Festivalul Internațional ”Lectora” din Suceava, la a treia ediție

mai 25th, 2015 | By | Category: Eveniment

Miercuri, 27 mai 2015, debutează la Suceava cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Artă Contemporană ”Lectora”, care se va desfășura pe parcursul a patru zile, la Universitatea Ștefan cel Mare (USV), Muzeul de Științe Naturale, Centrul Cultural Uzina de apă, Colegiul Național Petru Rareș și în Cetatea de Scaun a Sucevei. Anul acesta participă scriitori,  artiști, directori de festival și regizori de film din România, Spania, Marea Britanie, Ucraina, Austria și Estonia.

Lecturi publice de poezie și proză și concert live

De joi până duminică în zori, scriitori din România și străinătate vor citi în română, engleză, germană sau estoniană la Universitate, în sălile Muzeului de Științe ale Naturii, în licee dar și la Noaptea Poeților, care va aduna zeci de autori invitați și locali, tineri debutanți de la Clubul de poezie Alecart sau consacrați în Cetatea de Scaun, recitalul lor fiind încheiat de un spectacol multimedia live susținut de artistul și muzicianul Sebastian Seifert din Barcelona.

Proiecții de filme

Un film dedicat poetului Emil Brumaru va fi proiectat în deschiderea festivalului Lectora în aula USV de la ora 16.30. Realizat la Dolhasca de un artist născut în Suceava, Matei Bejenaru, actualmente șeful catedrei video a Universității de Arte din Iași, filmul va fi urmat de documentarul Trupa fără nume, despre suceveanul Sorin Dorneanu, probabil cel mai mare colecționar de discuri, benzi audio și CD-uri din țară. O altă secvență importantă a suitei de manifestări Lectora se va desfășura joi, de la ora 10.00, în aula colegiului Petru Rareș, unde va avea loc întâlnirea cu regizorul Iulian Manuel Ghervas, de asemenea născut în Suceava, și proiecția ultimul său film, Tatăl meu, Lucian Blaga, realizat împreună cu Adina Popescu.

Desene la Uzină

Secțiunea de artă a festivalului anunță cel puțin două evenimente deosebite și aduce pe scena culturală suceveană două nume mari ale artei contemporane din România: Dan Perjovschi, care va vernisa în spațiul cultural Uzina de apă o expoziție specială joi seara, de la orele 18.00; de asemenea, Matei Bejenaru este prezent cu trei documentare video remarcabile. Totodată, o expoziție de afișe se va vernisa vineri de la ora 16.00 la Muzeul de Științe Naturale: Istoria unui cenaclu 2008-2015 – afișele celui mai longeviv și activ cenaclu și grup literar sucevean, Zidul de Hârtie.

Invitați ”Lectora”

Constantin Acosmei s-a născut în anul 1972, la Târgu Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Al.I. Cuza Iaşi, în 1996. Din 1998, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Gh. Asachi Iaşi. Autor al volumului de poezie Jucăria mortului (Pan, 1995; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Vasiliana, 2002; ediţia a III-a, Vinea, 2006; ediţia a IV-a, revăzută, Casa de Pariuri Literare, 2012). Prezent în antologii de poezie editate în România, Germania, SUA şi Franţa. A mai fost tradus în maghiară şi croată. A primit Premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, 1996; Premiul Euridice pentru poezie, 2008.

Mary Aherne (Anglia) este autoare de proză scurtă și poezie. A publicat în diverse antologii și reviste. Este membră a grupului literar Humber Writers. A mai colaborat cu diverse grupuri literare, posturi de radio și a câștigat concursuri de poezie. A lucrat pentru Humber Mouth Literature Festival și Beverley Literature Festival. A apărut în antologii precum Hide, Postcards from Hull, Sketches, Dispatches, Hull Tales and Ballads, Slipway și Incoming. Predă la universitatea din Hull.

