spot_img

Festivalul Filmului European, în București, Craiova, Iași, Tîrgu Mureș și Hunedoara

Filmul românesc ”Acasă la tata” al regizorului Andrei Cohn va fi proiectat în premieră la Gala de deschidere a Festivalului Filmului European, joi, 7 mai 2015, de la ora 19.30, la Cinema PRO. Cea de a 19-a ediție a Festivalului se va desfășura în București (7-14 mai 2015) și în patru orașe din țară – Craiova (15-17 mai 2015), Iași și Tîrgu Mureș (22-24 mai 2015), și Hunedoara (29-31 mai 2015) – oferindu-le cinefililor 56 de producții (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de țări europene. Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român și Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene. „Oferim, și în acest an, o adevărată sărbătoare a cinematografiei europene. Mă bucur că prezența românească este una remarcabilă: debuturile în lungmetraj ale regizorilor Ana Lungu și Andrei Cohn, ziua filmului românesc, selecția de scurtmetraje realizate de studenții UNATC”, declară Liviu Jicman, vicepreședintele Institutului Cultural Român.


În București, filmele vor fi proiectate la Cinema PRO, Cinema Studio și Elvira Popescu.

Detalii despre program pe http://www.facebook.com/ffeRomania .

Festivalul Filmului European prezintă publicului zece premiere europene în România, producții realizate de regizori proeminenți în care joacă actori de prim-plan (Willem Dafoe, Maria de Medeiros, Colin Farrel etc.), un film care a primit anul acesta Premiul Oscar, o retrospectivă Tudor Giurgiu, prilejuind totodată întâlnirea cu numeroase personalități implicate în realizarea producțiilor cinematografice europene.

Și în acest an, festivalul include numeroase evenimente conexe: ateliere de critică de film, de educație cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animație pentru copii Anim’est, proiecții multimedia și concerte live, precum și secțiunea Ucraina și Republica Moldova – în Focus.

Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcție de voturile exprimate, Premiul Publicului va fi oferit în cadrul Galei de închidere din 14 mai.

Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală 0, care pot fi obținute de la casele de bilete în ziua proiecției. La Galele de deschidere și de închidere accesul se face pe bază de invitație. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii, în curând, pe  www.ffe.ro

Date despre principalele evenimente

Filme românești

Acasă la tata (2015). Debutul regizoral în lungmetraj al lui Andrei Cohn, remarcat deja și pentru scurtmetrajul Fotografii de familie, este bazat pe un scenariu de Mimi Brănescu. Robert este un scriitor tânăr, care trece printr-o criză. Decide să se întoarcă acasă în satul natal, prima dată după trei ani de la moartea mamei sale. Nici înainte nu își vizita părinții prea des și asta se reflectă în relația distantă pe care o are cu tatăl lui. Ajuns acasă, întâlnește doi dintre foștii colegi de clasă – pe Petrică – prietenul cel mai bun din copilărie, acum însurat și cu copii – și pe Paula – iubita lui din adolescență. În 24 de ore rescrie toate relațiile: cu tatăl lui, cu prietenul cel mai bun, cu prima iubire, cu trecutul. Din distribuție fac parte, printre alții, Alexandru Papadopol, Florin Zamfirescu, Ioana Flora, Mirela Oprișor, Andi Vasluianu. Filmul lui Andrei Cohn va deschide joi, 7 mai, de la 19.30, la Cinema PRO, Festivalul Filmului European. Proiecția va fi precedată de un cuvânt introductiv al organizatorilor și va fi urmată de o sesiune Q&A, cu Andrei Cohn și echipa sa, moderată de criticul de film Andrei Rus.

Autoportretul unei fete cuminți (2015), lungmetrajul de debut al Anei Lungu,  spune povestea Cristianei, o femeie de 30 de ani, crescută într-o „familie bună“. Personajul, intrepretat de actrița de teatru Elena Popa, își petrece timpul între doctoratul în inginerie seismică, discuțiile cu cei doi prieteni apropiați, Alex (Andrei Enache) și Michelle (Iris Spiridon), și întâlnirile – rare, dar mult așteptate – cu un bărbat căsătorit (Emilian Oprea), cu care are o relație amoroasă. După mutarea părinților, Cristiana rămâne să locuiască singură într-un apartament din București și se hotărăște să-și ia un câine – dorința ei din copilărie. Pelicula, care a câștigat Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Film București, va fi prezentată pe 10 mai de la ora 20.30, în prezența echipei lungmetrajului. După proiecție, regizoarea Ana Lungu, producătoarea Anca Puiu și echipa vor participa la o sesiune Q&A moderată de criticul de film Andrei Rus.

Retrospectivă Tudor Giurgiu. Vor fi prezentate filme ale regizorului Tudor Giurgiu, ambasadorul onorific al acestei ediții a Festivalului – Legături bolnăvicioase (2006), Nunți, muzici și casete video (2008), Superman, Spiderman sau Batman (2011), Despre oameni și melci (2012), De ce eu? (2015). Proiecția filmului De ce eu? va fi urmată de o sesiune Q&A cu Tudor Giurgiu și echipa, moderată de criticul de film Mihai Fulger.

