din România şi membru fondator al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România. Din 2003 lucrează ca redactor de carte la Editura Muzeul Literaturii Române, din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Organizator:

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Filiala Bucureşti Poezie – Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Asociaţia Euro CulturArt, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”

Parteneri: Muzeul Municipiului Bucureşti, Teatrul Odeon, Teatrul Excelsior, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Institutul Maghiar din București, Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania, Green Hours jazz-cafe

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: TVR, Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro, RFI, Cultura, Contemporanul, TV City, LaRevista.ro, Artanumușcăroonlinegallery.ro

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

Proiect cultural finanțat de:  Administrația Fondului Cultural Național

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508