Michael Astner s-a născut în 1961 la Apoldu de Sus, județul Sibiu. A debutat literar în 1985 în limba germană (în revista Neue Literatur din Bucureşti) şi în 1987 în limba română (în revista studenţească ieşeană Dialog) şi a publicat volumele de poeme despre calitatea unui timp (Iaşi, 1999) şi ţara transformată-n vânt (Bucureşti, 2011). Prezent cu poezii în mai multe antologii, printre care Europa erlesen: Siebenbürgen (Klagenfurt, 1999) şi Cele mai frumoase poeme din 2011 (Bucureşti, 2012). În 2006 i-a apărut un grupaj bilingv de poezii în germană şi în dialectul săsesc în revista austriacă manuskripte (Graz, nr. 2/2006).

Matei Bejenaru (n. 1963, Suceava) este un artist vizual contemporan și cadru didactic la Universitatea de Arte George Enescu din Iași. Din 1997 organizează la Iași evenimentul Periferic, devenit între timp Bienală Internațională de Artă Contemporană, ajunsă în anul 2008 la a 8-a ediție. Este membru fondator al asociației culturale Vector, având ca scop promovarea și cercetarea artei contemporane. Absolvent al Institutului Politehnic Iași in 1988 si al Universității de Arte “George Enescu” Iași, secția Pictura in 1996. In anul 2006 a obținut doctoratul in Estetica al Universității “Al.I. Cuza” din Iași. Din 1999 preda fotografia si arta video la Universitatea de Arte “George Enescu” Iași. Este fondator si director artistic al Bienalei de Arta Contemporana Periferic din Iași (intre 1997 si 2008). Este membru fondator al Asociației Vector din Iași, fiind si președintele instituției in perioada (2001-2011). Intre 2003 si 2007 a fost directorul artistic al Galeriei Vector din Iași. Tot in aceeași perioada a inițiat si manageriat proiectul de cultura sociala cARTier, realizat împreună cu colegi din Asociația Vector.

Corina Bernic (n. 1981, Iași) este scriitor, traducător, jurnalist, manager cultural. A fost jurnalist TVR, şef de departament în cadrul Centrului Naţional al Cărţii aparţinând de Institutul Cultural Român şi manager cultural al Fundaţiei Robert Bosch. Din 2013 este colaborator pe proiecte internaţionale şi fundraising al international literaturfestival berlin (ilb) şi coordonator de program al FILIT Iaşi. A publicat volumele de poezie Casa scărilor (2011, Casa de pariuri literare) şi Staţii (2014, Pandora M), numeroase articole în diverse ziare şi reviste din România (Observator cultural, Dilemateca, Dilema veche, Timpul etc.) şi din străinătate (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Pescanik – Serbia, Svet – Cehia), proză scurtă în diverse antologii. A editat antologia de proză scurtă Primii mei blugi (Art, 2009), antologia bilingvă a Festivalului Internaţional de poezie Oskar Pastior, Sibiu, 2007 şi La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii – poezii, proză, polemici (Polirom 2013). A tradus volume semnate de Jean Amèry, Herta Müller, Daniel Kehlmann, Peter Handke, Oskar Pastior, Peter Sloterdijk.

Cliff Forshaw (Anglia) locuiește în Hull și predă la universitatea din oraș. A fost în rezidențe de creație în Franța, Tasmania și România. De asemenea în rezidența artistică Djerassi din  California;  de două ori a fost bursier Hawthornden  Writing  Fellow  în Scoția; a fost câștigător Welsh  Academi John Tripp Award. Ultimul său volum, Vandemonian (Arc, 2013) recompune fragmentele din trecutul Tasmaniei. Cliff este și pictor și a realizat și trei scurt-metraje care întregesc antologii literare inspirate de  regiunea Yorkshire:  Slipway,  Drift și  Under Travelling  Skies:  Departures  from Larkin,  care a câștigat premiul întâi Larkin 25 Words Award. Noul volum, Pilgrim Tongues va fi gata în 2015.