Aferim! (2015). Filmul lui Radu Jude, care a primit Ursul de Argint la ediția din acest an a Festivalului Internațional de la Berlin, spune povestea unui zapciu din secolul al XIX-lea plecat împreună cu fiul său în căutarea unui rob fugar. Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul Radu Jude și cu echipa care a realizat filmul. Moderator: Mihai Fulger, critic de film.

Filme premiate

Ida (Polonia, 2013) – Un film de Oscar al regizorului polonez Pawel Pawlikowski. Polonia, 1962. Anna este novice, orfană crescută de maicile de la o mănăstire. Înainte să depună jurământul, trebuie să se întâlnească cu Wanda, singura ei rudă în viață. De la Wanda află că este, de fapt, evreică. Cele două femei pornesc apoi într-o călătorie pentru a descoperi nu numai tragica poveste a familiei lor, dar și pe ele însele. Ida trebuie să aleagă între identitatea ei de la naștere și religia care a salvat-o de la masacrele de sub ocupația nazistă în Polonia. Și Wanda trebuie să se confrunte cu decizii pe care le-a luat în timpul războiului, când a ales loialitatea față de cauză, înaintea familiei.

Calvarul (Irlanda, 2014), în regia lui John Michael McDonagh, spune povestea  părintelui James,  un preot bun și integru. Într-o zi, un bărbat îi spune la confesional că îl va ucide tocmai pentru că nu a făcut nimic rău. James are răgaz o săptămână pentru a-şi aranja afacerile, timp în care ajută sufletele pierdute din parohie în vizite ce ar trebui să scoată la iveală şi posibilii suspecţi. Pregătirea lui pentru moarte este complicată şi de sosirea fiicei sale, care tocmai a trecut printr-o tentativă de sinucidere. Premii și selecții: Festivalul Internațional de  Film de la Berlin (2014), Boston Online Critics Association (2014), British Independent Film Awards (2014), Irish Film Television Awards (2014), TIFF (2014). Pelicula va fi prezentata de criticul Irina Margareta Nistor.

Bande des filles (2014) – filmul  Célinei Sciamma  a deschis  sectiunea Quinzaine des Réalisateurs anul trecut și a câștigat premii la festivaluri importante precum International Cinephile Society Awards (2015), San Sebastián Internationa Film Festival (2014), Stockholm Film Festival (2014), Women Film Critics Circle Awards (2014). Céline Sciamma a debutat cu Naissance des pieuvres (2007), nominalizat pentru premiul Caméra d’Or la Festivalul de Film de la Cannes și pentru cel mai bun debut și cea mai bună speranță feminină la Premiile César. A fost urmat de un scurtmetraj, Pauline (2009), parte a campaniei guvernului împotriva homofobiei și de lungmetrajul Tomboy (2011), câștigător al Premiului Teddy la Berlin.

Egalitatea pentru femei reprezintă o adevărată schimbare socială, cea din urmă schimbare importantă pe care o putem face, cea care chiar va schimba lucrurile. (Céline Sciamma)

Class Enemy (Slovenia, 2013)), filmul regizorului  sloven Rok Bicek, analizează diferențele uriașe de principii de viață care  afectează relația dintre elevi și noul lor profesor de limba germană, situația devenind foarte tensionată. Când unul dintre elevi se sinucide, colegii îl acuză pe profesor. Abia mai târziu se dovedește că lucrurile nu sunt numai în alb și negru. După proiecție va avea loc o sesiune Q&A cu actrița Doroteja Nadrah, moderată de Ileana Bârsan, critic de film.

The Cut (coproducţie, 2014) este cel mai recent film al regizorului turc stabilit în Germania Fatih Akin. Inspirat din genocidul armenilor din Turcia,  filmul a fost premiat anul trecut la Festivalul de la Veneția. „Tăietura este un film epic, o dramă, un film de aventuri, dar și un western, toate într-unul singur“ – Fatih Akin

Viktoria (coproducție Bulgaria-România, 2014) – coproducție Bulgaria-România, filmul Mayei Viktoria,  recompensat si la TIFF, Cluj, cu Premiul Special al Juriului, prezintă povestea unei fete care s-a născut în Bulgaria comunistă fără a fi  dorită de mama ei   Gala de închidere a festivalului va avea loc în prezența regizoarei Maya Viktoria, a  producătoarei Anca Puiu și a  criticului  de film Andrei Rus.

Hipocrat (Franța, 2014) – un film despre experiențele prin care trece un medic rezident într-un spital unde lucrează și tatăl său. Filmul în regia  lui Thomas Lilti a obținut un premiu Cesar (2015) pentru Reda Kateb, actorul din rolul secundar, și va fi proiectat în prezența scenaristului Julien Lilti, care va participa la o sesiune Q&A moderată de criticul de film Ileana Bârsan.

Miraj (Ungaria / Slovacia, 2014) ), în regia lui Szabolcs Hajdu, film în care joacă și actori români, printre care Răzvan Vasilescu și Dragoș Bucur. Miraj spune povestea unui fotbalist african dintr-un mic oraș unguresc. Acesta comite o crimă și trebuie să dispară. Găsește adăpost la o fermă din pusta Ungariei, însă curând își dă seama că aceasta este de fapt o tabără de sclavi, unde va trebui să lupte pentru libertate și chiar pentru propria viață. Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu actorii.

Biografii, ecranizări

Pasolini, o coproducție Franța-Belgia-Italia despre ultima zi din viaţa marelui  poet si  cineast italian Pier Paolo Pasolini.  În noaptea de 2 noiembrie 1975, Pasolini a fost ucis într-un cartier din Roma. Pasolini este un simbol al artei care luptă împotriva puterii. Scrierile lui sunt scandaloase, filmele – cenzurate, mulţi l-au iubit, la fel de mulţi l-au şi urât. Ultima zi din viaţă artistul şi-a petrecut-o împreună cu mama sa, apoi cu cel mai drag prieten al său, iar pe seară a ieşit cu maşina sa Alfa Romeo în căutarea aventurii. Spre dimineaţă, Pasolini a fost găsit mort pe o plajă din Ostia, la periferia oraşului. Regizat de Abel Ferrara, filmul îi are în distribuție pe Willem Dafoe si pe Maria de Medeiros.

Acasă la Bergman (Suedia, 2013) – un documentar-eveniment suedez în regia lui Jane Magnusson și a lui Hynek Pallas. După moartea lui Bergman în 2007, casa din Faro a fost transformată în muzeu. Bergman, care viziona câte trei filme pe zi, deținea o colecție de 1711 casete video. Câțiva dintre regizorii acestor filme (Ang Lee, Isabella Rossellini, Harriet Andersson, Zhang Yimou, Francis Ford Coppola, Takeshi Kitano, Wes Anderson, Robert de Niro, Martin Scorsese, Ridley Scott etc) au fost invitați să vorbească despre impactul pe care Bergman l-a avut asupra lor în calitate de cineaști și asupra istoriei cinematografiei. Filmul va fi prezentat de Ileana Bârsan, critic de film.

Miss Julie (coproducție, 2014) este o ecranizare a piesei lui August Strindberg, în regia lui Liv Ullman, având o distribuție de zile mari, cu Jessica Chastian și Colin Farrel cap de afiș.

Scurtmetraje

Scurtmetraje din Republica Moldova – Colecția de arome (r: Igor Cobileanski, 2014, ) / Cadoul (r: Dumitru Grosei, 2014) / În ataș (r: Mircea Bobînă, 2015). Proiecția scurtmetrajelor va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri la care participă regizorul Igor Cobileanski, moderată de criticul de film Mihai Fulger.

Ziua Filmului Studențesc – Acordajul profesorului Octav / Echilibru / In the House / Sin / Alice / Iulian. A True Story / Lecția despre cerc / Lucky – Selecție de scurtmetraje produse de UNATC I.L. Caragiale, urmată de o dezbatere la care participă regizorii și echipele filmelor, moderată de Doru Nițescu, profesor UNATC.

Evenimente conexe

Proiecții multimedia și concerte live de Ziua Europei, cu duo-ul Disco Sigareta și instalația interactivă Cross Reality by kotki Visuals. Instalația interactivă Cross Reality mixeaza capturi live ale persoanelor care trec prin dreptul ei cu secvențe video și imagini din filme europene, realizând videoclipuri originale. Disco Sigareta  introduce în compilațiile sale compoziții din coloane sonore ale unor filme de referință și piese românești din filme cunoscute, rezultatul fiind surprinzător.

Atelierele de educație cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan au ca obiectiv familiarizarea cu filmul european, diferitele estetici cinematografice, diferențele între filmul mainstream și filmul de artă, prin desfășurarea unui dialog între elevi, plecând de la tema/temele filmului vizionat. Detalii despre condițiile de participare, în curând, pe www.ffe.ro.

Atelierul de critică de film susținut de criticul Andrei Rus are scopul de a-i familiariza pe tinerii cinefili cu noțiuni elementare de analiză de film. Atelierul va avea componente practice și teoretice prin care participanții se vor putea deprinde cu modalitățile diferite de receptare a cinematografului.

Anim’est – workshop de animație pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu. Atelierul are o componentă practică – se vor realiza scurte filme în diverse tehnici: stop motion, 2D, decupaj – cu personaje și lumi fantastice.

Republica Moldova și Ucraina – în FOCUS. Evenimentul își propune ca, prin film și dezbateri cu invitați speciali, să aducă inițiativele culturale europene mai aproape de cele două țări și, de asemenea, să aducă R. Moldova și Ucraina mai aproape de Uniunea Europeană. Evenimentul este organizat sub egida EUNIC. Alături de filme produse în cele două țări, va avea loc la UNATC o masă rotundă dedicată profesioniștilor în domeniu, Producția și coproducția de film în Europa.

Detalii despre condițiile de participare, în curând pe www.ffe.ro.

Parteneri: Uniunea Cineaştilor din România, Cinema Elvire Popesco, Asociația K’arte, Cinema ARTA, Primăria Municipiului Craiova,  Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Tîrgu-Mureș, Primăria Municipiului Hunedoara, Castelul Corvinilor.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508