Iulian Manuel Ghervas este un regizor interesat de filmul documentar, dar și de filmul de ficțiune.  A lucrat ca regizor secund și asistent de regie cu cineaști și cu actori importanți, la coproducții internaționale.  A regizat împreună cu Adina Popescu filmele Copiii uraniului (2009 ) care a câștigat Best Research Award  la ASTRA Film Festival – Sibiu și a fost nominalizat la  Premiile Gopo și  Anul dragonului  (2013), producție HBO Europe, ce a fost selecționat la diverse festivaluri, nominalizat la Premiilor Gopo și  prezentat la TIFF (Cluj).  Iulian Manuel Ghervas a mai  câștigat premiul  HBO pentru scenariul  10 perfect. Ultima sa producție, filmul Tatăl meu, Lucian Blaga, a fost lansat în mai 2015.

Matei Hutopila (n. 1987) a publicat trei colecții de versuri: „copci” (Casa de editură Max Blecher, Bistrița, 2011), „în prezența lucrurilor. căldura soarelui în iarnă” (Zidul de hârtie, Suceava, 2013) și „bukowina ueber alles” (Zidul de hârtie, Suceava, 2014). În 2013 a citit la „Nepotu’ lui Thoreau” în Cluj. Trăiește la marginea pădurii. Activează cu grupul „Zidul de hârtie” din Suceava. Este la a treia prezență consecutivă la Lectora.

Dan Cristian Iordache a publicat șase cărţi de poezie. Poate există, Muşatinii, Suceava, 2008, Achtung maybe, Princeps Edit, Iaşi, 2009, Abel şi eu, Brumar, Timişoara, 2010, Karawane, Charmides, Bistriţa, 2012 şi Avatarurile domnului Oanea, Zidul de Hârtie, Suceava, 2013, Semn spre bine, Charmides, 2014. Articole şi grupaje de poezie în revistele Bucovina Literară, Feed Back, Porto Franco, Baadul Literar, Crai nou, Pasărea Măiastră, Hyperion etc. Este membru fondator al grupului literar sucevean Zidul de Hârtie.

Wolfgang Kandler (Austria) a absolvit în 2007 Academia Franz Schubert din Viena. Din 2009 colaborează cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu, secția germană, jucând ca actor în peste 20 de piese. De asemenea colaborează cu teatrul Ecce din Salzburg și Jugendtheater Dschungel din Viena. Are la activ patru nominalizări UNITER. A susținut numeroase workshop-uri de teatru și poezie.

Evghenia Lopata (Ucraina) este directoarea Festivalului Internațional de Poezie Meridian din Cernăuți, traducătoare din germană, moderator, curator de proiecte internaționale precum Meridian Cernowitz Poetic Tour din 2014 în Austria, Ucraina, Polonia, Cehia și Germania. Coordonatoarea Lyrikline pentru Ucraina. Câștigătoarea premiului Tânărul European al Anului 2015 (Schwarzkopf Foundation) și  a bursieră a Comisiei Europene 2014-2015.

Doru Mihai Mateiciuc debutează la Convorbiri Literare în 1983. Redactor la Opinia Studențească din Iași între 1983 – 1986. Publică poezie, proza, eseu și critică literară în revistele: Opinia Studențească, Convorbiri Literare, Dialog, Ateneu, Luceafărul, Astra, Cronica, Amfiteatru, Albatros, Zori Noi, Glasul Bucovinei, Forum Studențesc, Pagini Bucovinene, Trepte, Sinteze, Orientări. Debut editorial în volumul colectiv Prier, Editura Cartea Românească, 1988. Apare în prima antologie de haiku românesc în 1993. Publică volumul de poezie Rafee, editura Timpul, Iași 2014, pentru care obține premiul de debut Convorbiri literare.

Dan Perjovschi este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști români pe scena internațională după 1990. A realizat peste o sută de expoziții și proiecte personale și de grup, la instituții celebre precum MoMA New York, Tate Modern Londra, Kiasma Helsinki, MACRO Roma, Kunsthalle Basel, MAC Marsilia, Bienala de la Veneția, Bienala de la Sydney, etc. Are o lucrare în expunere permanentă la Muzeul Vanabbe din Eindhoven, Olanda. A primit două premii prestigioase: George Maciunas Award în 2004 și Princess Margriet Award în 2012, pentru întreaga activitate, împreună cu soția sa, artista Lia Perjovschi. Este ilustrator și comentator la Revista 22 încă de la apariția primului număr în 1990. Locuiește la Sibiu și București, lucrează pe tot globul și are 346,000 de rezultate pe Google.

Florin Dan Prodan (n. 1976, Suceava) a publicat volumele de poezie Pe scurt, editura T, Iaşi,  2005, On the road. Poeme de călătorie, Shambhala Press, Nepal, 2012, Poem pentru Ulrike, Vinea, 2013, Poeme și note informative despre eroi și morminte, 2014. Poemele sale au fost traduse în engleză, germană, spaniolă, coreeană, poloneză și ucraineană. Este curator al rezidenței artistice internaționale de la Borsec și director al festivalului Inside Zone. A realizat instalații video și multimedia în galerii din Copenhaga, Glasgow, Seul, Bremen și la Uzina de Apă din Suceava.

Gheorghe Schwartz este unul dintre cei mai prolifici şi originali scriitori contemporani din România. A publicat peste douăzeci de volume de literatură de diverse genuri: proză scurtă, teatru, roman psihologic, istoric şi fantastic. De-a lungul anilor, Gheorghe Schwartz a fost recompensat cu mai multe premii prestigioase, printre care Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate literară – Asociaţia scriitorilor (2003), Premiul pentru proză – Festivalul Internaţional EMIA  (2004), Premiul „Autorul Anului” (2005), Premiul pentru „Cea mai bună carte străină” în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Belgrad (2010). Opera majoră a lui Gheorghe Schwartz, seria de romane „Cei o sută” este considerată de criticul Ioan Holban „o mare izbândă a prozei noastre contemporane”, fiind cea mai amplă serie romanescă din literatura națională. A fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii „Aurel Vlaicu“ din Arad, consilier cultural la Ambasada României de la Bonn între anii 1992-1993 și este autor al mai multor cărţi de specialitate.

Sebastian Seifert (Spania) Născut în Buenos Aires, locuiește din 2002 în Barcelona. Este multimedia designer, producător muzical și curator independent de arte media și muzică electronică; în aceste domenii a dezvoltat mai multe proiecte pe internet, instalații interactive și performance-uri multimedia. Din 2003 pînă în 2011 a fost curator și event organizer pentru Fundación “la Caixa”. Ca artist a participat la festivaluri precum MUTEK.ES, SONAR, ,SZIGET FESTIVAL, OFFF, FILE SAN PABLO, VAD FESTIVAL, BARCELONA VISUAL SOUND, CAMPUS PARTY, REC TARRAGONA, MADINSPAIN. A scris articole de specialitate pentru URL Magazine și SHIFT. A fost curatorul pentru muzică electronică al La Noche en Blanco Madrid (2008) și director al Piú Radio (2006-2012).

Triin Soomets (Estonia) a absolvit în 1994 filologia la Universitatea din Tartu. Din 1991 a publicat 10 volume de poezie, 2 volume de poezie pentru copii și 3 antologii. Membră a Uniunii Scriitorilor din Estonia din 1999. Este considerată una dintre cele mai bune poete contemporane. Premii: Premiul Juhan Liiv (2000, 2009), Premiul pentru cea mai vie carte acordat de revista Sirp (2004), Premiu la Festivalul Internațional de Poezie Antares, Galați (2007, 2010, 2011), Premiul Ivar Ivask (2010). Publicată în germană, engleză, olandeză, franceză, slovenă, finlandeză, galiegă, polonă, suedeză, portugheză, rusă, maghiară, albaneză, letonă, lituaniană, română, spaniolă, bulgară, macedoneană, hindi și faroeză.

Număr de vizualizări :1081


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro